Na te mau tapao tupuna anei e faataa i te haerea?
“E TIATURI na tatou e, na te mau fetia e faataa i to tatou oraraa. I teie nei râ, ua ite tatou e, i roto i te faito rahi, na to tatou mau tapao tupuna e faataa i to tatou oraraa.” O te parau ïa a James Watson, tei faahitihia i te omuaraa o te buka ra Faahaparaa i te aai o te tapao tupuna, a Ruth Hubbard e Elijah Wald. Teie râ, i muri noa iho i te parau a Watson, te faahitihia ra te parau a R. C. Lewontin, Steven Rose, e Leon J. Kamin: “Aita matou e ite ra i te tahi haerea totiale papu o te taata, o tei faataa-aˈena-hia i roto i to tatou mau tapao tupuna e no reira, aita ˈtura te mau huru tupuraa totiale e nehenehe e faataui i taua haerea ra.”
Te haapoto ra te api rapaeau o teie buka i te tahi o to ˈna mau tuhaa e te haamata ra oia na roto i teie uiraa faufaa roa, “Tei roto anei te haerea o te taata i to ˈna mau tapao tupuna?” Oia hoi te auraa, na te mau tapao tupuna anei e faataa taatoa i te haerea o te taata, tei roto hoi te mau vahi taa ê e te mau huru o te tino no ǒ mai i te tupuna? E nehenehe anei vetahi mau haerea morare tia ore e fariihia no te mea e, ua papaihia i roto i te mau tapao tupuna? E tano anei ia arohahia te feia taparahi taata no te mea ua faahepohia ratou e to ratou mau tapao tupuna, e ia faaitihia ta ratou hopoia no te mea no roto mai teie huru taparahi taata to ratou i taua mau tapao ra?
Papu maitai, mea rahi te mau ohipa maitatai roa i itehia mai e te mau aivanaa i teie nei senekele. Teie te tahi, te ADN faahiahia roa, tei riro ei hohoˈa no to tatou mau tapao tupuna atoa. Ua huti noa na hoi te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te mau tapao tupuna, i te anaanatae o te mau aivanaa e te tahi atu mau taata. Eaha mau na tei itehia mai na roto i te maimiraa i ravehia i nia i te mau tapao tupuna? Mea nafea te mau ohipa i itehia mai ia faaohipahia no te turu i te tatararaa apî no nia i te oraraa i tabula-aˈena-hia aore ra i faataa-aˈena-hia?
Te faaturi e te peu mahu
Ia au i te hoê tumu parau i neneihia i roto i te vea ra The Australian, te haapapu ra te tahi mau maimiraa no nia i te tapao tupuna e, “eita e ore e tei roto te faaturi i to tatou mau tapao tupuna. . . . E au ra e, aita e ravea, mai te reira iho â te huru o to tatou mafatu haavarevare.” A feruri na i te huanane ta teie huru feruriraa e faatupu i roto i te mau faaipoiporaa e te mau utuafare, inaha e riro te reira ei otoheraa no te taata atoa e hinaaro ra e ape i te hopoia no to ˈna huru oraraa taiata!
No nia i te peu mahu, teie te hoê upoo parau a te vea ra Newsweek, “Mea noaa noa mai aore ra mea haapiihia?” Te na ô ra te tumu parau e: “Te tutava nei te mau aivanaa e te mau taote ihiferuriraa ia matara ia ratou te mea i itehia mai e te mau maimiraa apî, oia hoi ua papaihia te peu mahu i roto i te mau tapao tupuna, aita râ i noaa mai i to ratou paariraa mai. . . . I roto iho i te totaiete mahu, e rave rahi o te farii popou nei i te parau ra e, no roto roa mai te peu mahu i te mau chromosome.”
Te faahiti ra te tumu parau i muri iho i ta te Taote ra o Richard Pillard i faaite: “Ahiri e na te hoê tapao tupuna e faataa i te faahinaaroraa i te pae taatiraa, te na ôhia ra ïa e, ‘E ere te reira i te mea hape, e ere na oe te hape.’” Ma te haapapu roa ˈtu â i teie otoheraa ra “e ere i te mea hape,” te na ô ra te taata maimi no nia i te peu mahu ra o Frederick Whitam e, “ia parau-anaˈe-hia e tei roto aˈena te peu mahu i te taata, e topa te hau o te huiraatira. E faaore hoi te reira i te manaˈo faahapa o te mau utuafare e o te mau mahu. Te auraa atoa ïa e, eita e tia i te totaiete ia haapeapea i mua i te mau ohipa mai te mau haapii tamarii mahu.”
I te tahi mau taime, te parauhia nei na roto i te mau ravea haapurororaa, e mea papu maitai e e parau mau atoa e tei roto te mau hinaaro mahu i te mau tapao tupuna, aita râ e parauhia ra e, peneiaˈe aore ra aita i papu atura.
Te faahapahapa nei te vea ra New Statesman & Society i te mau parau rii faatiatia i faahitihia no nia i teie tumu parau, i te na ô raa e: “Peneiaˈe te moehia ra i te taata taio tei tafifi roa te manaˈo, i te faufaa ore o te ohipa mau i itehia mai—inaha hoi, aita roa ˈtu e niu no te faaiteraa hape mau a te mau aivanaa e na ô ra e, ‘ua tabulahia [te haerea taiata] i roto i te mau tapao tupuna otane e ua nanaˈohia i roto i te roro o te tane.’” I roto i ta raua buka Haamaramaramaraa i te tabula tapao tupuna (beretane), te faaite ra o David Suzuki e o Joseph Levine i to raua tapitapi i mua i te mau maimiraa e ravehia nei no nia i te mau tapao tupuna: “Noa ˈtu e e nehenehe e parauhia e e hauti te mau tapao tupuna i nia i te haerea i roto i te hoê auraa aano, e ere râ hoê â huru ia faaite e na te hoê tapao tupuna taa ê—aore ra e piti aˈe tapao, aore ra e rave rau tapao—e faataa ra i te mau huru taa ê o te haaraa o te hoê animala i mua i te mau mea e haaati ra ia ˈna. I reira ra, e tano ia aniani ahiri e ua itehia mai anei, i te pae o te faataa-ê-raa e te tauiraa i te mau huˈa taoˈa (molécule), te tahi vaehaa o te ADN o te faatere i te tahi mau haerea taa ê.”
Mau tapao tupuna no te inu-hua-raa i te ava e te haerea ino
I te roaraa o te mau matahiti, ua huti te maimiraa no nia i te inu-hua-raa i te ava, i te anaanatae o te feia maimi e rave rahi no nia i te mau tapao tupuna. Te parau nei vetahi e ua faaite mai te mau maimiraa e, o te tahi mau tapao tupuna e vai ra aore ra e erehia ra, te tumu o te inu-hua-raa i te ava. Ei hiˈoraa, ua faataa mai te vea ra The New England Journal of Medicine i te matahiti 1988 ra e, “i roto i na ahuru matahiti i mairi aˈenei, e toru tuhaa titorotororaa taa ê o tei haapapu maitai mai e, e peu te inu-hua-raa i te ava no ǒ mai i te tupuna.”
Teie râ, te faahapa ra te tahi feia aravihi i te pae no te mau peu faatîtî i teie nei, i te manaˈo ra e, na te tahi mau huru o te tino e faatupu ra i te inu-hua-raa i te ava. Te na ô ra te hoê tumu parau i roto i te vea ra The Boston Globe o te 9 no Eperera 1996 e: “Aita e tapao tupuna no te inu-hua-raa i te ava, e te farii nei vetahi feia maimi e, te mea paha e itehia mai ia ratou oia ïa, te vai ra te tahi paruparu i roto i te tahi mau taata, e nehenehe ai ratou e inu hua ma te ore e taero—e huru ïa teie e faaohie nei i to ratou riroraa mai ei feia inu hua i te ava.”
Ua faataa mai te New York Times i te hoê apooraa i tupu i te Fare haapiiraa tuatoru no Maryland, oia hoi “Te auraa e te faufaaraa o te maimiraa i nia i te mau tapao tupuna e te haerea ino.” Mea ohie roa hoi te manaˈo o te tapao tupuna e faatupu i te haerea ino. E rave rahi feia hiˈopoa o tei ineine i te farii oioi noa i teie manaˈo. Ua parau te hoê papai buka aivanaa i roto i The New York Times Magazine e, peneiaˈe “ua nanaˈo-roa-hia [te ino] i roto i te mau chromosome no roto mai i to tatou mau metua i te taime tôraa.” Ua faahiti te hoê tumu parau a te vea ra The New York Times e, no te mau tataˈuraa hopea ore no nia i te mau tapao tupuna e faatupu i te haerea ino, mai te mea ˈtura e te vai ra te “hoê pu” no reira mai te ohipa ino—te hoê ïa vahi hape o te roro.”
Te tohu nei o Jerome Kagan, e taote ihiferuriraa no te Fare haapiiraa tuatoru no Harvard e, e tae i te taime i reira e nehenehe ai e faataa-oioi-hia te mau tamarii iino na roto i te mau tamatamataraa no nia i te mau tapao tupuna. Te manaˈo nei vetahi e, te vai ra paha te ravea no te arai i te ohipa ino, na roto i te hautiraa i nia i te tapao hohonu o te tino, eiaha faahou râ na roto i te haamaitairaa i te totaiete.
E pinepine, e mea haafeaa e te papu ore roa te mau parau e faaohipahia i roto i te mau tatararaa o teie mau haaferuriraa no nia i te mana o te mau tapao tupuna i nia i te haerea. Te faaite ra te buka ra Faahaparaa i te aai o te tapao tupuna i te hoê tuatapaparaa i ravehia e Lincoln Eaves, te hoê aivanaa maimi i te haerea e te mau tapao tupuna, o tei parau e ua itea mai ia ˈna te haapapuraa e na te tapao tupuna e faatupu i te hepohepo. I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa i te mau vahine tei manaˈohia e e tupu-ohie-hia ratou i te hepohepo, “ua faahiti [o Eaves] i te manaˈo e na te manaˈo e te haerea hepohepo [o teie mau vahine] i rave e ia tupu iho â te mau peapea huru rau.” Eaha ïa teie “mau peapea huru rau”? Inaha “ua maferahia, ua haruhia, aore ra ua tihatihia” teie mau vahine. No reira, na te hepohepo anei i faatupu i teie mau ohipa mauiui mau? “Eaha ïa huru faataaraa?” o ta te buka ïa e parau faahou ra. “Ua maferahia teie mau vahine, ua haruhia, aore ra ua tihatihia, e ua hepohepo roa ratou. Rahi noa ˈtu te mauiui o te mau ohipa o ta ratou i faaruru, rahi noa atoa ˈtu te tamau o te hepohepo. . . . Peneiaˈe e tano ia maimi [o Eaves] i te tahi tuatiraa e te tahi tapao tupuna ahiri e ua itea mai ia ˈna e aita te hepohepo i taaihia i te hoê aˈe tupuraa o te oraraa.”
Te na ô ra teie â buka e, “e hiˈoraa [teie mau aamu] no te mau faataaraa apî roa ˈˈe i vauvauhia no nia i te mau tapao tupuna [o te haerea], na roto anei i te mau ravea haapurororaa e te mau vea aivanaa. Te anoihia nei te mau ohipa anaanatae roa, te mau tatararaa papu ore roa, e te mau faahitiraa maamaa roa no nia i te tiaraa faufaa o te mau tapao tupuna i roto i to tatou oraraa. Te mea maere roa i roto i teie mau papairaa atoa, o to ratou ïa papu-ore-raa.” Te na ô-faahou-hia ra e: “Te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te faatuatiraa i te mau tapao tupuna e te tabula o te mau tapao tupuna i faataahia mai e Mendel e te faaohiparaa i te tahi mau ‘peu’ no roto mai i te mau tapao tupuna papu ore, no te faataa i te mau huru tupuraa fifi roa mai te mariri ai taata aore ra te neîraa toto puai. Te faaoti oioi roa nei te mau aivanaa ia parau anaˈe ratou e e nehenehe ta te maimiraa no nia i te mau tapao tupuna e tauturu i te faataa i te mau haerea o te taata.”
Teie râ, ia hiˈohia te mau parau atoa i vauvauhia mai, te vai noa nei te mau uiraa i faahiti-pinepine-hia: No te aha tatou e ite ai i te tahi mau taime, i te mau huru haerea tei taui, ia fa mai i roto i to tatou oraraa? E eaha to tatou mana i nia i teie mau huru tupuraa? Nafea tatou ia mana e ia faatere i to tatou oraraa? Na te tumu parau i muri nei e tauturu mai no te ite mai i te tahi mau pahonoraa i teie mau uiraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Rapaauraa i te mau tapao tupuna—Ua tupu anei mai tei tiaturihia na?
Eaha ïa no nia i te rapaauraa i te mau tapao tupuna—oia hoi te patiaraa ˈtu i te mau tapao i faaafarohia i roto i te feia maˈi ia ora to ratou mau maˈi no roto mai i to ratou mau tapao tupuna? Ua tiaturi te mau aivanaa e e manuïa te reira tau matahiti i teie nei. “O te rapaauraa i te mau tapao tupuna anei te ravea aravihi no teie nei tau?” o ta te vea ra The Economist ïa o te 16 no Titema 1995 e ani ra, ma te parau atoa e: “Ia au i ta te mau taote i faaohipa i teie rapaauraa i parau i mua i te taata, e na roto e rave rahi vea, e nehenehe e manaˈohia e oia. Teie râ hoi, aita te mau aivanaa tuiroo no Marite e afaro nei. E maha ahuru ma maha aivanaa teitei o tei anihia e Harold Varmus, raatira o te mau Pu maimiraa a te Hau no nia i te Oraora-maitai-raa (NIH), ia hiˈopoa faahou i teie tumu parau. I muri aˈe e hitu avaˈe to ratou tuatapaparaa, ua faaite mai ratou i roto i te hoê tabula parau i neneihia i te hebedoma i mairi aˈenei e, noa ˈtu e e nehenehe te rapaauraa i te mau tapao tupuna e tiaturihia no a muri aˈe, ua ‘faarahi-roa-hia’ te parau no to ˈna manuïaraa i noaa mai i teie taime.” E 597 feia maˈi tei tamatahia, e maˈi ADA to ratou aore ra te tahi atu mau maˈi tei manaˈohia e e tano no te rapaauraa na roto i te anoiraa ˈtu i te mau tapao tupuna ěê. “Ia au i te pǔpǔ aivanaa,” o ta The Economist ïa e na ô ra, “aita hoê o te feia maˈi i maitai mai ma te feaa ore na roto i teie tamatamataraa i ravehia.”
[Hohoˈa i te api 7]
Noa ˈtu eaha ta vetahi e parau ra no nia i te haerea i faataa-aˈena-hia e te mau tapao tupuna, e nehenehe ta te taata e maiti i ta ratou ohipa e rave