E mataitai anaˈe i te tahi mau aua tuiroo
UA ITE matamua te taata i te Paradaiso i roto i te hoê aua i te vahi parauhia o Edene, peneiaˈe i pihai iho i te Roto Van, i Turekia hoi i teie nei tau. Na te hoê anavai tei vahihia i roto e maha anavai, i faararirari i te ô no Adamu raua o Eva, o raua hoi tei riro “ei faaapu, e ei tiai.” Auê te oaoa e ia haapao i te hoê ô tei î “i te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa”!—Genese 2:8-15.
E vahi faaearaa maitai roa o Edene. Na Adamu raua o Eva e ta raua atoa huaai e faarahi atu â i teie ô, papu maitai ma te pee i te hohoˈa nehenehe mau ta te Atua i horoa mai. A muri aˈe, e riro mai te fenua taatoa ei paradaiso tei î i te taata i roto i te faito e au. Tera râ, no to raua faaroo ore opua-mau-hia, ua tiahihia ˈtura to tatou na metua matamua i rapaeau i taua vahi paruruhia ra. E te mea peapea, ua fanauhia mai te toea taatoa o te fetii taata nei, i rapae i taua vahi faaearaa i Edene ra.
Noa ˈtu râ, ua hamani te Poiete i te huitaata nei no te ora i roto i te Paradaiso. No reira ˈtura, ua tano iho â e ia tamata te mau ui a muri aˈe i te haaati ia ratou i te mau vahi tei au i te Paradaiso.
Te mau aua matamua
Ua faatenitenihia te mau Aua Faatautau no Babulonia, mai te hoê o te mau taoˈa faahiahia o te ao no tahito ra. Na te Arii ra o Nebukanesa i faatia i teie mau aua hau atu i te 2 500 matahiti i teie nei, na ta ˈna ïa vahine ati Medai tei mihi i te mau ururaau e te mau mouˈa o to ˈna fenua. E 22 metera te teitei teie mau taupee patu-menemene-hia, ua î i te mau raau huru rau atoa, e ua navai maitai te repo no te tanu i te mau tumu raau rarahi. Ua tamǎrûhia te aau o te arii vahine tei mihi i to ˈna fenua, i to ˈna ôri-haere-raa na nia i teie vahi teitei tei au i te ô i Edene ra.
E ohipa faufaa roa te faaneheneheraa i te aua i te Peho hotu rahi o te Nile i Aiphiti. Te na ô ra te hoê buka (The Oxford Companion to Gardens) e: “O Aiphiti te pu o te mau hohoˈa aua tiare tahito roa ˈˈe i te ao nei, e no reira mai te peu tumu tahito roa ˈˈe . . . o te ohipa atuaturaa i te aua.” Te faaite ra te hoê hohoˈa o te aua a te hoê tia teitei Aiphiti no Thèbes, no te area matahiti 1400 mai hou to tatou tau, i te mau pape, te mau purumu tanuhia i te tumu raau, e i te mau fare faafaaearaa. Taa ê atu i te mau aua a te arii, o te mau aua a te hiero te mau vahi ruperupe aˈe, e ta ratou mau ururaau, mau tiare, e mau aihere tei faararirarihia e te mau eˈa pape no ǒ mai i te mau pape e te mau roto tei î i te mau manu, te iˈa, e te mau lili pape.—A faaau e te Exodo 7:19.
Mea aravihi atoa to Peresia i te matamua roa ra, i te pae no te atuaturaa i te aua. No te unauna rahi o te mau aua no Peresia e no Aiphiti inaha, i to te mau nuu haharu a Alesanedero Rahi hoˈiraa ˈtu i Heleni i te senekele maha hou to tatou tau, ua rave atoa ˈtu ratou e rave rahi huero, mau raau tupu, e mau manaˈo apî. I Ateno, ua haaputu o Aristote e ta ˈna pǐpǐ ra o Théophraste, i te mau huru raau atoa e ua tanu raua i te hoê aua tiare, no te tuatapapa e no te tatuhaa i te mau raau. E rave rahi Heleni moni, mai te mau Aiphiti e te mau Peresia na mua ˈtu ia ratou, o tei fanaˈo i te mau aua haviti mau.
Ua tanu te feia faaea i te oire no Roma i te aua i roto i to ratou fare, no te apǐapǐ hoi o te oire. Ua haamau te feia moni i te mau aua faaanaanataeraa unauna rahi i to ratou fare mataeinaa. Ua hinaaro atoa te emepera haavî ra o Néron i ta ˈna ô Edene, e no reira, ua tiahi oia ma te aroha ore i te mau hanere rahiraa utuafare, ua vavahi i to ratou fare, e ua tanu atura i te hoê aua na ˈna, tei hau atu i te 50 ta e tei haaati i to ˈna aorai. I muri iho, i te area matahiti 138 o to tatou tau, ua naeahia te peu faanehenehe aua a to Roma i to ˈna faito faahiahia roa ˈˈe, i te fare o te Emepera ra o Adrien i Tivoli. Ua ati to ˈna fare i te hoê fenua e 243 ta, tei faaunaunahia i te mau aua, te mau pape, te mau roto, e i te mau faataheraa pape.
E mau aua e e mau ô atoa ta te mau ati Iseraela no tahito ra. Ua papai te ati Iuda tuatapapa aamu ra o Iosepha, no nia i te mau ô haviti mau tei î i te mau tahora pape i te hoê vahi i piihia Etama, tau 13 e tae atu i te 16 kilometera te atea ia Ierusalema. O te mau ô no Etama atoa paha te tahi o te mau ‘ô, e te vahi ururaau, e te apoo pape, e te raau i tanuhia ra’ ta Solomona i ‘rave na ˈna iho,’ ia au i ta te Bibilia e faaite ra. (Koheleta 2:5, 6) I rapaeau noa ˈtu ia Ierusalema, i te Mouˈa i Oliveta ra, i vai na te Ô i Getesemane ra, tei tui te roo auaa o Iesu Mesia. I reira, ua imi o Iesu i te vahi hau no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ.—Mataio 26:36; Ioane 18:1, 2.
Mai te mau aua Arabia e tae atu i te mau aua Beretane
I te tau a haere ai te mau nuu Arabia na te pae hitia o te râ e tooa o te râ i te senekele hitu o to tatou tau, ua ite aˈera ratou, mai ia Alesanedero, i te mau aua no Peresia. (A faaau e te Esetera 1:5.) Ua papai o Howard Loxton e: “I te manaˈoraa o te mau Arabia, ua au te mau aua Peresia i te paradaiso i tǎpǔhia na i te feia taiva ore i roto i te Coran [buka moˈa Mahometa].” Ia au i te hohoˈa aua no Peresia, mai te fenua Paniora Arabia e tae atu i te fenua Cachemire, ua vahihia te mau aua Arabia i roto e maha tuhaa na roto e maha tahora pape tei tahe pauroa ˈtu i ropu i te aua i roto i te hoê apoo pape aore ra te hoê faataheraa pape, ia au i na anavai e maha i Edene ra.
I te pae apatoerau no Inidia, na te hiti o te Roto Dal i te Peho haviti mau no Cachemire, ua tanu te mau arii Moghol o te senekele 17 ra, hau atu i te 700 aua paradaiso. Ua riro teie mau aua mai te mau pupâ ǔ anoihia i te mau hanere rahiraa faataheraa pape, mau tahua, e mau toparaa pape. Te vai noa ra teie papairaa i nia i te fare faafaaearaa hamanihia i te ofai marmora ereere, tei patuhia e te Chah Jahan (na ˈna atoa i patu i te fare Taj Mahal) i te hiti o te Roto Dal: “Ahiri e e paradaiso to nia i teie fenua, tei ǒ nei ïa, tei ǒ nei, tei ǒ nei.”
Tau senekele na mua ˈtu, ua mahemo ia Europa i te Anotau no Ropu e ua ô atu oia i roto i te tau parauhia Renaissance i te senekele 14. Ua uˈana faahou te peu atuatu aua a to Roma, tei faaorehia na i te haamataraa te Anotau no Ropu i te senekele 5 o to tatou tau—i teie taime râ, i raro aˈe i te faatereraa a te ekalesia. Ua faariro te Amuiraa faaroo kerisetiano i te aua mai te hoê ‘paradaiso no te hoê tau.’ Te faaite ra te hoê hohoˈa fare monahi o te senekele 9 ra, e piti aua tei mairihia i te iˈoa ra “Paradaiso.” Riro mai nei te mau aua a te Amuiraa faaroo kerisetiano ei taoˈa rahi e te faahiahia, teie râ, maoti i te faataipe i te mau manaˈo teitei pae varua, e rave rahi tei riro mai ei taipe no te mana e te moni rahi.
I to Charles VIII no Farani haruraa ia Naples, i Italia, i te matahiti 1495 ra, ua papai atu oia i to ˈna ra fenua: “Eita outou e tiaturi i te unauna o ta ˈu mau aua i roto i teie nei oire . . . E au ra e, o Adamu raua o Eva anaˈe te erehia ra e riro roa ˈtu ai ei paradaiso i nia i te fenua nei.” Ahiri râ o Charles i ora i te senekele 17 ra, e ite ïa oia i te fenua iho no Farani, i te mau aua rarahi a te Arii ra o Louis XIV. Te haapapu ra te buka ra Te aua (Beretane) e, “e nehenehe noâ” te mau aua o te Aorai no Versailles “e parauhia, te mau aua rarahi roa ˈˈe e te faahiahia roa ˈˈe i te ao nei.”
E hiˈoraa apî râ ta te tau Renaissance no nia i te paradaiso: e tia ia vî te natura i te taata maramarama, na ˈna hoi e taotia i te aua ia ore oia ia tupu oviri noa. Ua faanahohia te mau tumu raau e te mau tiare ia au i te mau hohoˈa e te mau reni afaro maitai. Ua fa apî mai e ua rahi roa te peu faanehenehe raau a to Roma i te matamua roa ra—oia hoi te tarairaa i te mau tumu raau e te mau raau rii na roto i te tâpûraa e te topetoperaa i te mau raau.
I muri iho, i te mau senekele 18 e 19, auaa te mau tere na te moana e na te ara e te tapihooraa, ua itea maira i te mau fenua no te pae tooa o te râ, te mau raau tupu e te mau manaˈo atuatu aua apî. O Beretane atura to mua i te pae no te faanahonahoraa i te mau aua. Te na ô ra Te buka parau paari Britannica apî e: “I te fenua Beretane no te senekele 18, ua rahi roa ˈtu te ite o te taata no nia i te ao natura e haaati ra ia ˈna. Maoti i te faahepo i ta ˈna iho faanahoraa reni afaro i nia i te ao natura, ua haamata ˈtura oia i te feruri e nafea oia ia faaau i to ˈna iho oraraa i nia i [te natura].” O te mau taata mai ia William Kent e ia Lancelot Brown, te feia aravihi roa no te faaneheneheraa i te mau aua. Na Lancelot Brown i faanehenehe hau atu i te piti hanere fenua rahi i Beretane. Ua haaati o Thomas Jefferson e o John Adams, tei riro mai a muri aˈe ei mau peretiteni no te mau Hau Amui no Marite, ia Beretane i te matahiti 1786 no te tuatapapa i te mau aua Beretane.
Te mau aua no te pae Hitia o te râ
Ua tuea te peu tumu no te atuaturaa i te aua a te fenua Taina i te pae Hitia o te râ ma, e te mau peu tumu no Aiphiti, Heleni, e Roma i te pae Tooa o te râ ma. I te matamua ra, e haapaoraa animiste ta te mau Tinito, oia hoi e varua materia anaˈe te mau anavai, te mau ofai, e te mau mouˈa o te tia hoi ia faaturahia. I muri iho, ua parare roa ˈˈera te mau haapaoraa a te Tao, ta Confucius, e ta te Bouddha, na te fenua e ua hamani atoa i ta ratou iho mau huru aua.
I te tahi atu pae o te Miti no Tapone, ua pee atoa to Tapone i ta ratou iho huru raveraa i te mau aua, e ua haafaufaa na mua ratou i te hohoˈa maoti i te ǔ, e e vairaa taa maitai to te taoˈa tataitahi. No te tamata i te faahohoˈa i te nehenehe e te huru rau o te natura i nia i te hoê vahi iti, e faanaho maitai te taata atuatu aua i ta ˈna mau ofai e ta ˈna mau tiare, e e topetope maitai oia i ta ˈna aua. O te ohipa ïa e itehia ra i nia i te mau bonsaï (oia hoi, “raau i roto i te farii”), te topetoperaa i te hoê tumu raau iti, aore ra peneiaˈe te hoê ururaau ia naeahia te hoê hohoˈa e te hoê faito taa maitai.
Noa ˈtu e e ere hoê â to ratou huru e to te mau aua no te pae Tooa o te râ ma, te ite-atoa-hia ra i roto i te mau aua no te pae Hitia o te râ ma, te hiaai no te Paradaiso. Ei hiˈoraa, te papai ra te taata tuatapapa aamu no nia i te aua Tapone ra o Wybe Kuitert e, i te tau o te Heian i Tapone (794-1185), ua tamata te feia atuatu aua i te faahaamanaˈo i te hoê vahi e au i te “paradaiso i nia i te fenua nei.”
E mea auhia na te ao atoa nei
E tae noa ˈtu te mau opu fetii aˈuaˈu animala e ooti maa, o tei ora i roto i te mau aua “natura”—te mau ururaau oviri, te mau ururaau, e te mau fenua aihere—e mea auhia te aua na te ao atoa nei. Te na ô ra te buka parau paari Britannica no nia i “te mau Aztèque no Mexiko e te mau Inca no Peru” e, “ua faahiti te mau Paniora haru fenua i te mau aua unauna i nia i te mau tahua tâpûhia i nia i te aivi, te mau ururaau, te mau faataheraa pape, e te mau pape faanehenehe . . . tei ore i taa ê roa ˈtu i te mau aua no teie nei tau i te pae Tooa o te râ.”
Oia mau, te mau ururaau no mutaa ihora na te hiti o te Nile, te mau fenua unauna no te pae Hitia o te râ, te mau aua i roto i te mau oire no teie nei tau, e te mau aua tiare—eaha ta te reira e faaite maira? Te hiaai hohonu o te taata no te Paradaiso. Ma te tapao i te “mihi i te Paradaiso” mai te tau mai â, ua parau te papai buka ra o Terry Comito e: “Ua riro te aua ei nohoraa tumu no te taata nei.” E o vai te taata e ore e oaoa i te parau e, ‘E au to ˈu nei vahi i te Ô i Edene ra’? E ô Edene, ati aˈe te ao nei—e eiaha no te feia moni anaˈe—e moemoeâ noa anei? Aore ra e tupu mau anei?
[Hohoˈa i te api 7]
Te mau Aua Faatautau no Babulonia, ia au i te hoê taata peni hohoˈa
[Hohoˈa i te api 7]
Aua tumu no Tapone
[Hohoˈa i te api 7]
Versailles, Farani
I te roaraa o te aamu, ua hiaai noa na te taata i te Paradaiso
[Faaiteraa i te tumu]
French Government Tourist Office/Rosine Mazin