Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha te Atua e vaiiho ai i te mau ohipa iino ia tupu?
MEA apî roâ o Lidija i te tau a tupu ai te tamaˈi i to ˈna fenua—tei piihia hoi na mua ˈˈe o Yougoslavie. “Ua faaea noa vau e rave rahi mahana e mau po i roto i taua vahi tapuniraa pouri ra,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Mea pinepine, ua hinaaro vau e horo i rapaeau, noa ˈtu e e nehenehe vau e haapohehia! Na mua ˈˈe i te tamaˈi, ua fanaˈo matou i te mau mea atoa, i teie nei râ, mea fanaˈo oe mai te peu e te ora noa ra oe.”
Aita i maoro i muri iho, ua faaino ihora te mau peapea e te mau haafifiraa o te tamaˈi, ia Lidija i te pae varua. Te na ô ra oia e: “Aita matou i nehenehe e haere e poro aore ra e haere i te mau putuputuraa e rave rahi hebedoma te maoro. Ua manaˈo vau e aita Iehova e tâuˈa faahou ra ia matou. Ua aniani vau ia ˈu iho e, ‘No te aha aita oia e tauturu mai ia matou i teie nei?’”
Te tamaˈi, te ohipa ino, te haavîraa uˈana, te maˈi, te ati natura, te ati—e nehenehe te mau ohipa iino mai teie e tupu e tae noa ˈtu i nia i te mau taurearea atoa. E ia roo-noa-hia ˈtu outou iho, teie ïa te uiraa ta outou e ui, ‘No te aha te Atua e vaiiho ai i teie mau ohipa iino ia tupu?’
Ua ui atoa te mau taata no te Atua i tahito ra i te mau uiraa mai te reira te huru. Ei hiˈoraa, i to te peropheta ra o Habakuka iteraa i te huru hairiiri mau i vai na i roto i te nunaa o te Atua, ua autâ oia e: “Te maoro, e Iehova, o ta ˈu tiaororaa, e aore oe i faaroo mai! te maoro o ta ˈu pii-hua-raa ˈtu ia oe, e hamani ino teie e vai nei, e aita oe i faaora! Eaha ra hoi oe i faaite mai ai i te ino, e ia hiˈo hoi au i te oto ra?” (Habakuka 1:2, 3) Te faaruru atoa nei vetahi mau taurearea kerisetiano i teie mahana i teie huru hepohepo.
A hiˈo na i te huru o te hoê taurearea kerisetiano i muri aˈe i te poheraa to ˈna papa. Ua parau oia e: “Ua maamaa-roa-hia vau, ua tuô vau na roto i te haamaramarama, ma te vaha ˈtu i te Atua ra o Iehova. . . . Ua faahapa vau ia ˈna no te mau mea atoa. No te aha teie ati i tupu ai? E metua tane faahiahia roa hoi o Papa e e tane here atoa, e ua pohe oia i teie nei—aita anei Iehova e aroha noa ra?” I roto i te hoê tupuraa mai teie te huru, e tano iho â ia tupu mai te ahoaho, te mauiui, aore ra te riri. A haamanaˈo na, ua peapea roa atoa te peropheta haapao maitai ra o Habakuka i te ino tei faatiahia ia tupu. Noa ˈtu râ, ia tapea noa te hoê taata i te inoino, e fifihia oia. E nehenehe hoi oia ‘e riri ia Iehova.’—Maseli 19:3.
Nafea ïa outou ia ape i te topa roa i roto i te riri e te inoino? A tahi, e tia ia outou ia ite e nohea mai te ino.
E ere te mau ohipa iino no ǒ mai i te Atua ra
Te haapapu maitai ra te Bibilia e aita roa te Atua i opua e ia mauiui tatou mai teie te huru. Ua tuu oia i te tane e te vahine matamua i roto i te hoê Paradaiso ma te mauiui ore e te peapea ore. (Genese 1:28) Ua ite maitai paha outou i te ohipa i tupu: Ua turai te hoê varua itea-ore-hia, tei piihia i muri iho te Diabolo e o Satani, ia Adamu raua Eva ia faaroo ore i te Atua. (Genese, pene 3; Apokalupo 12:9) I to ˈna na reiraraa, ua faautua Adamu i to ˈna huaai taatoa i te hara e to ˈna mau faahopearaa iino.—Roma 5:12.
Papu maitai, e ere na te Atua i hopoi mai i te ino i nia i te huitaata nei, na te taata iho râ. (Deuteronomi 32:5; Koheleta 7:29) Oia mau, te mau ohipa iino atoa ta te taata e faaoromai nei i teie mahana—te maˈi, te pohe, te tamaˈi, te ohipa tia ore—no ǒ mai ïa i te ohipa faaroo ore ta Adamu i rave ma te hinaaro mau. Hau atu, te farerei pauroa nei tatou i ta te Bibilia e parau ra “e taime e e tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koheleta 9:11, MN) Te roohia nei te feia iino e te feia maitatai atoa i te mau ati e te mau tupuraa riaria.
To te Atua faatiaraa i te ino
Noa ˈtu e e tamǎrûhia outou i te iteraa e e ere o te Atua te tumu o te ino, e uiui noa paha outou e, ‘No te aha ïa oia e faatia noa ˈi i te ino?’ I reirâ, ua taaihia te reira i te mau faahaparaa i faahitihia i Edene ra. Ua parau te Atua ia Adamu e ia faaroo ore oia, e pohe oia. (Genese 2:17) Ua parau atu râ te Diabolo ia Eva e ia amu oia i te maa o te raau i opanihia ra, eita oia e pohe! (Genese 3:1-5) Te parau ra ïa o Satani e e haavare te Atua. Hau atu, ua parau atoa Satani e mea hau aˈe ahiri e na te taata iho e faaoti, e ere râ na te Atua e parau mai ia ˈna e eaha ta ˈna rave!
Aita te Atua i nehenehe e tapo i to ˈna mata i mua i teie mau pariraa. Ua ite anei outou e eaha te ohipa e tupu ia patoitoi atu te hoê tamarii i te orometua haapii? Mai te peu e e vaiiho noa te orometua, e haamata atoa ïa te tahi atu mau tamarii i te haapaari i nia ia ˈna. Hoê â huru, e nehenehe ïa te ao taatoa e huanane roa ahiri e aita o Iehova i faatitiaifaro oioi noa i te pariraa a Satani. Ua na reira Iehova ma te faatia i te taata ia pee i te huru raveraa a Satani. Ua fanaˈo anei te taata i te tiamâraa e au i to te Atua ra ta Satani i tǎpǔ? Aita. Ua faatupu noa hoi te faatereraa a Satani i te arepurepu e te ati, ei haapapuraa e o ˈna te haavare hairiiri ra!
E faatia noa anei te Atua i te ino e a muri noa ˈtu? Eita. No te faaafaro i te mau faahaparaa ta Satani i faahiti, e fatata roa te Atua i te faahope i te ino atoa. (Salamo 37:10) E nafea râ tatou a tiai noa ˈtu ai?
E parau atoa ta outou i roto i teie faahaparaa
Ia taa na mua ia outou e e parau atoa ta outou i roto i teie faahaparaa a Satani i te Atua! Nafea? A rave na i te buka Bibilia i mairihia i te iˈoa o te taata parau-tia ra o Ioba. I to te Atua faahitiraa ia Ioba ei hiˈoraa no te hoê taata haamori haapao maitai, ua pahono atura o Satani e: “E haamori anei Ioba ia oe ahiri e eita ta ˈna apî e noaa mai?” (Ioba 1:9, Today’s English Version) Oia mau, ua faahua parau o Satani e, ia faatiahia oia ia tairi i te taata, e manuïa oia i te haafariu i te mau taata atoa i te taviniraa i te Atua!—Ioba 2:4, 5.
Ua faaino ïa o Satani i te mau taata atoa e mǎtaˈu i te Atua. Ua faaino oia ia outou. Teie râ, te na ô ra te Maseli 27:11 e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” Oia, ia tavini outou i te Atua noa ˈtu te mau haafifiraa mauiui mau, te turu ra ïa outou i te haapapuraa e e haavare o Satani!
Parau mau, ia faaruru anaˈe tatou i te mau ohipa iino, e ere i te mea ohie ia manaˈo i taua mau faahaparaa ra. Te na ô ra o Diane, hoê ahuru matahiti noa to ˈna i te poheraa to ˈna mama, e: “Ua mǎtaˈu au e ia paari roa to ˈu aau aore ra ia inoino roa vau no te mau tamataraa o ta ˈu i faaruru i roto i to ˈu oraraa.” Teie râ, ua tauturu te iteraa i te tumu te Atua i faatia ˈi i te ino, ia ˈna ia noaa te hoê hiˈoraa tano no nia i to ˈna mau fifi. Te na ô ra oia i teie nei e: “Noa ˈtu e te vai ra te mau mea fifi ia faaruru i roto i to ˈu oraraa, ua vai noa te rima o Iehova i nia ia ˈu.”
Te faahaamanaˈo maira o Diane i te hoê parau faufaa roa: Aita Iehova e hinaaro ra ia faaruru tatou i teie mau faateimaharaa o tatou anaˈe. Te haapapu maira te Salamo 55:22 e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” Ua ite te tamahine ra o Kotoyo i te parau mau o teie irava. Ua roohia oia i te ati i te poheraa to ˈna nau metua i roto i te aueueraa fenua i tupu i te matahiti 1995 ra i Kobe, i Tapone. No nia ia ˈna iho e to ˈna mau taeae e tuahine iti, te na ô ra oia e: “No te mea ua haapii to ˈu mama ia matou ia tiaturi ia Iehova, e nehenehe ta matou e faaoromai.”
E o Lidija, te potii i faahitihia i te omuaraa ra? I muri aˈe, ua taa ˈtura ia ˈna e aita roa o Iehova i faarue mai ia ˈna. Te na ô ra oia i teie nei e: “Ua vai noa o Iehova i pihai iho ia matou. Ua aratai oia ia matou e ua faatano oia i to matou mau taahiraa avae.”
Iehova—E Atua here o te tâuˈa maira ia tatou
E nehenehe atoa outou e ite i te tauturu no ǒ mai i te Atua ra ia roohia outou i te mau ohipa iino. No te aha? No te mea te tâuˈa maira Iehova ia outou! E noa ˈtu e e faatia oia ia roohia te feia maitatai i te mau ohipa iino, te horoa atoa maira oia i te tamǎrûraa î i te here. (Korinetia 2, 1:3, 4) Hoê ravea e horoa mai ai oia i teie tamǎrûraa, mea na roto ïa i te amuiraa kerisetiano. I reira outou e ite ai i ‘te mau taua ati maitai aˈe i te taeae,’ o te nehenehe e faaitoito mai ia outou i te tau ati. (Maseli 18:24) Te haamanaˈo ra o Kotoyo e: “Mai te mahana matamua ra iho i muri aˈe i te aueueraa fenua, ua haere matou i te vahi i reira te mau taeae i putuputu ai, e ua fanaˈo matou i te faaitoitoraa e te mau mea hinaarohia. Ua topa ˈtura to ˈu hau. Ia vai noa mai o Iehova e te mau taeae i pihai iho ia tatou, te manaˈo nei au e e nehenehe ta tatou e faaoromai i te mau mea atoa.”
No te mea ua ite roa Iehova i to outou huru, e nehenehe atoa oia e haapao i to outou mau hinaaro ia tupu anaˈe te mau ohipa iino. Te haamanaˈo ra o Daniel e mea nafea to ˈna faarururaa i te poheraa o to ˈna papa, i te na ôraa e: “O Iehova atura tei riro mai ei metua tane no ˈu, e ua itea mai ia ˈu i roto i ta ˈna faanahonahoraa te mau taata pae varua tei riro ei mau hiˈoraa no ˈu. E horoa noa mai iho â Iehova i te mau pahonoraa i ta ˈu mau uiraa o ta ˈu hoi e tauaparau atu e to ˈu papa.” Ua tamata roa atoa Diane i te aupuru î i te here o Iehova mai te poheraa mai â o to ˈna mama. Te na ô ra oia e: “Na roto i te arai o te mau taata paari aˈe, e te puai i te pae varua, o tei horoa mai i te faaitoitoraa, te aveia, e te aˈoraa, ua aratai oia ia ˈu e ua tauturu mai ia ˈu ia faaruru i te manaˈo paruparu.”
Parau mau, e ere i te mea oaoa ia faaruru i te mau ohipa iino. Teie râ, ia tamǎrûhia outou i te iteraa e no te aha te Atua e faatia ˈi i teie mau ohipa. A haamanaˈo tamau e e fatata roa te Atua i te faatitiaifaro i te fifi. Inaha, e tumâ-roa-hia te mau toetoea atoa o te mau ohipa iino o ta tatou i faaruru! (Isaia 65:17; Ioane 1, 3:8) Na roto i te hutiraa mai i te faufaa o te mau faanahoraa atoa o ta te Atua e rave ra no te tauturu ia tatou ia faaruru, e nehenehe outou e rave i ta outou tuhaa no te haapapuraa e e haavare o Satani. Fatata roa, ‘na te Atua e horoi i to outou roimata atoa.’—Apokalupo 21:3, 4
[Hohoˈa i te api 25]
Fatata roa, e faaore Iehova i te mau mea iino atoa