Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Ia oaoa outou—E ia vai oraora maitai noa!
“E tauturu te manaˈo ataata i te taata ia faaoromai ohie aˈe, ia faaruru maitai i te mau peapea, e ia vai oraora maitai i te pae tino e i te pae feruriraa,” o ta te Taote ra o Sueli Damergian no te Fare haapiiraa tuatoru no São Paulo ïa i parau. Ia au i te hoê tumu parau a te vea Beresilia ra O Estado de S. Paulo, e nehenehe e haapii ia riro mai ei taata manaˈo ataata—mai ta tatou e haapii nei i te taio aore ra i te papai. E titau iho â ïa te reira, e ia taui roa te hoê taata haapahipahi noa i to ˈna huru feruriraa. Te faataa ra te taote haapii i te ihiferuriraa ra o Raquel Rodrigues Kerbauy e: “Ahiri e e tiai oe ia maitai mai teie nei ao no te ataata, e riri noa ïa oe e a muri noa ˈtu. No te mea te tupu nei iho â te mau ohipa tia ore na te mau vahi atoa.” Noa ˈtu e mea ohipa roa ratou, te fanaˈo nei te feia aau oaoa i ta ratou mau amuimuiraa, o ta teie tumu parau ïa e tapao ra. Te haafaufaa nei ratou i te mau ohipa haihai roa, mai “te hoê tauaparauraa, te hoê momona, aore ra e pae minuti upaupa navenave ia faaroo.” Te faaara nei râ o Damergian e: “Eiaha e anoi i te manaˈo ataata e te arearearaa maamaa e te faufau.”
Te faaino ra anei te feia here i te manu, i te manu?
Te faaino nei paha te feia here i te manu, i te manu ia vaiiho ratou i te maa na te manu, i roto i to ratou mau aua, o ta te Sunday Times ïa no Lonedona e faataa ra. Aita i maoro aˈenei, na roto i te taero maa, faatupuhia e te bateria salmonelle, te mau manumanu ino, e te tahi atu taoˈa papu-ore-hia, e mau ahuru tausani manu au-roa ˈˈe-hia e noho nei i roto i te mau aua i Beretane, o tei pohe. Te haapeapea nei o James Kirkwood, oia te raatira taote animala o te Aua animala no Lonedona, e ia ore roa vetahi mau huru manu i te tahi mau tuhaa fenua. E vai noa te bateria pohe atâ e te mau manumanu iino, e rave rahi mahana i nia i te tutae manu na nia i te mau vahi paruraa manu aore ra i nia i te repo. Mea ino iho â râ te mau maa huero tahito, o ta te Taote Chris Perrins ïa e faaara ra, no te Fare haapiiraa tuatoru no Oxford oia. “Te opani nei te hau faatere ia hoohia te mau maa huero iino i te taata, tera râ, te faatia nei oia e ia horoahia ˈtu ei maa na te mau manu,” o ta ˈna ïa e tapao ra, e te na ô râ oia e: “Mea rahi te manu e pohe nei i [teie mau maa huero iino].”
E nohoraa maitai roa no te mau utu animala
E pohe na te mau utu animala i te tau toetoe roa. Te taui nei râ te reira, o ta te New Scientist no Beretane ïa e faataa ra. “I roto i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, ua itehia te hoê maraaraa o te mau utu mimi,” o ta John Maunder ïa e parau ra, no te Pu tuatapaparaa manumanu no Cambridge oia. Ua riro te mau fare i teie nei tau, ei vahi tapuniraa maitai roa no teie mau utu, e ora atoa nei i nia i te urî. I mutaa ihora, ia toetoe anaˈe, e topa atoa ïa te haumi—e haapohe ïa te reira i te mau toe utu. “I teie nei,” o ta Maunder Tane ïa e tapao ra, “no te iti o te mataˈi no rapaeau o te haapuvaivai i te mau fare, e vai teitei noa ïa te faito haumi, e no reira, eita te mau utu e pohe, noa ˈtu e e maoro te tau toetoe.”
Nafea ia faaruru i te fifi o te haavîraa i te fare haapiiraa
I muri aˈe i te atuturaa rahi i tupu iho nei no nia i te haavîraa i te fare haapiiraa, ua rave te Piha faatere hau no te Haapiiraa i Tapone, i te hoê titorotororaa i nia e 9 420 tamarii e to ratou atoa mau metua e mau orometua haapii. Ua itehia mai e, e 70 % o te mau metua o te mau tamarii haavîhia, mai te fare haapiiraa tuatahi e tae atu i te fare haapiiraa tuarua, o tei ore i ite i te ohipa i tupu, aore ra o tei ore i tâuˈa i te mau faaararaa a ta ratou mau tamarii. No to ratou riaria e ia tahoo mai te tamarii haavî, e rave rahi tamarii o te ore e faaite nei i to ratou orometua haapii e te hamani-ino-hia ra ratou. Ua faaite râ te titorotororaa e, ia faatitiaifaro anaˈe te orometua haapii i te fifi, e 2 % anaˈe o te mau tamarii haavîhia te faaruru i te tahoo, e e faaea te haavîraa no fatata e 40 % o te mau tamarii haavîhia. Ua tapao te Orometua ra o Yoji Morita no te Fare haapiiraa tuatoru no Osaka, e: “Te tiaturi papu nei au e, e nehenehe te fifi o te haavîraa e faatitiaifarohia, mai te peu e e faaite te mau tamarii haavîhia i te ohipa e tupu ra i to ratou mau orometua haapii e, e imi atoa te mau orometua haapii i te ravea e tano no te faaafaro.”
Eaha ta te tamarii e au e e ore e au
Eaha te mea au-ore-hia e te tamarii ia rave? I roto i te hoê tuatapaparaa i ravehia e te Orometua ra o Gustavo Pietropolli Charmet, no te Fare haapiiraa tuatoru no Milan, i Italia, i nia i te mau tamarii e 6 e tae atu i te 11 matahiti, ua pahono te rahiraa o te mau tamarii e: “E faaea i te fare e mataitai i te afata teata,” aore ra “E faaea i te fare e o Mama no te rave i ta ˈu ohipa haapiiraa.” Te ohipa au-ore-roa ˈˈe-hia e ratou, o ta te vea La Repubblica ïa e faaite ra, o “te mau ohipa tabulahia” ïa, no te mea e tia ia ratou ia horohoro noa no te tae atu i te haapiiraa ori anei, reo Beretane, te hautiraa piana, e vetahi atu â. Mea au ore atoa na ratou “ia faaea o ratou anaˈe.” I te tahi aˈe pae, e 49 % o te mau tamaroa e hinaaro nei e “ia vaiiho [te mau metua] i ta ratou mau tamarii ia hauti i rapaeau,” area te mau tamahine ra, te hinaaro nei ratou e “ia anaanatae mau [te mau metua] i te hauti e ta ratou mau tamarii.” Te na ô ra hoi ratou e: ‘Ia hauti anaˈe mâua o Mama, e haavarevare noa ïa oia. E taa noa ia ˈu e aita oia e anaanatae ra, e eita atoa ïa vau e anaanatae.’
Ua haapopou te hoê karadino i te ohipa a te mau Ite no Iehova
Ua pohe iho nei te karadino Suenens no Beletita, e taata turu oia i te mau pǔpǔ Katolika eukumene e charismatique, i te 91raa o to ˈna matahiti. Ua faataa te vea Beletita ra Het Belang van Limburg e, noa ˈtu e mea rahi te ohipa i ravehia e Suenens, aita râ i naeahia ia ˈna te fa o to ˈna oraraa. Ua parau to ˈna mono, te karadino ra o Danneels e, “ua hinaaro noa na [o Suenens] e ia itoito aˈe te mau Kerisetiano. Ua . . . aniani noa na hoi oia e, e tia anei ia tatou ia haere e poro na te mau fare, mai ta te mau Ite no Iehova e rave ra. E i te pae hopea, ua papu atura ia ˈna e, e ravea maitai roa te reira. Teie hoi te parau i faahiti-pinepine-hia e ana: ‘E Kerisetiano mau oe, mai te peu e e faariro oe i te tahi atu taata ei Kerisetiano.’”
Te tamâraa i te moana
I te hoê mahana maitai, e mau ahuru mirioni tarani pape viivii e te mau pehu atoa, no roto mai i te mau aroâ o te oire, o te tahe atu i roto i te miti, na te hiti ia Los Angeles, i Kalifonia. Area i te mahana ûa ra, e mau miria ïa tarani! Ua faaineine te hau oire i te hoê porotarama, no te faaara i te huiraatira e, te mau taoˈa atoa e faaruehia, e horoihia, aore ra e purumuhia i nia i te mau aroâ, e haere tia ˈtu ïa i roto i te moana, na roto i te mau faarueraa pape ino—e aita hoi i rapaauhia! Oia ïa, te hinu e te tahi atu mau pape no roto mai i te pereoo, te matie aore ra vetahi atu mau pehu no roto mai i te aua, te pehu, e te tutae animala. No te paruru i te natura i te Ooa no Santa Monica i pihai atu, ua faaitoitohia te huiraatira: Ia ore roa ˈtu e faarue i te pehu i nia i te aroâ; ia purumu i te mau eˈa haereraa taata, eiaha râ ia pîpî atu i te pape; ia ohi i te tutae animala; ia tatâˈi i te mau taheraa no roto mai i te pereoo; ia rapaau i te hinu pereoo tahito. Te faataa ra te vea ra The Wall Street Journal e, e 50 % taime atâta ˈtu â no te feia e hopu nei i te miti i pihai iho i te hoê faarueraa pape ino, ia tupuhia ratou i te fiva, te pihae, te maˈi hutiraa aho, aore ra te mauiui tariˈa, i te feia e hopu e 360 metera atea ˈtu.
Mau pahi hopu huruhuru
Ua tuu haere te Nuu moana Tuete i te mau taoˈa haruharu na raro i te moana, no te haruharu mai i te mau pihaahaaraa faatupuhia e te mau matini o te mau pahi hopu, o ta te New Scientist ïa e faaite ra. I nia e 6 000 faaiteraa no nia i “te tahi ohipa huru ê i raro i te moana,” i tapaohia mai e te mau taoˈa haruharu, aore ra o tei itehia e te taata, ua haapapu te hoê pǔpǔ maimi a te hau e, e ono anaˈe haruharuraa o te nehenehe e parauhia e, e pahi hopu mau iho â. No te toea ra, eita e ore e te rahiraa o te mau pihaahaaraa i haruharuhia, no roto mai ïa i “te tahi mau avae iti aˈu vitiviti,” o ta te tumu parau ïa e faaite ra. E au ra e, hoê â te maniania o te aˈu a te mau animala iti ra, te vison e te loutre, e to te matini o te pahi hopu, e na te reira i faahape i te feia faaroo haruharuraa a te nuu moana.
Na te tamarii e hamani ino nei i te tamarii
E mau tausani tamarii i Afirika Apatoa o te maferahia nei e te tahi atu mau tamarii, o ta te Saturday Star no Johannesburg ïa e faataa ra. Te tiaturi nei o Evanthe Schurink, no te Apooraa Maimiraa Ihitaata, e te rave nei te mau taurearea hamani ino i teie mau maferaraa, no te mea ua hamani-ino-atoa-hia ratou. Te turu nei o Marilyn Donaldson i teie manaˈo, e vahine aˈo tamarii oia i te Fare maˈi no te Tuatapaparaa i te Haavîraa e te Faaau-faahou-raa, e te na ô ra oia e: “I roto e rave rahi . . . utuafare, te faaruru nei teie mau tamarii i te mau hamani-ino-raa riaria mau, e mea pinepine, no roto te mau tamarii o ta ratou iho e hamani ino atu, i to ratou fetii.” Te faahapa atoa nei oia i te haumani e te haapao ore o te mau metua, ei tumu no teie mau hamani-ino-raa. “Aita e taata i te fare no te haapao i te tamarii, ia rave anaˈe te metua i te ohipa,” o ta ˈna ïa e tapao ra, “no reira, e roaa ohie noa te tamarii i te feia mafera.” Ma te faahiti i te tahi atu ati, ua parau o Donaldson Vahine e te rahi noa ˈtura “te mau tamarii iti e 6 e tae atu i te 10 matahiti, e ô mai nei i te fare maˈi, e ua roohia ratou i te maˈi SIDA, na roto i te taatiraa tino.”
Te ava e te vahine hapû
“Ua haapapu mai te mau maimiraa apî e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te inuraa i te ava i te tau hapûraa, e te atâtaraa rahi ia tupuhia te aiû i te maˈi leucémie,” o ta te vea The Medical Post no Kanada ïa e faataa ra. Ua ravehia teie tuatapaparaa i nia e 302 tamarii i tupuhia i te leucémie, 18 avaˈe to ratou aore ra i raro mai, i te iteraahia to ratou maˈi, e ua hiˈopoa-atoa-hia e 558 pêpe aita to ratou mama i inu i te ava. No te mau tamarii ua inu to ratou mama i te ava i te area o te toru o te avaˈe haere atu ai i te ono, aore ra mai te ono haere atu i te iva, fatata hoê ahuru taime hau aˈe te atâtaraa ia tupuhia ratou i te maˈi leucémie ino roa, ia faaauhia i te mau aiû aita to ratou mama i inu. Te parauhia ra e ua tuea teie maimiraa apî, e te tahi atu mau tuatapaparaa no nia i te mau vahine hapû e inu nei i te ava e te atâtaraa rahi aˈe ia roohia to ratou aiû i te leucémie.