VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/10 api 20-23
  • Ia riro te parau haamauiui ei parau tamǎrû

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia riro te parau haamauiui ei parau tamǎrû
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaiteraa i te fifi
  • Te imiraa i te tauturu
  • E nehenehe outou e taui
  • Te hiˈoraa maitai no nia i te mau tiaraa i faataahia e te Atua
  • Ia tupu anaˈe te peapea
  • E mau parau tamǎrû
  • Te iteraa i te mau aa o te faaino
    A ara mai na! 1996
  • A faaite i te here e te faatura ma te tapea i to arero
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • E te mau tane faaipoipo, a faatura i ta outou vahine
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Eiaha e faataa ê atu i ta te Atua i taati
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/10 api 20-23

Ia riro te parau haamauiui ei parau tamǎrû

“Tei te arero te pohe e te ora.”—MASELI 18:21.

TE PARAU INO—o te peu ïa o te tuhiraa e te faainoraa—ua opani-etaeta-hia ïa i roto i te Bibilia. I raro aˈe i te Ture a Mose, te taata e faaino i to ˈna metua, e taparahi-pohe-roa-hia ïa. (Exodo 21:17) No reira, aita te Atua ra o Iehova e haafaufaa ore ra i teie parau. Aita ta ˈna Parau, te Bibilia, e na ô ra e, te ohipa e rave-omoe-hia ‘i roto i te utuafare,’ aita ïa e faufaa mai te peu e e parau te hoê taata e e tavini oia no te Atua. Te na ô ra te Bibilia e: “Te manaˈo râ te hoê taata i roto ia outou, e e paieti to ˈna, e aore i tapea i to ˈna vaha, te haavare ra râ i to ˈna iho aau, e paieti haavare to ˈna.” (Iakobo 1:26; Salamo 15:1, 3) No reira, ia hamani ino te hoê taata i ta ˈna vahine na roto i te parau, i mua i te aro o te Atua, e mea faufaa ore ïa te tahi atu mau ohipa kerisetiano atoa o ta ˈna e rave.a—Korinetia 1, 13:1-3.

Hau atu, e nehenehe te hoê Kerisetiano o te parau ino, e tiavaruhia i rapae i te amuiraa. E nehenehe atoa oia e erehia i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua. (Korinetia 1, 5:11; 6:9, 10) Oia mau, te hoê taata o te haamauiui ia vetahi ê na roto i ta ˈna mau parau, e tia ia ˈna ia taui roa. Nafea râ ia taui?

Te faaiteraa i te fifi

Oia mau, eita te hoê taata faaino e taui mai te peu e aita oia e ite ra e te fifihia ra oia. Tera râ hoi, mai ta te hoê vahine tauturu e na ô ra, e rave rahi tane o te faaino nei, “aita ratou e hiˈo ra i to ratou haerea ei haerea hamani ino. No ratou, e ohipa matauhia ïa e ‘mai te reira iho â’ i rotopu i te mau tane e te mau vahine.” No reira, e rave rahi o te ore e ite i te faufaaraa ia taui maoti râ ia tuu-roa-hia ˈtu ratou i mua i te fifi.

Mea pinepine, i muri aˈe i to ˈna feruriraa i to ˈna huru tupuraa na roto i te pure, e opua te vahine e faaite i to ˈna manaˈo—no te paruru ia ˈna iho e i ta ˈna mau tamarii e no to ˈna atoa tapitapi no te tiaraa o ta ˈna tane i mua i te Atua. Parau mau, te vai ra iho â te atâtaraa ia faaino roa ˈtu â to ˈna paraparauraa, i te mau ohipa e peneiaˈe, e patoi pauroa mai ta ˈna tane i ta ˈna mau parau. E nehenehe paha te hoê vahine e arai i te reira na roto i te feruri-maitai-raa na mua e mea nafea oia ia faatanotano i ta ˈna mau parau no te omua i te aparauraa. Te na ô ra te Bibilia e: “Mai te lemoni auro i roto i te vairaa ario ra, o te parau ïa ia parauhia i te taime mau ra.” (Maseli 25:11) E nehenehe te paraparauraa ma te mǎrû e te huna ore atoa râ, i te hoê taime hau, e haaputapû i to ˈna mafatu.—Maseli 15:1.

Eiaha oia ia pari i ta ˈna tane, ia tamata râ te vahine i te faaite i to ˈna manaˈo ma te vauvau atu e mea nafea te parau faaino ia haamauiui ia ˈna. Mea au aˈe paha ia paraparau oia ma te faahiti ia ˈna iho, eiaha râ i ta ˈna tane. Ei hiˈoraa, ‘Ua peapea roa vau no te mea . . .’ aore ra ‘Mea mauiui roa no ˈu ia parau anaˈe oe ia ˈu e . . .’ Eita e ore e putapû aˈe te tane i teie mau huru parau, no te mea e faaû tia ˈtu te reira i te fifi, eiaha râ i te taata.—A faaau e te Genese 27:46–28:1.

E nehenehe te paraparauraa te hoê vahine ma te papu e te tano atoa râ te parau, e horoa mai i te mau faahopearaa maitatai. (A faaau e te Salamo 141:5.) O ta te hoê ïa tane, ta tatou e pii o Steven, i ite. “Ua ite papu i ta ˈu vahine i to ˈu huru faaino o ta ˈu iho i ore i ite, e ua noaa ia ˈna te itoito no te paraparau mai ia ˈu,” o ta ˈna ïa e parau ra.

Te imiraa i te tauturu

E nafea râ te hoê vahine ia ore ta ˈna tane e hinaaro e farii i te fifi? I roto i teie huru tupuraa, te haere nei te tahi mau vahine e imi i te tauturu i rapaeau. I roto i teie mau fifi, e nehenehe te mau Ite no Iehova e haere atu e farerei i te mau matahiapo o ta ratou amuiraa. Te faaitoito nei te Bibilia i teie mau taata ia riro ei feia î i te here e te mǎrû ia tiai anaˈe ratou i te nǎnǎ a te Atua i te pae varua e, i te hoê â taime, “ia faaite atu i te hapa a te feia e patoi” i te haapiiraa faaora a te Parau a te Atua. (Tito 1:9; Petero 1, 5:1-3) Noa ˈtu e e ere te ohipa na ratou ia uiui no nia i te oraraa o te tane e te vahine faaipoipo, e tano ia haapeapea te mau matahiapo mai te peu e te faaino ra te hoê hoa i te tahi. (Maseli 21:13) Ma te pee maite i te mau faaueraa a te Bibilia, eita teie mau taata e faatia aore ra e faaiti i te parau no te faaino.b

E nehenehe paha te mau matahiapo e faaohie i te tauaparauraa i rotopu i te tane e te vahine. Ei hiˈoraa, ua haere atu te hoê vahine e farerei i te hoê matahiapo e ua faaite atu oia e e rave rahi matahiti to ta ˈna tane vaha-noa-raa ia ˈna, e Kerisetiano atoa hoi oia. Ua faanaho teie matahiapo ia farerei oia ia raua e piti atoa ra. Ia paraparau anaˈe te hoê hoa, ua ani oia i te tahi ia faaroo ma te ore e tâpû i ta ˈna parau. I te taeraa i te taime e na te vahine e paraparau, ua faaite maira oia e eita ta ˈna e nehenehe faahou e faaoromai ia riri taue noa ta ˈna tane. Ua faataa mai oia e, ehia matahiti, ua riaria roa oia i te hopearaa o te mahana tataitahi, no te mea aita oia i ite e ua riri anei ta ˈna tane ia hoˈi mai oia i te fare. E ia hae anaˈe oia, e faaino oia i to ˈna mau fetii, to ˈna mau hoa, e i ta ˈna vahine.

Ua ani atura te matahiapo i te vahine ia faataa mai e eaha to ˈna huru ia faaroo anaˈe oia i te mau parau a ta ˈna tane. “Mai te huru ra e e vahine au ore roa vau, te ore e tia ia herehia,” o ta ˈna ïa i pahono. “I te tahi mau taime, e ani atu vau i to ˈu mama, ‘Mama, mea fifi anei ia ora i pihai iho ia ˈu? Mea fifi anei ia here ia ˈu?’” A faatia ˈi oia e mea nafea ta ˈna mau parau ia haamauiui ia ˈna, ua haamata ˈtura ta ˈna tane i te taˈi. A tahi ra ïa oia a ite ai i te mauiui rahi ta ˈna i faatupu i nia i ta ˈna vahine na roto i ta ˈna mau parau.

E nehenehe outou e taui

Ua farerei atoa vetahi mau Kerisetiano o te senekele matamua ra i te fifi o te faaino. Ua faaue atu te aposetolo kerisetiano ra o Paulo ia ratou, ia haapae “i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.” (Kolosa 3:8) Teie râ, no roto mai te faaino i te mafatu, eiaha noa i te arero. (Luka 6:45) No reira o Paulo i parau ai i muri iho e: “[A] haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e [a] faa-taata-apî.” (Kolosa 3:9, 10) No reira, no te taui mau, eita noa e navai ia taui i ta ˈna huru paraparau, ia taui atoa râ i to ˈna huru hohonu.

Peneiaˈe te hinaaro ra te tane o te parau ino i te tauturu no te faataa eaha mau na te tumu o to ˈna haerea.c E tano ia pee oia i te huru o te papai salamo o tei parau e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra.” (Salamo 139:23, 24) Ei hiˈoraa: No te aha oia e hinaaro noa ˈi e faahepo, aore ra e haavî, i to ˈna hoa? Eaha te tumu oia e tuhi ai? Ua riro anei ta ˈna mau faainoraa ei tapao no to ˈna riri hohonu aˈe? (Maseli 15:18) Te inoino ra anei oia no te mea te manaˈo ra oia e e taata faufaa ore oia, peneiaˈe ua faahapa-noa-hia oia i to ˈna nainairaa ra? E nehenehe teie mau huru uiraa e tauturu i te hoê taata ia ite mai i te mau tumu hohonu o to ˈna haerea.

Mea fifi ia faaore roa i te faaino, mai te peu iho â râ e no ǒ roa mai teie peu i te mau metua iho o tei parau faahapahapa na aore ra no roto mai i te hoê ihotumu o te faaitoito nei i te haerea faahepo. Tera râ, te peu atoa e haapiihia mai, e nehenehe ïa—na roto i te taime e te tutavaraa—e haapiihia i te faaore roa. O te Bibilia te tauturu rahi roa ˈˈe i roto i teie tuhaa. E nehenehe oia e tauturu i te hoê taata ia taui roa i te hoê haerea mai te pare etaeta ra te paari. (A faaau e te Korinetia 2, 10:4, 5.) Nafea?

Te hiˈoraa maitai no nia i te mau tiaraa i faataahia e te Atua

Mea pinepine, e hiˈoraa hape to te mau tane parau ino no nia i te mau tiaraa ta te Atua i faataa no te tane e no te vahine. Ei hiˈoraa, te na ô ra te taata papai Bibilia ra o Paulo, ‘e auraro te mau vahine i ta ratou mau tane,’ e ‘o te tane to te vahine ra upoo.’ (Ephesia 5:22, 23) Te manaˈo ra paha te tane e, te tiaraa upoo, o te haavî-roa-raa ïa. E ere râ mai te reira. E ere ta ˈna vahine, noa ˈtu e e auraro oia, i to ˈna tavini. E “tauturu” oia e e apiti “au” no ˈna. (Genese 2:18) No reira o Paulo e parau ai e: “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia nei.”—Ephesia 5:28, 29.

Ei upoo no te amuiraa kerisetiano, aita roa o Iesu i tamaˈi atu i ta ˈna mau pǐpǐ, a mǎtaˈu noa ˈi ratou afea râ oia e faahapa mai ai ia ratou. Area râ, ua faaite oia i te mǎrû, ma te paruru i to ratou tiaraa tura. “Na ˈu outou e faaora,” o ta ˈna ïa i tǎpǔ ia ratou. “Te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau.” (Mataio 11:28, 29) E nehenehe te feruri-maite-raa ma te pure e mea nafea to Iesu amoraa i to ˈna tiaraa upoo, e tauturu i te hoê tane ia hiˈo i to ˈna iho tiaraa upoo ma te aifaito aˈe.

Ia tupu anaˈe te peapea

Mea ohie ia ite i te mau faaueraa tumu a te Bibilia; mea ê râ ia faaohipa, i te taime e fifihia ˈi. Ia tupu anaˈe te peapea, nafea te hoê tane ia ape i te topa faahou i roto i te peu o te taoraparau?

E ere roa ˈtu te iriaraa ia riri te hoê tane, i te tapao faaite e e tane mau oia. Te na ô ra hoi te Bibilia e: “Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to ˈna i to te feia puai; e tei vi to ˈna ihora aau i tei pau ia ˈna te oire.” (Maseli 16:32) Te tane mau, o te taata ïa e vî ia ˈna to ˈna feruriraa. E haapao oia i to vetahi ê ra huru na roto i te manaˈoraa e: ‘Nafea ta ˈu mau parau ia hauti i nia i ta ˈu vahine? Eaha to ˈu manaˈo ahiri e o vau aˈe tera?’—A faaau e te Mataio 7:12.

Te farii ra râ te Bibilia e e nehenehe vetahi mau huru tupuraa e faatupu i te riri. Ua papai te papai salamo no nia i teie mau huru tupuraa e: “E mǎtaˈu outou eiaha râ e rave i te hara: a feafea na to outou aau i nia i to outou mau roi, a faaea noa ˈi.” (Salamo 4:4) Ua parau-atoa-hia e: “Te fifi, e ere ïa te riri, o te vaharaa ˈtu râ, na roto i te parau patiatia, te faahaama, aore ra te faahaehaa.”

Ia manaˈo te hoê tane e te erehia ra oia i te hitahita ore i roto i ta ˈna huru paraparau, e nehenehe oia e haapii i te faaea maa taime. Mea au aˈe paha ia haere oia i rapae i te piha, ia hahaere rii oia, aore ra ia haere oia i te tahi vahi o ˈna anaˈe no te tamǎrû ia ˈna. Te na ô ra te Maseli 17:14 e: “E faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino.” A hoˈi faahou mai e paraparau ia topa anaˈe te iria.

Parau mau, aita e taata hapa ore. Peneiaˈe e topatopâ te hoê tane, o te faaino to ˈna fifi na mua ˈˈe. Ia topatopâ oia, e tia ia ˈna ia faaite i to ˈna tatarahapa. Ua riro te ahuraa i te ‘huru taata apî’ ei tutavaraa tamau, e ootihia mai râ te mau haamaitairaa rahi.—Kolosa 3:10.

E mau parau tamǎrû

Oia, “tei te arero te pohe e te ora.” (Maseli 18:21) E nehenehe te parau haamauiui e monohia i te parau o te faaitoito e o te haapaari i te hoê faaipoiporaa. Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “E au te parau maitai i te topata rii meli ra; e momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.”—Maseli 16:24.

Tau matahiti i teie nei, ua ravehia te hoê tuatapaparaa no te haapapu eaha te mau tumu o tei tauturu i te mau utuafare puai ia manuïa. “Ua faaite mai teie tuatapaparaa e, mea here roa te mau melo o teie mau utuafare i te tahi e te tahi, e mea pinepine ratou i te parau roa ˈtu i to ratou here i te tahi e te tahi,” o ta te taata aravihi i te pae no te faaipoiporaa ïa o David R. Mace e faataa ra. “Ua turu ratou i te tahi e te tahi, ua haapapu atoa ˈtu e e tiaraa faufaa to ratou tataitahi, e ua faaohipa ratou i te mau taime tano atoa no te paraparau e no te ohipa ma te here. E te faahopearaa iho â i noaa mai, mea au roa na ratou ia amuimui e ua paturu ratou i te tahi e te tahi na roto i te mau ravea o tei faaoaoa i to ratou mau taairaa.”

Eita te hoê tane mǎtaˈu i te Atua e nehenehe e parau ma te haavare ore e, ua here oia i ta ˈna vahine, mai te peu e e parau ino oia ia ˈna ma te hinaaro mau. (Kolosa 3:19) Parau mau, hoê â huru no te hoê vahine o te vaha ˈtu i ta ˈna tane. Oia mau, e hopoia no na hoa toopiti ia pee i te faaueraa a Paulo i to Ephesia, oia hoi: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.”—Ephesia 4:29.

[Nota i raro i te api]

a Noa ˈtu e te faahitihia ra te tane ei taata faaino, e tano atoa teie mau faaueraa tumu no te mau vahine.

b Ia nehenehe oia e tavini aore ra e tamau noa i te tavini ei matahiapo, eita e tia i te hoê tane ia riro ei taata taparahi. Eita e tia ia ˈna ia tupai i te taata i te pae tino aore ra na roto i te tahi mau parau patiatia. E tia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia aˈo i to ratou iho utuafare ma te tura. Noa ˈtu eaha to ˈna huru mǎrû i rapaeau, eita te hoê taata e fariihia ia amo i te hopoia tiaau mai te peu e e taata haavî oia i te fare.—Timoteo 1, 3:2-4, 12.

c Na te Kerisetiano iho e faaoti mai te peu e e rave anei oia i te hoê huru rapaauraa. E tia râ ia ˈna ia hiˈopoa maitai ia ore te huru rapaauraa o ta ˈna e rave, ia ofati i te mau faaueraa tumu Bibilia.

[Hohoˈa i te api 21]

E nehenehe paha te hoê matahiapo kerisetiano e tauturu i te hoê tane e te hoê vahine ia tauaparau

[Hohoˈa i te api 22]

E tia i te tane e te vahine ia tutava mau no te taa i to te tahi e to te tahi huru

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono