VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/6 api 28-29
  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Maitai aˈe i ta te taata ohiparaa
  • Te ohipa, te hepohepo, e te mau maˈi mafatu
  • ‘Te faurao faahiahia roa ˈˈe o te ao atoa nei’
  • Te rahi roa ˈtura te feia hamani ino
  • Faafanau na roto i te tâpû aore ra ia au i tei matauhia?
  • Te paruparu atura te itoito i te pae faaroo i Heleni
  • A horoa i ta outou mau api parau faatianianiraa na te mau tomati
  • Te tauturu no te feia e maˈi o te iri to ratou
  • Ia paraparau te mau metua—Hau aˈe i te tamǎrû-noa-raa?
  • Eaha te ino ia haavî ia vetahi?
    A ara mai na! 1997
  • E nafea i mua i te haamǎtaˈuraa i te fare haapiiraa?
    Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei
  • A tauturu i ta outou tamarii ia faaruru i te mau fifi i te fare haapiiraa
    A ara mai na! 1994
  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/6 api 28-29

Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Maitai aˈe i ta te taata ohiparaa

Hoê ahuru matahiti i muri aˈe a haafarara ˈi te hoê vero i na tumu raau 15 mirioni i Beretane i te matahiti 1987 ra, ua itehia mai te tupu-faahou-raa maitai roa ˈˈe i roto i te mau ururaau aita te taata i ohipa ˈtu i roto, ta te vea ra The Daily Telegraph ïa e faataa ra. I te mau vahi ua hurihia te mau tumu raau i raro, ua raea-rahi-hia aˈe te repo i te maramarama. Ua faatupu te reira i te mau tumu raau apî e te mau raau rii i te teitei e 6 metera, e ua faarahi atoa mai te mau manumanu, te mau manu, e te mau tumu tiare. Aita te mau tumu raau chêne e te if e rave rahi tei farara, i pê mai tei manaˈohia, e ua tataitoru te faufaa o to ratou raau i rapaauhia i teie nei. Te parau ra te taata haapao i te reira o Peter Raine e: “E rahi aˈe te ino e faatupuhia na roto i te mau tamâraa manaˈo maitai [a te taata] i ta te vero iho. E rave rahi mau tumu raau i tanuhia i taua tau haapoheraa rauere ra ma te ru, ma te ore e haapao maitai, e ua pohe paatoa.”

Te ohipa, te hepohepo, e te mau maˈi mafatu

O te hepohepo o te feruriraa i te vahi raveraa ohipa te piti o te tumu rahi o te mau fifi i te pae o te mafatu e te taheraa toto, o te puhipuhiraa i te avaava hoi te tumu matamua, ta te Frankfurter Rundschau ïa e faataa ra. Na roto i te haapotoraa i te hoê tuatapaparaa i ravehia e te Pu a te Hau no te Ino ore e te Oraora-maitai-raa o te feia Rave ohipa, i Berlin, i Helemani, te na ô ra te parau faataa e: “Te feia e roo-rahi-hia aˈe i te reira, te feia rave ohipa ïa mea taotiahia to ratou mana no te rave i te mau faaotiraa e e ere i te mea rau ta ratou ohipa. Mai te peu e te farerei atoa ra ratou i te mau faateimaharaa i te taime faafaaearaa, ei hiˈoraa no te mea te faatia ra ratou i to ratou iho fare aore ra te haapao ra ratou i te hoê fetii e pohehia ra i te maˈi, i reira e nehenehe ai te maˈi mafatu e tataiiva i te maraaraa.” Te aˈo ra te hoê aivanaa e ia faatiahia te mau rave ohipa ia rave hau atu â i te mau faaotiraa. “Hoê noa tauaparauraa i te avaˈe hoê i rotopu i te mau rave ohipa atoa i roto i te hoê tuhaa raveraa ohipa, e nehenehe ïa e haamaitai i te reira.”

‘Te faurao faahiahia roa ˈˈe o te ao atoa nei’

Ia teretere outou i raro mai i te 8 kilometera na roto i te hoê oire, mea vitiviti aˈe paha te hoê pereoo taataahi i te hoê pereoo uira, ta te vea ra The Island, no Colombo, i Sri Lanka ïa e faataa ra. Te parau ra te pǔpǔ o te ao atoa nei no te natura o te mau Hoa o te Fenua nei e o te pereoo taataahi “te faurao faahiahia roa ˈˈe i te Fenua nei.” Te faaite ra ratou e e nehenehe te hoê pereoo taataahi e tere i te roaraa e 2 400 kilometera ma te ore e haaviivii i te reva na nia i te itoito e noaahia na roto i te maa ia au i te faito o te hoê tarani mori pereoo uira, ta te parau faataa ra ïa e haapapu ra. Te parau faahou ra te reira e e horoa atoa mai te faaohiparaa i te pereoo taataahi i te mau maitai no te oraora-maitai-raa.

Te rahi roa ˈtura te feia hamani ino

Te faaite ra te hoê tuatapaparaa i faaterehia e te Fare haapiiraa tuatoru La Sapienza no Roma e e rave rahi mau tamarii haapii e farerei nei i te mau huru hamani-ino-raa mai te mau aaraa, te parau e te peu ino, te eiâraa nainai, te rave-ino-raa, e te mau haamǎtaˈuraa. Ua tapaohia te mau ohipa ino i Roma iho â râ, hau atu i te 50 % o te mau tamaroa e te mau tamahine atoa i reira tei farerei i te mau hamani-ino-raa i roto i te hoê tau e toru avaˈe. “I roto i te mau tauaparauraa hohonu aˈe,” ta te vahine maimi ra o Anna Costanza Baldry ïa i faataa, “te faataa ra te mau tamahine e rave rahi i te mau rave-ino-raa puai mau aita ratou i faaite, no to ratou riaria e oia atoa . . . no to ratou hiˈoraa i te tahi haerea ei mea matau-noa-hia,” ta te vea Italiano ra ïa La Repubblica i parau.

Aita te hamani-ino-raa i taotiahia i nia i te mau tamarii. Te faataa ra te vea ra The Irish Times e e rave rahi taata paari e farerei nei i te hamani-ino-raa i ta ratou vahi raveraa ohipa, no ǒ mai iho â râ i to ratou mau raatira ra. “Te parau ino, te faainoraa i te ohipa a te taata e te haaparareraa i te mau parau no nia ia ratou, o te mau ravea au-rahi-hia ïa e te feia hamani ino i te vahi raveraa ohipa,” ta te reira ïa i parau. “Mea pinepine atoa te mau faahaehaaraa e te haamauraa i te mau tapao no te ohipa eita e nehenehe e raeahia.” Ua taaihia te hamani-ino-raa i te mau faahopearaa i te pae feruriraa mai te “taiâ, te iria, te hepohepo, te aueueraa o te mau manaˈo hohonu, te ahoaho, te ereraa i te tiaturi, te haafaufaa-ore-raa ia ˈna iho e te haapao-noa-raa ia ˈna iho,” ta te Times ïa e parau ra. I roto i te mau tupuraa ino roa ˈˈe, e nehenehe teie huru hamani-ino-raa e aratai i te “topatari e tae noa ˈtu i te haapoheraa ia ˈna iho.”

Faafanau na roto i te tâpû aore ra ia au i tei matauhia?

Mea pinepine te mau taote e te mau metua vahine no Beresilia i te hinaaro rahi aˈe i te faafanau na roto i te tâpû eiaha râ mai tei matauhia. Te manaˈo nei te taote e “e nehenehe oia e rave i te mau faafanauraa hau atu â, e noaa hau atu â te moni i roto i ta ˈna piha ohipa, e eita oia e erehia i ta ˈna mau hopea hebedoma,” ta te vea ra Veja ïa e faataa ra. E “maiti [te mau metua vahine] eiaha e farii i te fanauraa mai tei matauhia, no te ape i te mauiui (teie râ, mea mauiui roa ˈtu â i muri aˈe i te fanauraa na roto i te tâpû), e e manaˈo ratou e mea nehenehe aˈe te reira no te tino (eita roa ˈtu hoi).” I roto i te mau fare maˈi a te Hau, hoê fanauraa i nia i te toru mea na roto i te tâpû, e i roto i te tahi mau fare maˈi e ere na te Hau, tei nia roa ïa te faito i te 80 %. “Ua riro te fanauraa i te tamarii ei taoˈa tapihooraa,” ta te Taote João Luiz Carvalho Pinto e Silva ïa, te raatira o te mau ohipa fanauraa i te Fare haapiiraa tuatoru no Campinas, e parau ra. “Mea pinepine te taata i te haamoe e, taa ê noa ˈtu i te fanauraa mai tei matauhia, e tâpûraa te fanauraa na roto i te tâpû. E pau rahi aˈe te toto, mea maoro aˈe te taime faataotoraa, e tei nia aˈe te faito o te haapêraa.” Ia au i teie taote, “e tia ia ravehia te mau fanauraa na roto i te tâpû i roto noa e toru tupuraa: mai te peu e te fifihia ra te vahine aore ra te pêpe, mai te peu e aita e tapao e te turai ra te vahine, aore ra ia tupu noa mai te mau tafifiraa,” ta te vea ra Veja ïa e parau ra.

Te paruparu atura te itoito i te pae faaroo i Heleni

Aita i maoro aˈenei, ua nenei te vea no Athènes ra Ta Nea i te hoê uiuiraa manaˈo no nia i te haapaoraa i Heleni mai te hoê i faaterehia i te matahiti 1963 ra. Te faaite ra te mau faahopearaa i te itiraa o te itoito i te pae faaroo i roto i taua fenua ra. Hoê ui aˈenei, e 66 % tei parau e e haere ratou i te fare pure hau atu i te piti aore ra i te toru taime i te avaˈe, ia faaauhia i te numera i raro mai i te 30 % o te uiuiraa manaˈo hopea nei. Hau atu i te piti i nia i te toru o na taata paari e 965 i uiuihia i roto i te tuhaa rahi roa ˈˈe o Athènes tei parau e e tavini “rii” te ekalesia i te totaiete taata aore ra “aita roa ˈtu,” ta te tuhaa e haapao i te papairaa vea a Reuters ïa e faataa ra. Ua faahiti te taata uiui manaˈo Heleni tura ra o Elias Nikolakopoulos na roto i te papairaa i roto i te Ta Nea, no “te hoê atea-ê-raa mǎrû noa o te totaiete Heleni i te haapaoraa,” ma te tapao e “te ara ra e te inoino ra” te taata i te ekalesia i Heleni.

A horoa i ta outou mau api parau faatianianiraa na te mau tomati

Eaha ta te fare rata e nehenehe e rave i na 500 tǎne api parau faatianianiraa i te avaˈe hoê o te ore e nehenehe e operehia, tae noa ˈtu te mau buka faatianianiraa e te tahi atu â mau parau faaiteiteraa? Ua haamata te fare rata no Dallas-Fort Worth, i Texas, i te hopoi i te reira e ia faarirohia ei para. Te faaohipahia ra te para no te faatupu i te tomati e te tiare ra te souci, ta te vea ra The New York Times ïa e faataa ra, e mea maitai roa te mau faahopearaa. E paruhia te manumanu e faariro i te mau api parau faatianianiraa i tumutumutuhia ei para, i te pia tahito e te inu monamona, mau mea faarue anaˈe hoi a te mau fare hamaniraa inu. E tihota tei roto i te pia e te inu monamona, i reira te manumanu e faarahi ai. Te parau nei o Joel Simpson, te peretiteni mono o te taiete hamaniraa para tei faatere i teie tamataraa e: “Te mea e haaporia ia tatou, e haaporia atoa e e faaoaoa i taua mau manumanu ra.”

Te tauturu no te feia e maˈi o te iri to ratou

“E rave rahi taata e farerei nei i te mau maˈi o te iri o te ore e imi i te ravea no to ratou haama e e nehenehe ratou e ‘mauiui noa ma te ore e paraparau’ ehia roaraa matahiti” ta te vea ra The Irish Times ïa e faataa ra. Ma te faaite papu i te ino o to ratou huru, te parau nei te Taote ra o Gillian Murphy e: “Te vai ra ta ˈu feia maˈi e seka seka to ratou, e mahitihiti roa to ratou iri ia tatara ratou i to ratou ahu, e e manaˈo ratou e no te mea mea reporepo roa ratou e mea haama na ratou, eita ratou e faaea i roto i te hoê hotela aore ra e haere i te vahi tâpûraa rouru.” Te parau faahou ra o Bill Cunlife, orometua haapii i te rapaauraa iri i te Fare haapiiraa tuatoru no Leeds, e: “E faaaueue te puupuu i nia i te mata, i te taata i te pae tino e te pae feruriraa. Te vai ra te manaˈo e mea reporepo e te haapê. Mai te peu e e piti taata [e vai ra] no te hoê titorotororaa e hoê â to raua aravihi, e noaa ïa te ohipa i te taata aita to ˈna e puupuu i nia i te mata.” Te parau ra o Cunlife e no te mea e ua ahoaho roa te tahi feia maˈi ta ˈna no to ratou mau puupuu, ua tamata roa ratou i te haapohe ia ratou iho. Ua haapapu te tahi mau taote i roto i te hoê Tairururaa hopea a te Apooraa rahi no Europa no te Rapaauraa iri e te mau Maˈi purumu, i Dublin, i Irelane, e mea titauhia ia maimi oioi noa i te ravea. “E fifi riaria mau no te tahi mau taata,” ta te hoê ïa taote i parau, “mea faufaa râ ia haamanaˈo e te vai ra te mau ravea maitai roa.”

Ia paraparau te mau metua—Hau aˈe i te tamǎrû-noa-raa?

Te horoa ra te mau metua e paraparau ma te hauti i to ratou mau pêpe hau atu â i te here, ta te tahi mau aivanaa ïa e parau ra. Ua tuatapapa o Patricia Kuhl, no te Fare haapiiraa tuatoru no Washington, e to ˈna mau hoa rave ohipa, i te huru paraparau a te mau tamarii no na reo e toru—Rusia, Tuete, e Beretane. E au ra e aita noa te mau metua i paraparau rahi, i huti i te ara-maite-raa o to ratou pêpe, ua horoa atoa râ ratou i te hoê niu na te pêpe no te haapii i to ratou reo. “I te 6raa o te avaˈe,” ta te vea ra Science ïa e parau ra, “e haapii te mau pêpe i te faataa ê i te taˈi o te mau vauvera, ma te haapao maitai i te mau taa-ê-raa faufaa o to ratou reo metua, mai te taa-ê-raa i rotopu i te ‘i’ e te ‘a,’ aita râ ratou e ite ra i te mau taa-ê-raa haihai.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono