Ia riro te parau ei mauhaa
“Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra.”—MASELI 12:18.
“TAU hebedoma noa i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, i reira te haamataraa,” o ta Elaine ïa e parau ra.a “Te parau au ore, e te faahaehaa, e te mau ravea atoa no te taahi ia ˈu i raro. Aita ta ˈu e parau i mua i ta ˈu tane. Mea vitiviti roa to ˈna feruriraa e to ˈna arero i te taviri e i te faahuru ê i ta ˈu mau parau atoa.”
I roto i to ˈna oraraa faaipoipo, ua faaoromai o Elaine i te huru rave-ino-raa haavarevare roa ˈˈe, inaha eita to ˈna mau pepe e itehia, e aita atoa e tâuˈa-rahi-hia nei. Te vahi peapea, aita te oraraa o Elaine i maitai atu a mairi ai te mau matahiti. “Hau atu i te 12 matahiti mâua i te faaipoiporaahia i teie nei,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Eita hoê mahana e mairi e eita oia e faahapa mai e e faaooo mai ia ˈu, ma te taoraparau e te parau faufau.”
Aita te Bibilia i hape ia parau anaˈe oia e “e ino morohi ore” to te arero e ‘ua î oia i te pohe.’ (Iakobo 3:8; a faaau e te Salamo 140:3.) E parau mau iho â râ te reira i roto i te faaipoiporaa. Te na ô ra te hoê vahine o Lisa te iˈoa e: “Te taata na ˈna teie parau, ‘e fati to ˈu ivi i te raau e te ofai, eita râ vau e mauiui i te parau faaino,’ ua hape roa ïa oia.”—Maseli 15:4.
E nehenehe atoa te mau tane e vahahia e ta ratou vahine. “Ua ite anei outou eaha te huru ia ora e te hoê vahine o te pii noa mai ia oe e e haavare, e maau aore ra e iˈoa ino roa ˈtu â?” o ta Mike ïa e ani ra, e maha matahiti raua Tracy i te faaipoiporaahia, e fatata roa raua i te faataa. “Eita ta ˈu e nehenehe e faahiti i te mau parau faufau atoa ta ˈna e taora mai. No reira, eita ta ˈu e nehenehe e paraparau atu ia ˈna e no reira atoa vau e faaea maoro ai i te ohipa. E mea hau aˈe i te hoˈi mai i te fare.”—Maseli 27:15.
Ma te tano roa, ua faaue te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “Ia haapae-roa-hia . . . te avau e te faaino.” (Ephesia 4:31) Eaha râ “te faaino”? Te faataa ê ra o Paulo i teie parau i “te avau” (Heleni, krau·geʹ), oia hoi te tuô-noa-raa. E tano aˈe “te faaino” (Heleni, bla·sphe·miʹa) i te huru o te parau e faahitihia. Mai te peu e e parau haavî, te ino, te faahaehaa, aore ra te vahavaha, e faaino ïa—noa ˈtu e e tuôhia aore ra e parau-mǎrû-noa-hia.
Te mauiui o te parau
E nehenehe te taoraparauraa tamau, e haaparuparu roa i te hoê faaipoiporaa, mai te mato e pau mǎrû noa i te are. “Ia puai e ia maoro noa ˈtu,” o ta te Taote ra o Daniel Goleman ïa e papai ra, “e rahi noa atoa ˈtu te atâtaraa. . . . E mau tapao atâta te faahapahaparaa e te vahavaharaa aore ra te haafaufaa-ore-raa tamau, no te mea e tapao faaite te reira e, [i roto i to ˈna feruriraa,] ua faaoti aˈena te hoê tane aore ra te hoê vahine i te hoê haavaraa ino i nia i to ˈna ra hoa.” A ore mǎrû noa ˈi te here, e itehia e, ia au i ta te hoê buka e faaau ra, “ua taatihia” te tane e te vahine “i mua i te ture, eiaha faahou râ i te pae no te here.” E i muri aˈe, e faataa roa ˈtu paha raua.
Eita noa râ te parau patiatia e haaparuparu i te faaipoiporaa anaˈe. Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: ‘Ia oto te aau ra e inoino ai te varua.’ (Maseli 15:13) E nehenehe te hepohepo e noaa mai na roto i te parau haamauiui hopea ore, e faaino roa i te oraora-maitai-raa. Ei hiˈoraa, ua faaite mai te hoê tuatapaparaa i faaterehia e te Fare haapiiraa tuatoru no Washington (Hau Amui no Marite) e, te hoê vahine o te faaoromai noa i te parau ino, e hau atu ïa oia i te roohia i te puta toetoe, te mau fifi o te pute omaha, te maˈi o te melo taatiraa, e o te aau.
E rave rahi vahine o tei faaoromai i te rave-ino-raa a te vaha e a te tino, te parau nei e mea mauiui aˈe te parau i te motoraa. Te na ô ra hoi o Beverly e: “E ora e e moe-atoa-hia te mauiui o ta ˈna mau poara, area te mau parau hairiiri o ta ˈna i faahiti no nia i to ˈu nei huru, te maa ta ˈu e tunu, aore ra ta ˈu huru haapaoraa i te mau tamarii, eita roa te reira e moehia ia ˈu.” Hoê â huru no Julia. Te na ô ra oia e: “E parau maamaa roa paha teie, tera râ, mea au aˈe na ˈu ia taparahi oia ia ˈu e ua oti iho â ïa, eiaha râ ia haamauiui noa mai ia ˈu i te pae feruriraa e mau hora noa ˈtu.”
No te aha râ vetahi e faaino ai e e tamaˈi noa ˈi i te taata mau ta ratou e parau ra e ua herehia e ratou? E vauvau te tumu parau i muri nei i teie uiraa.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa i roto i teie mau tumu parau.
[Parau iti faaôhia i te api 16]
“Mea au aˈe na ˈu ia taparahi oia ia ˈu e ua oti iho â ïa, eiaha râ ia haamauiui noa mai ia ˈu i te pae feruriraa e mau hora noa ˈtu”
[Parau iti faaôhia i te api 16]
“Ua ite anei outou eaha te huru ia ora e te hoê vahine o te pii noa mai ia oe e e haavare, e maau aore ra e iˈoa ino roa ˈtu â?”