VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/11 api 20-23
  • Ua haruhia matou i roto i te hoê orureraa i te fare auri

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haruhia matou i roto i te hoê orureraa i te fare auri
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua haamata te orureraa
  • Vetahi atu feia i haruhia
  • Ua rahi roa ˈtu te haavîraa uˈana
  • Ua manaˈo matou e fatata roa matou i te pohe
  • Ua faatupu matou i te oroa Haamanaˈoraa
  • Ua hope te tupuraa peapea
  • Te haaparareraa i te huero o te Basileia i te mau taime atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • “Ua taui outou i to ˈu huru hiˈoraa i te mau Ite no Iehova”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ua turu mai Iehova ia ˈu i roto i te hoê fare auri i te medebara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
A ara mai na! 1996
g96 8/11 api 20-23

Ua haruhia matou i roto i te hoê orureraa i te fare auri

I TE area o te hora toru i te avatea, i te Mahana maa 30 no Mati 1996, ua tae atu matou, o Edgardo Torres, o Rubén Ceibel, e o vau iho nei, i te Fare auri Rahi Paruruhia no Sierra Chica, i te mataeinaa no Buenos Aires, i Raparata. Hamanihia no te tapea tau 800 mau auri, 1 052 râ feia ohipa ino faautuahia i roto i teie fare auri tei î roa. Ta ratou mau hara, mai te eiâ ïa e tae atu i te taparahi-pohe-raa e rave rau taata. Ua haere mai matou i ǒ nei no te farerei i te mau mau auri.

E tere matauhia teie no Edgardo raua o Rubén i teie fare auri tuiroo i te mau Mahana maa. Ei mau matahiapo no te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova no taua vahi ra, e haere tamau na raua i reira no te horoa i te mau oreroraa parau Bibilia tahebedoma i mua tau 15 mau auri. No ˈu nei râ, te hoê tiaau ratere, e ohipa varavara roa teie no te mea aita vau i faatere aˈenei i te hoê putuputuraa i roto i te hoê fare auri.

Ua faanahohia te mau 12 fare mau auri o teie fare tapearaa, ia au i te hohoˈa o te hoê tahirihiri. I to matou tomoraa ˈtu i roto i te fare auri, ua ite atu matou e maha mau auri e tarape maira ia matou ma te oaoa. Ua haere teie na mau auri i mua i roto i ta ratou haapiiraa Bibilia e ua riro roa mai ratou ei feia poro bapetizo-ore-hia o te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ua aratai-oioi-hia ˈtura matou i te fare mau auri numera 9, i reira matou e faatupu ai i te putuputuraa. I reira, ua penihia te hoê piha e ua tamauhia te mau paruru i nia i te mau haamaramarama, ia noaa i teie vahi te hoê hiˈoraa tura.

Ua haamata te orureraa

Hoê râ mea aita e afaro ra. Inaha, 12 mau auri anaˈe o tei haere mai, eiaha râ 15 mai tei matauhia. Ua aniani pauroa matou e no te aha râ. Ua haamata te putuputuraa mai tei matauhia, na roto i te himene e te pure. Tau minuti i muri iho, ua hitimahuta ˈtura matou i te harururaa te pupuhi e i muri iho, te paainaraa te mau ofai pupuhi. Faaroo atura matou i te mau auê e te mau tuôtuô. No haamata noa ˈtura ïa te hoê orureraa mau auri!

Ua tomo taue maira e rave rahi mau auri tei tapoˈihia te mata, ma te mau tipi hamanihia e ratou, i roto i ta matou piha putuputuraa. Ua maere ratou i te iteraa mai ia matou—e toru feia ratere! Ua aratai-oioi-hia ˈtura matou na roto i te hoê eˈa tei î i te auauahi. Te paapaa ra te mau mǎrû roˈi, te horo haere noa ra te mau mau auri, e te tarava noa ra te hoê tiai tei pepe i nia i te tahua. Ua moe roa te tiai i nia i te pare i ropu i te aua fare auri, i te auahi no roto mai i te hoê topita hamanihia e te mau mau auri. Ua afaihia matou i rapaeau e ua faahepohia matou ia tia noa tau 50 metera i te aua matamua. Ia hiˈo tia ˈtu matou i mua, e nehenehe matou e ite atu i te mau mutoi e te mau tiai mau auri i rapaeau atu i te aua, te faatano maira i ta ratou pupuhi i nia ia matou. Ua tapuni te tahi mau mau auri i muri mai ia matou, ma te tuu i ta ratou mau tipi i nia i to matou arapoa. Ua faaohipa ratou ia matou ei mau paruru no ratou.

Vetahi atu feia i haruhia

E pae hora i muri iho, i muri aˈe i te taperaa mahana, ua faatia ihora te mau raatira o te orureraa e ia tomo mai te hoê taote i roto i te fare auri no te rapaau i te feia pepe. Ua haru-atoa-hia ˈtura hoi te taote. I te pae hopea, i te area o te hora iva i te po, ua hopoihia ˈtura matou i te fare maˈi o te fare auri. Ua afai-atoa-hia mai i reira te hoê pǔpǔ tiai o tei haru-atoa-hia. Ua faahepo maira te feia orure i te taatoaraa o te feia i haruhia, ia riro ei paruru no ratou te tahi i muri aˈe i te tahi.

Aita i maoro i muri iho, ua faatiahia ˈtura te hoê haava e ta ˈna papai parau ia haere mai e farerei i te feia orure, no te tamata i te faaafaro i te mau ohipa ma te hau. Ua ino roa ˈtu râ te peapea i to te mau mau auri haru-atoa-raa ia raua ma te taiâ ore.

Ua tupu noa te tahi mau aroraa i te po taatoa. Ua tamata matou i te taoto, tera râ, e au ra e ia haamata anaˈe matou i te varea i te taoto, e faaara-taue-hia mai matou e te hoê tuô puai. I muri iho, i te aahiata roa, o matou faahou atura tei titauhia ia tia ˈtu ei paruru.

Ua rahi roa ˈtu te haavîraa uˈana

I te Sabati 31 no Mati, te piti o te mahana o te orureraa, ua ino roa ˈtu â te huru tupuraa. Aita hoi te mau raatira o te orureraa i afaro no nia i ta ratou mau aniraa. Ua rahi roa ˈtura te riri e te haavîraa uˈana. Ua haamata ˈtura te mau pǔpǔ orure i te vavahi haere, ma te tuparari e te tutui i te mau mea atoa i nia i to ratou eˈa. Ua faaafaro ratou i to ratou mau peapea tahito na roto i te haavîraa uˈana e te taparahi-pohe-raa i te taata. E rave rahi mau auri tei ore i hinaaro e turu atu i te orureraa, o tei haapohehia. Ua taninahia te tahi mau tino pohe i roto i te umu eûraa faraoa.

Ua faarooroohia na roto i te fare auri i te mau huru parau atoa no nia i to matou tuuraahia. E mea teimaha roa ïa no matou te feia i haruhia. I te tahi mau taime, ua faatiahia matou ia mataitai i te mau vea a te afata teata. Ua maere roa matou i te iteraa e mea taa ê roa ta te afata teata e faaiteite ra e te tupuraa mau. Auê te peapea e.

Mea nafea to matou faarururaa? Ua tuu matou i te tapao i nia i te pure, te taioraa i te Bibilia, e te paraparauraa ia vetahi ê no nia i te mau parau tǎpǔ a te Bibilia no te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe. Te reira te pu o te puai o to matou feruriraa i te roaraa o taua tupuraa peapea ra.

I te Monire, ua farii aˈera te mau raatira o te orureraa e haamata i te faaau i te parau e te feia mana. E au ra e ua fatata roa te orureraa i te hope. Te faaohipa ra te feia orure ia Edgardo e vetahi atu mau tiai mau auri ei paruru no ratou, a tupu ai te hoê pupuhiraa i rotopu i te mau mau auri. I roto i te huananeraa i tupu i muri iho, ua pupuhi atoa maira te mau mutoi, ma te manaˈo e o te feia i tapeahia tera e pupuhihia ra. Ua ora mai o Edgardo i taua pupuhiraa ra, ua puta râ te tahi atu mau tiai i haruhia.

Ua manaˈo matou e fatata roa matou i te pohe

Ua afaihia matou te feia i haruhia i nia i te hoê tafare no te faaite i te feia mana e te ora noa râ matou. Aita râ te mau mutoi i faaea i te pupuhi. Ua riri roa ˈˈera te feia orure. Ua tuôtuô haere noa te mau taata atoa i te hoê â taime. Ua tuô vetahi: “Haapohe i te feia i haruhia! Haapohe ia ratou!” Ua taparu râ vetahi: “Eiaha! Tiai â!” Ua manaˈo matou e fatata roa matou i te pohe. Ua hiˈo maira o Rubén ia ˈu, hiˈo atoa ˈtura vau ia ˈna, mai te mea e te na ô ra mâua e, ‘E farerei faahou tâua i roto i te ao apî.’ Faaoti atura mâua i te hoê pure ma te muhu ore. E inaha, ite aˈera hoi mâua te mǎrû i roto ia mâua e te hau o te feruriraa, ia au i te mau huru tupuraa, no ǒ anaˈe mai ïa te reira ia Iehova ra.—Philipi 4:7.

Ua faaea taue atura te mau mutoi i te pupuhi, e ua faaoti ihora te hoê o te mau raatira o te orureraa eiaha e haapohe ia matou. Ua faauehia ˈtura te taurearea mau auri e tapea ra ia ˈu, ia faahaere ia ˈu mai te hoê pae i te tahi aˈe pae o te tafare, ei faaararaa hoi i te mau mutoi. Aita roa ˈtu oia e mauraa. I tera e tera taime, ua nehenehe au e haamata i te hoê aparauraa o tei tamǎrû ia mâua e piti atoa ra. Ua faataa ˈtu vau e o Satani e ta ˈna mau demoni te tumu o te mauiui o te taata nei e fatata roa te Atua ra o Iehova i te faaore i taua mau mauiui atoa ra.—Apokalupo 12:12.

I to matou faahoˈiraahia mai i roto i te fare maˈi o te fare auri, i reira to matou iteraa e ua ahoaho roa e rave rahi o te feia i haruhia. Ua tamata aˈera matou i te faaite i to matou faaroo i te mau parau tǎpǔ a Iehova i to matou hoa i haruhia. Ua paraparau atu matou no nia i to matou tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia no te oraraa a muri aˈe i roto i te Paradaiso. Ua haamata ˈtura vetahi feia i haruhia i te tiaoro i te iˈoa o Iehova. Ua anaanatae taa ê mai te taote e ua ani mai oia e rave rau uiraa papu maitai. E i muri iho, ua tauaparau maoro atura matou e te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore.

Ua faatupu matou i te oroa Haamanaˈoraa

I te Mahana piti, te maha o te mahana o to matou tapearaahia, o te oroa matahiti ïa o te poheraa o Iesu Mesia. I tera mahana, e haaputuputu te mau mirioni Ite no Iehova e te feia anaanatae na te ao nei no te haamanaˈo i teie ohipa ia au i te faaueraa a Iesu. (Luka 22:19) Ua rave atoa matou i te mau faanahoraa no te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa.

Ua maiti matou i te hoê poro o te piha ia ore matou ia faahuehuehia mai. Aita e pane hopue ore aore ra e uaina uteute ei mau taoˈa taipe. Tera râ, ua oaoa matou tootoru i te himeneraa i te mau arueraa ia Iehova, i te pureraa, e i te hiˈopoa-faahou-raa i te faatiaraa a te Bibilia no nia i te po hopea o Iesu e vetahi atu mau ohipa i tupu i te taime o to ˈna poheraa. Ua manaˈonaˈo matou i te taairaa piri roa e to matou mau utuafare e to matou mau taeae e mau tuahine pae varua, a faatupu ai ratou i te oroa Haamanaˈoraa i te hoê â taime e ati noa ˈˈe te fenua.

Ua hope te tupuraa peapea

Ua vai noa te taiâ, te mǎtaˈu, e te papu-ore-raa i na mahana e maha i muri iho. Ua tamahanahanahia râ matou na roto i te mau rahiraa rata no ǒ mai i to matou mau fetii e to matou mau hoa ra, ta te mau mau auri i faatia ia matou ia fanaˈo. I te hoê taime, ua faatia-atoa-hia matou e paraparau i to matou mau fetii na roto i te niuniu paraparau. Auê te oaoa e ia faaroo i to ratou mau reo e ia taio i te mau tapao o to ratou aroha e to ratou tapitapi!

I te Mahana maa, te vau ïa o te mahana o to matou haruraahia, ua afaro atura ta te feia orure parau e te feia mana. Ua faaarahia mai matou e e tuuhia matou i te mahana i muri iho. I te avatea o te Sabati 7 no Eperera, i te hora 2 e te afa, tae mai nei te parau apî: “A faaineine i te haere!” Ua faanaho aˈera te mau mau auri i te hoê ‘pǔpǔ apee’ no te aratai ia matou i te tiamâraa! A faarue ai matou i te fare maˈi, ua haere maira te auvaha a te mau raatira o te orureraa ia Edgardo ra e ua na ô maira: “Ua ite oe Taeae, ua maere roa vau i to outou haerea. Te tǎpǔ nei au e, mai teie mahana atu nei, e haere mai au i ta outou mau putuputuraa i te Mahana maa i te fare auri. E haere noa mai outou e faatere i te mau putuputuraa noa ˈtu te ohipa i tupu i ǒ nei, e ere?” Ua ataata ˈtura o Edgardo e ua pahono atura: “E, papu maitai!”

E tupuraa maere te tiai ra ia matou i rapae. I to matou iho â matararaa ˈtu i rapae i te fare auri, ua popou ihora te taatoaraa o te mau mau auri ei faahanahanaraa ia matou. Tera hoi ta ratou ravea no te faaite i to ratou tatarahapa no te ohipa i tupu i teie vahi. E taime putapû mau ïa. Eita e ore e ua maere pauroa ratou i to matou haerea kerisetiano i roto i na mahana e iva i mairi iho nei, mauruuru hoi ia Iehova.

I rapaeau atu i te aua o te fare auri, ua farerei matou i to matou mau utuafare e fatata e 200 o to matou mau taeae e mau tuahine pae varua. Ua tauahi matou i te tahi e te tahi ma te topa te hau. Ua ora mai matou! Ua haere mai te hoê o te feia i haruhia i ta ˈu vahine ra e ua na ô maira: “Te manaˈo nei au e ua haaputapû o Iehova i to ˈu mafatu e te hinaaro nei oia e ia tavini au ia ˈna.”

Ua haapii mai matou o Edgardo, o Rubén, e o vau iho nei, na roto i te hoê ravea taa ê roa e e nehenehe ta Iehova e turu i to ˈna mau tavini, e tae noa ˈtu i roto i te mau huru tupuraa riaria roa ˈˈe. Ua ite matou e mea faahiahia mau ia pure ia Iehova e ia faaroo mai oia i ta tatou mau pure. Mai te papai salamo, ua nehenehe matou e parau e: “E haamaitai au ia oe, e Iehova, ua faatia hoi oe ia ˈu i nia, e aita oe i vaiiho noa ˈtu i tau mau enemi ia oaoa noa na ia ˈu. E Iehova, e tau Atua, i tiaoro noa na vau ia oe, e ua faaora oe ia ˈu! Ua faahoˈi mai oe, e Iehova, i tau varua mai hade mai â, e ua faaora oe ia ˈu ia ore au ia tae i raro i te apoo ra.” (Salamo 30:1-3)—Faatiahia mai e Darío Martín.

[Parau iti faaôhia i te api 21]

Ua tomo taue maira e rave rahi mau auri tei tapoˈihia te mata, ma te mau tipi hamanihia e ratou, i roto i ta matou piha putuputuraa

[Parau iti faaôhia i te api 22]

Te faaohipa ra te feia orure ia Edgardo e vetahi atu mau tiai mau auri ei paruru no ratou

[Parau iti faaôhia i te api 23]

Ua faanaho aˈera te mau mau auri i te hoê ‘pǔpǔ apee’ no te aratai ia matou i te tiamâraa!

[Hohoˈa i te api 20]

Na tavini e toru i haere i te fare auri (na te pae aui mai): Edgardo Torres, Rubén Ceibel, e Darío Martín

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono