Te mau huru oraraa iino—Ehia rahiraa haamâuˈaraa?
“O TE maˈi te fatu o te mau taata atoa,” o ta te hoê parau paari Danemata ïa e parau ra. E haapapu oioi mai te taata i tupuhia i te hoê maˈi ora atâ e e nehenehe teie “fatu” e riro ei mea ino mau â! Tera râ, e maere paha outou i te ite e pinepine aˈe te maˈi i te riro ei manihini i te hoê fatu. Te faataa nei te mau Pu Marite no te Hiˈopoaraa e te Arairaa i te Maˈi e 30 % o te mau mahana e tapeahia ˈi te mau taata i te fare maˈi, no te mau maˈi e te mau pepe o te nehenehe hoi e apehia. Eaha te tumu? Te mau huru oraraa iino e te atâta ïa. E rave anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa.
TE PUHIPUHIRAA I TE AVAAVA. Ua tupuhia o Ira, 53 matahiti, i te maˈi emphysème—te faahopearaa ïa o te puhipuhiraa i te avaava tau maha ahuru matahiti te maoro. No te rapaau i to ˈna maˈi, e tia ia ˈna ia faaohipa tamau i te tura mataˈi ora, tau 400 dala Marite i te avaˈe hoê. I te matahiti 1994 ra, 18 000 dala Marite tei aufauhia i to ˈna tapearaahia i te fare maˈi e iva mahana no to ˈna maˈi, ua hau atu ïa i te 20 000 dala Marite haamâuˈaraa no te rapaau ia Ira i taua matahiti ra. Noa ˈtu râ, aita o Ira e ru ra i te faaore i ta ˈna avaava. “Te hiaai rahi noa nei au i te reira,” o ta ˈna ïa e parau ra.
E ere o Ira anaˈe te na reira nei. Noa ˈtu te mau atâtaraa matau-maitai-hia o te puhipuhiraa i te avaava, te puhipuhi nei te taata na te ao nei te tahi 15 miria avaava i te mahana hoê. I te mau Hau Amui no Marite, te manaˈohia ra e 50 miria dala Marite tei mâuˈa i te matahiti hoê no te rapaau i te mau maˈi faatupuhia e te avaava. Te auraa ïa e i te matahiti 1993 ra, i te faito au noa, no te mau puohu avaava atoa tei hoohia mai, tau 2,06 dala Marite tei aufauhia no te rapaau i te mau maˈi taaihia i te avaava.
Ia fanauhia mai te hoê aiû, e nehenehe te mau haamâuˈaraa no te rapaau i te mau maˈi taaihia i te avaava e haamata i te pue. No te faahiti noa i te hoê hiˈoraa, na roto i te hoê tuatapaparaa i ravehia i te mau Hau Amui no Marite, ua itehia e te mau aiû tei fanauhia mai e te mau metua vahine tei puhipuhi na i te avaava, e tataipiti te atâtaraa e afafa to ratou utu aore ra to ratou aroaro vaha, e titauhia paha e maha tâpûraa ia naeahia ratou i te piti matahiti. I te roaraa o te oraraa, te hoo i te faito au noa o te rapaauraa e o te mau haamâuˈaraa no teie huru tupuraa, 100 000 dala Marite ïa i te taata hoê. Parau mau, eita e nehenehe e faito, ia au i te parau moni, i te mauiui i te pae o te mau manaˈo horuhoru no te tahi hape i te fanauraa.
Te parau nei vetahi e te mono ra te mau haamâuˈaraa rahi no te rapaauraa i te mau maˈi faatupuhia e te avaava, no te mea aita e rave rahi feia puhipuhi avaava e ora maoro ra no te fanaˈo i te mau tauturu i te pae moni a te Turuutaa. Teie râ, mai ta The New England Journal of Medicine e tapao ra, “te aimârôhia nei teie manaˈo; hau atu â, e farii te rahiraa i te parau e e ere te pohe-oioi-raa no te puhipuhiraa i te avaava i te hoê ravea tura no te faaiti mai i te mau haamâuˈaraa o te rapaauraa.”
TE INU-HUA-RAA I TE AVA. Ua faatupu te inu-hua-raa i te ava e rave rahi mau maˈi, mai te maˈi upaa, te maˈi mafatu, te maˈi opu, te maˈi aai, e te maˈi rama. E nehenehe atoa te hoê taata e tupu-ohie-hia i te mau maˈi haapê, mai te maˈi mahaha. I te mau Hau Amui no Marite, i te mau matahiti atoa, “te faaohipahia ra 10 miria dala Marite no te rapaau i te feia eita e vî ia ratou ta ratou inu,” ia au i te orometua ra o Stanton Peele.
Te faaino pinepine nei te ava i te aiû iti i roto i te opu. I te mau matahiti atoa, i te mau Hau Amui no Marite anaˈe, tau ahuru tausani tamarii e fanauhia ra e te tahi mau hape, no te mea ua inu na to ratou mau metua vahine i to ratou hapûraa. Ua itehia e ua tupuhia vetahi o teie mau tamarii i te maˈi taaihia i te ava i to ratou vairaa i roto i te opu (FAS na roto i te reo Beretane), e te faaruru pinepine nei ratou i te mau hapepa i te pae tino e i te pae feruriraa. I te roaraa o te oraraa, te manaˈohia ra e te hoo i te faito au noa o te rapaauraa i te tamarii FAS tataitahi, 1,4 mirioni ïa dala Marite.
I te mea e te faaiti ra te ava i te haavîraa ia ˈna iho, te faatupu pinepine nei te inu-hua-raa i te haavîraa uˈana, o te nehenehe hoi e haapepe i te taata, o te titau ïa i te tahi mau rapaauraa. Te vai atoa ra te mauiui mâha ore faatupuhia e te feia taero tei faahoro i te pereoo. A hiˈo na i te mau faahopearaa i nia ia Lindsey, te hoê tamahine e vau matahiti, ua tia ia tatara mai ia ˈna mai roto mai i te parahiraa no muri o te pereoo o to ˈna metua vahine i muri aˈe to te hoê vahine taero faaûraa mai ia raua. E hitu hebedoma to Lindsey tapearaahia i te fare maˈi e ua tâpûhia o ˈna e rave rahi taime. Ua hau atu ta ˈna mau haamâuˈaraa no te mau rapaauraa i te 300 000 dala Marite. Ua nehenehe râ oia e ora mai.
TE RAAU TAERO. Te manaˈo ra te hoê vahine maimi e te hoo o te raau taero i te matahiti i Marite, e 67 miria ïa dala Marite. Te haamatara ra o Joseph A. Califano Jr, te peretiteni o te Pu no nia i te Faaohiparaa i te mau Taoˈa taero i te Fare haapiiraa tuatoru Columbia i New York, i te tahi atu moni rahi o te fifi: “E î roa te mau piha no te mau aiû fanau apî, i te mau aiû a te mau mama i rave na i te raau taero crack i to ratou hapûraa, e mea varavara hoi te reira tau ahuru matahiti i teie nei, e 2 000 dala Marite ïa e pau nei i te mahana. . . . E nehenehe e pau 1 mirioni dala Marite no te rave i te mau aiû atoa i ora mai e tae noa ˈtu i to ratou paariraa.” Hau atu, o ta Califano ïa e tapao ra, “ua riro te oreraa te mau metua vahine hapû e rapaau ia ratou hou te fanauraa e te oreraa e haapae i te raau taero, ei tuhaa rahi o na 3 miria dala Marite o ta te Utuuturaa maˈi i haamâuˈa i te matahiti 1994 ra no te rapaau i te feia i tapeahia i te fare maˈi no te raau taero.”
Te uˈana ˈtura te fifi ia hiˈo tatou i te faahopearaa faito ore o teie peu ino i nia i te taata. Te mau faaipoiporaa tatamaˈi, te mau tamarii haapao-ore-hia, e te pauraa te moni, o te tahi noa ïa teie o te mau fifi matauhia o te mau utuafare i amahamaha no te raau taero.
TE TAIATARAA. Hau atu i te 12 mirioni taata i te mau Hau Amui no Marite e tupuhia nei i te maˈi purumu i te mau matahiti atoa, o ta te mau Hau Amui no Marite ïa te faito maˈi purumu teitei roa ˈˈe i ta te tahi atu mau fenua ona. Te pii ra o David Celentano, no te Fare haapiiraa tuatoru o te Vai-mâ-raa e te Oraora-maitai-raa Huiraatira a Johns Hopkins, i te reira “te hoê ohipa haama no te nunaa.” Tau 10 miria dala Marite tei haamâuˈahia i te matahiti hoê no teie mau maˈi, aita te maˈi SIDA i taiohia i roto. Te fifi taa ê nei te mau taurearea. E eita e maerehia! Ia au i te hoê tabula, i te 12raa o ta ratou matahiti haapiiraa, te tahi 70 % o ratou tei rave i te taatiraa i te pae tino e fatata i te 40 % o ratou tei taati e maha aˈe hoa tamaroa aore ra tamahine.
Ua riro te maˈi SIDA ei ati i te pae rapaauraa. I te omuaraa o te matahiti 1996 ra, te hoo o te ravea rapaauraa aravihi roa ˈˈe e vai ra—te mau enzyme haaparuparu o te faahuˈahuˈa i te mau poroteina, anoihia e te mau raau tahito—tei rotopu ïa i te 12 000 e te 18 000 dala Marite i te matahiti hoê i te taata tataitahi. Tera râ, o te hoê noa tuhaa teie o te haamâuˈaraa huna o te maˈi SIDA, e tae noa ˈtu i te oreraa te taata maˈi e nehenehe e rave i te ohipa, e te feia atoa e faaea nei i ta ratou ohipa aore ra i ta ratou haapiiraa no te haapao ia ˈna. Te manaˈohia ra e i te matahiti 2000, e haapau te tirotiro e te maˈi SIDA i rotopu e 356 e 514 miria dala Marite na te ao nei—e aifaito ïa te reira i te faaore-roa-raa i te faanavairaa faufaa taatoa o te fenua Auteralia aore ra o te fenua Inidia.
TE HAAVÎRAA UˈANA. I to ˈna riroraa ei taote vahine tâpû rahi i Marite, ua tapao o Joycelyn Elders e te haamâuˈaraa o te rapaauraa no te haavîraa uˈana, 13,5 miria ïa dala Marite i te matahiti 1992 ra. Teie ta te Peretiteni Marite ra o Bill Clinton i parau: “Te hoê o te mau tumu e mea moni roa te rapaauraa i Marite, oia hoi ua î roa ta matou mau fare maˈi e ta matou mau piha rapaauraa ru i te mau taata tei pepe i te tipi e i te pupuhi.” No reira te hoê vea taote (The Journal of the American Medical Association) i pii ai i te haavîraa uˈana i Marite “te hoê tupuraa ru o te oraora-maitai-raa huiraatira.” Te parau faahou ra te tabula e: “Noa ˈtu e e ere te haavîraa uˈana i te hoê maˈi ia au i te auraa ‘matauhia,’ mea puai atoa to ˈna mana i nia i te oraora-maitai-raa o te taata tataitahi e to te huiraatira mai to te mau maˈi e rave rahi i te pae o te feruriraa—peneiaˈe hau aˈe.”
Te faaite ra te hoê tabula ravehia e 40 fare maˈi i Colorado e te haamâuˈaraa i te faito au noa no te taata tataitahi i faaruru i te haavîraa uˈana i te roaraa o na avaˈe matamua e iva o te matahiti 1993 ra, e 9 600 ïa dala Marite. Hau atu i te afaraa o te feia i tapeahia i te fare maˈi, aita ta ratou e paruru maˈi, e e rave rahi o ratou tei ore i nehenehe aore ra o tei ore i hinaaro e aufau i ta ratou mau haamâuˈaraa. Ua aratai teie mau huru tupuraa i te mau tute teitei aˈe, te mau tino moni paruru teitei aˈe, e te mau haamâuˈaraa fare maˈi teitei aˈe. Te tapao ra te Taatiraa Fare maˈi no Colorado e: “Na tatou pauroa e aufau.”
A taui i te huru oraraa
I te manaˈoraa o te taata, e mea fifi ia tiaturi e taui i te mau huru oraraa iino. “E ere te fenua Marite i te Ô i Edene e eita roa ˈtu tatou e nehenehe e haapae i te mau peu iino atoa,” o ta te hoê tabula a te Fare haapiiraa tuatoru Columbia ïa e parau ra. “Tera râ, ia au i te faito ta tatou e rave no te haavî i teie mau huru peu iino, e ooti ïa tatou e rave rahi aiû maitatai aˈe, e iti mai te haavîraa uˈana e te ohipa ino, e iti mai te mau tute, te mau haamâuˈaraa i te pae rapaauraa, e rahi aˈe te mau faufaa, te mau tamarii haere haapiiraa haapii-maitai-hia aˈe, e iti aˈe mai te feia e tupuhia i te maˈi SIDA.”
Ua ite te mau Ite no Iehova e o te Bibilia te tauturu rahi roa ˈˈe no te faatupu i taua tapao ra. E ere te Bibilia i te hoê buka mai te tahi atu mau buka. Ua faauruahia mai oia e te Poiete o te taata, te Atua ra o Iehova. (Timoteo 2, 3:16, 17) O o ˈna “o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isaia 48:17) E mea oraora maitai te mau faaueraa tumu i haamauhia i roto i te Bibilia, e e ooti te feia e faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa i te mau haamaitairaa rahi.
Ei hiˈoraa, i te hoê taime e vahine puhipuhi avaava roa o Esther.a I muri aˈe i to ˈna haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua ani te vahine e haapii ra ia ˈna i te Bibilia e haere e mataitai i te hoê mahana i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, New York. Ua tâia o Esther i te haamataraa. Ua ite oia e eita te mau Ite no Iehova e puhipuhi i te avaava, ua uiui oia e nafea o ˈna i pihai iho ia ratou i taua mahana taatoa ra. Tuu atura o Esther i te hoê avaava i roto i ta ˈna pute, ma te manaˈo e ia hiaai noa ˈtu o ˈna e puhipuhi, e haere omoe noa ïa o ˈna i roto i te vahi haumitiraa. Mai ta ˈna iho â i faanaho, i muri aˈe i te hoê tere, ua haere atura o Esther i roto i te vahi haumitiraa no te mau vahine e tatara maira oia i ta ˈna avaava. Tera râ, ua tapao o ˈna i te tahi mea. Mea mâ roa te piha, e mea mâ atoa te mataˈi. “Eita ta ˈu e nehenehe e haaviivii i taua vahi ra na roto i te puhipuhiraa i te avaava,” o ta Esther ïa e haamanaˈo ra, “no reira, faarue atura vau i ta ˈu avaava i roto i te apoo fare iti e huti ihora i te pape. O te avaava hopea ïa ta ˈu i tapea!”
Na te ao nei, te haapii nei e mau mirioni taata mai ia Esther i te ora ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Te faufaahia nei ratou, e e riro mai ratou ei mau melo maitatai roa i roto i te mau mataeinaa i reira ratou e faaea ˈi. Te mea faufaa roa ˈtu â, te faahanahana nei ratou i to ratou Poiete, te Atua ra o Iehova.—A faaau e te Maseli 27:11.
Noa ˈtu e eita te mau tutavaraa maitatai roa ˈˈe a te taata e nehenehe e faatupu i te hoê “Ô i Edene,” te parau ra te Bibilia e na te Atua e faatupu i te reira. Te na ô ra te Petero 2, 3:13 e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (A faaau e te Isaia 51:3.) I nia i taua fenua apî ra, aita e tapitapiraa faahou no nia i te rapaauraa, no te mea e fanaˈo te taata i te ora ma te oraora tia roa—o ta te Atua hoi i opua mai te omuaraa mai â. (Isaia 33:24) E hinaaro anei outou e haapii hau atu â no nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua? E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou.
[Nota i raro i te api]
a E ere tera to ˈna iˈoa mau.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]
© 1985 P. F. Bentley/Black Star