VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/10 api 17-19
  • Te iteraa i te mau aa o te faaino

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te iteraa i te mau aa o te faaino
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nafea oia ia haamata
  • Te puai o te feia haavî
  • Ia riro te parau haamauiui ei parau tamǎrû
    A ara mai na! 1996
  • E te mau tane faaipoipo, a faatura i ta outou vahine
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • “Ei parau maitai . . . no te patu”
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • A faaite i te here e te faatura ma te tapea i to arero
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/10 api 17-19

Te iteraa i te mau aa o te faaino

“No te î o te aau hoi i parau ai te vaha.”—MATAIO 12:34.

TAU piti tausani matahiti i teie nei to Iesu Mesia faahitiraa i te mau parau i nia nei. Oia, e pinepine na te mau parau a te hoê taata e faaite mai i to ˈna huru mau e to ˈna mau manaˈo hohonu. E parau maitatai paha. (Maseli 16:23) E parau iino atoa paha.—Mataio 15:19.

Ua parau te hoê vahine no nia i to ˈna hoa e: “E riri noa oia, aita i taahia e no te aha râ, e au te oraraa e o ˈna mai te haereraa na roto i te hoê aua topita—aita hoi oe i ite e eaha te tumu e riri ai oia.” Hoê â huru no Richard e ta ˈna vahine. “Ua ineine noa o Lydia i te tatamaˈi,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Eita noa oia e paraparau; e vaha rahi râ oia, ma te faatoro ia ˈu i to ˈna rima mai te mea e tamarii au.”

Parau mau, e peapea te feia faaipoipo atoa noa ˈtu e mea afaro roa raua, e e faahiti iho â te mau tane e te mau vahine atoa i te mau parau o ta ratou e tatarahapa a muri aˈe. (Iakobo 3:2) Tera râ, te faaino i rotopu i na hoa faaipoipo, e ere noa ïa teie huru peapea; e mau parau faahaehaa râ e te faahapa e faahitihia ma te opua e faahepo, aore ra e haavî, i to ˈna hoa. I te tahi mau taime, mea haavarevare roa teie mau parau haamauiui, e parauhia hoi ma te reo mǎrû. Ei hiˈoraa, ua faataa te papai salamo ra o Davida, i te huru o te hoê taata o tei parau ma te mǎrû, mea ino râ to ˈna aau: “E paia rahi to to ratou vaha i to te [“pata,” MN] ra, e tamaˈi râ tei opuahia e to ratou aau ra; ta ratou parau, e mǎrǔ rahi ïa i to te monoˈi ra, e au râ i te mau ˈoˈe i unuhihia ra.” (Salamo 55:21; Maseli 26:24, 25) E mea faahiti-roa-hia aore ra e mea haavarevare, e nehenehe te taoraparau e vavahi roa i te hoê faaipoiporaa.

Nafea oia ia haamata

Eaha te tumu te hoê taata e faaino ai? Mea pinepine, te tumu te hoê taata e faaino ai, no te mea ïa o ta ˈna e ite ra e e faaroo ra. I roto i te mau fenua e rave rahi, te farii-noa-hia nei te parau faaooo, te parau ino, e te parau faahaehaa, ei mea matauhia e te arearea atoa.a Te mau tane iho â râ te nehenehe e faahemahia na roto i te mau ravea haapurororaa, o te faaite pinepine nei hoi i te mau tane “mau” ei mau taata haavî e te iria.

Oia atoa, e rave rahi o te faaohipa nei i te parau faahaehaa, ua paari ratou i roto i te mau utuafare i reira to te hoê metua faaite-tamau-noa-raa i to ˈna riri, to ˈna inoino, e to ˈna vahavaha. No reira, mai to ratou nainairaa mai â, ua manaˈo noa na ratou e e haerea matauhia teie.

Eita noa te hoê tamarii i paari i roto i teie huru utuafare, e haapii mai i te hoê huru paraparau; e noaa atoa mai râ ia ˈna i te hoê hiˈoraa hape no nia ia ˈna iho e no nia ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, mai te peu e o te tamarii te taoraparauhia, e paari mai paha oia ma te manaˈo e e taata faufaa ore oia, peneiaˈe e riri haere noa oia. E mai te peu e e faaroo noa te tamarii i to ˈna papa ia vaha ˈtu i nia i to ˈna mama? Noa ˈtu e mea apî roâ te tamarii, e apo mai oia i te hiˈoraa haavahavaha o to ˈna papa i te mau vahine. E haapii mai paha te hoê tamaroa na roto i te haerea o to ˈna papa e, e tia i te tane ia haavî i te mau vahine e te ravea no te haavî ia ratou, o te haamǎtaˈuraa ïa aore ra te haamauiuiraa ia ratou.

Mai te peu e e riri haere noa te metua, e riri haere noa atoa te tamarii, e ia paari mai oia, e riro mai oia ei ‘taata riri uˈana, e rahi ta ˈna hara.’ (Maseli 29:22) Mai te reira te parau faaino ia tamau noa mai tera ui e tera ui. Ma te tano roa, teie te aˈoraa a Paulo i te mau metua tane: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii.” (Kolosa 3:21) Oia mau, ia au i te hoê titionare (Theological Lexicon of the New Testament), te auraa o te taˈo Heleni i hurihia na roto i te parau ra “faariri atu,” oia atoa ïa “e faaineine e e faanahonaho ia ˈna no te aroraa.”

Parau mau, e ere no te haerea o te mau metua, e faatiahia ˈi ia iria ˈtu i nia ia vetahi ê, ma te vaha ˈtu anei aore ra ma te tahi atu ravea; tera atoa râ te tahi tumu no te faataa e mea nafea te paraparauraa faaino ia aa hohonu roa i roto i te hoê taata. Peneiaˈe eita te hoê tane apî e hamani ino i ta ˈna vahine i te pae tino, tera râ, e hamani ino anei oia ia ˈna na roto i ta ˈna mau parau e to ˈna mau huru tauiui noa? Na roto i te hiˈopoaraa ia ˈna iho, e ite mai paha te hoê taata e te pee ra oia i te hiˈoraa haavahavaha o to ˈna papa i te mau vahine.

Oia mau, e tano atoa te mau parau i nia nei no te mau vahine. Ia vaha ˈtu te hoê metua vahine i ta ˈna tane, peneiaˈe e na reira atoa te tamahine ia faaipoipo oia. Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “E mea maitai ia parahi noa i te medebara, i te parahi i ǒ te vahine avau e te iria.” (Maseli 21:19) Noa ˈtu râ, e tia iho â râ i te hoê tane ia haapao maitai i roto i teie tuhaa. No te aha?

Te puai o te feia haavî

Mea pinepine, e tiaraa puai aˈe to te tane i roto i te faaipoiporaa i to te vahine. Inaha, mea pinepine e mea puai aˈe oia i te pae tino, e no reira, mea riaria ˈtu â ia haamǎtaˈu anaˈe oia e rave ino i ta ˈna vahine i te pae tino.b Hau atu, mea pinepine mea hau aˈe te mau ravea a te tane i te pae no te ohipa, no te imiraa, e i te pae atoa no te moni. No te reira mau tumu paha te hoê vahine o te vaha-noa-hia, e manaˈo ai e aita ta ˈna e hororaa e oia anaˈe iho. Eita e ore oia i te farii i te parau a te Arii paari ra o Solomona, e: “Ua manaˈo faahou ihora vau i te mau hamani ino atoa i ravehia i raro aˈe i te mahana nei; e inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana: e te mana hoi tei te paeau hamani ino ra, aita râ o ratou e haamahanahana.”—Koheleta 4:1.

Eita paha te hoê vahine e taa faahou e nafea râ ia tauiui noa te huru o ta ˈna tane—mea mǎrû roa oia i teie taime, e mea faahapahapa roa oia i te taime i muri iho. (A faaau e te Iakobo 3:10.) Hau atu, mai te peu e e hopoi mai iho â te tane i tei hinaarohia i te pae materia i roto i te utuafare, e riro paha te vahine tei faainohia, i te faahapa ia ˈna iho no to ˈna manaˈoraa e aita ta ˈna faaipoiporaa e afaro ra. Peneiaˈe e faahapa oia ia ˈna iho no te haerea o ta ˈna tane. Te faˈi ra te hoê vahine e: “E au vau i te vahine i taparahihia, e manaˈo noa na vau e na ˈu te hape.” Te na ô ra te tahi atu vahine e: “Ua tae roa vau i te tiaturi e, ahiri e e tamatâ vau i te taa i to ˈna huru e i te ‘faaoromai,’ e ore ïa to mâua peapea.” Mea pinepine râ, eita te hamani-ino-raa e faaea.

Mea peapea mau ia ite e mea rahi te tane o te faaohipa hape nei i to ratou puai no te faahepo i te vahine o ta ratou hoi i euhe i te here e i te poihere. (Genese 3:16) Tera râ, eaha te ravea i roto i teie huru tupuraa? Te na ô ra te hoê vahine e: “Eita vau e hinaaro e faarue ia ˈna. Hoê noa mea ta ˈu e hinaaro ra, ia faaea oia i te hamani ino ia ˈu.” I muri aˈe e iva matahiti faaipoiporaa, te farii ra te hoê tane e: “Te taa ra ia ˈu i teie nei e, te vai ra te fifi o te faaino i rotopu ia mâua, e o vau te taata faaino. Te hinaaro mau nei au e taui, eita râ vau e hinaaro e faarue i ta ˈu vahine.”

Te vai nei te tauturu no te feia ua fifihia to ratou faaipoiporaa na roto i te parau haamauiui, e na te tumu parau i muri nei e vauvau mai i te reira.

[Nota i raro i te api]

a E au ra e mai te reira atoa i te senekele matamua ra. Te na ô ra te hoê titionare (The New International Dictionary of New Testament Theology) e “no to Heleni, e aravihi rahi o te oraraa, te iteraa i te parau ino ia vetahi ê aore ra i te haamahu i te parau ino.”

b E nehenehe te faaino ma te vaha e riro ei taahiraa avae matamua e aratai tia ˈtu i te taparahiraa i to ˈna fetii. (A faaau e te Exodo 21:18.) Te na ô ra te hoê taata tauturu i te mau vahine e taparahihia e: “Te vahine atoa o te haere mai e ani i te hoê parau haamanahia no te paruru ia ratou i te taparahiraa, te patiaraa i te tipi, aore ra te uumiraa arapoa, o te haamǎtaˈu i to ˈna ora, mea maoro ïa to ˈna faaoromai-noa-raa i te haamauiuiraa e ere i te pae tino.”

[Parau iti faaôhia i te api 18]

Mea peapea mau ia ite e mea rahi te tane o te faaohipa hape nei i to ratou puai no te faahepo i te vahine o ta ratou hoi i euhe i te here e i te poihere

[Hohoˈa i te api 19]

E pee te tamarii i te huru o to ˈna mau metua i nia i te tahi e te tahi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono