Te tere o te Pâpa i te mau Nunaa Amui—Eaha ta te reira i faatupu?
I TO ˈNA tereraa na nia ia Ataranitita no te haere i te mau Nunaa Amui i te oire no New York, ua hau atu te tere o Pâpa Ioane Paulo II i te 1 000 000 kilometera taatoa. Ua tupu te reira i te 4 no Atopa 1995 e teie te 68raa o to ˈna tere pâpa na te ara. Ma te feaa ore, o ˈna te pâpa tei tere rahi roa ˈˈe i roto i te aamu o te Ekalesia Katolika.
Ua tapae oia i te Tauraa manureva Rahi no Newark, i New Jersey, i te hoê Mahana toru ûa, haaatihia e te mau tiai paruru taa ê roa ˈˈe aita i itehia aˈenei no te tahi taata toroa. Ua manaˈohia e te tahi 8 000 mutoi a te hau e a te oire iho tei maitihia no te paruru i te pâpa. Ua pii te hoê tabula i te reira “te hoê apu paruru aravihi,” e te vai atoa ra te mau manureva tautau e te feia hopu.
Eaha te tumu o te tere?
I roto i ta ˈna oreroraa parau i te tauraa manureva, ua faahaamanaˈo te pâpa e ua faatae te pâpa na mua ˈˈe ia ˈna, te Pâpa Paulo VI i te hoê aniraa no te hau, i te Tairururaa Rahi a te mau Nunaa Amui: “Aita e tamaˈi, aita roa ˈtu e tamaˈi faahou!” Ua na ô Ioane Paulo II e ua hoˈi mai o ˈna “no te faaite i [to ˈna] tiaturiraa hohonu e mea faufaa roa ˈtu â te mau manaˈo e te mau opuaraa o tei aratai i te haamauraa o te mau Nunaa Amui e afa senekele i teie nei i roto i te hoê ao o te imi ra i te hoê tapao.”
I roto i ta ˈna mau pure i te po i te Fare pure Sacré Coeur, i Newark, ua faaite faahou te pâpa e te turu nei o ˈna i te mau Nunaa Amui, i to ˈna na ôraa e: “Te vai nei taua faanahonahoraa ra no te imi i te maitai o te fetii taata, e mea tano ïa ia paraparau te pâpa i reira ei ite no te tiaturiraa a te Evanelia.” Ua na ô faahou oia e: “I teie nei, ua riro ta tatou pure no te hau ei pure atoa no te Faanahonahoraa o te mau Nunaa Amui. Ua riro o François Peata no Assise . . . ei taata here rahi e ei taata faatupu i te hau. E ani anaˈe ïa i ta ˈna tauturu i nia i te mau tutavaraa a te mau Nunaa Amui no te parau-tia e te hau ati aˈe te ao nei.”
I roto i ta ˈna oreroraa parau i te mau Nunaa Amui, ua arue o ˈna i te mau tauiraa maitatai i te pae politita i tupu i te matahiti 1989 i Europa Hitia o te râ, ua haamauhia te tiamâraa i roto e rave rahi fenua i reira. Ua faaitoito o ˈna i te “here aiˈa mau” tei taa ê i te “here aiˈa taotia e te otahi.” Ua faahiti oia i te mau ohipa parau-tia ore a te faanahoraa o te mau mea, i to ˈna na ôraa e: “Ia faaruru anaˈe te mau mirioni taata veve i te pohe poia, te navai-ore-raa te maa, te maˈi, te ite-ore-raa i te taio e te papai, e te inoraa, e tia ia tatou iho . . . ia haamanaˈo e aita to te tahi taata e tiaraa e faaohipa i te tahi atu taata no to ˈna iho maitai.”
Ua na ô o ˈna i muri iho e: “A faaruru noa ˈi tatou i teie mau fifi rahi roa, nafea tatou e nehenehe ai e erehia i te haamauruuru i te ohipa a te Faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui?” Ua parau o ˈna e te hinaaro ra te mau Nunaa Amui “e riro ei pu morare i reira te mau nunaa atoa o te ao nei e ite ai i te tamǎrûraa.” Ua haamatara oia i te hinaaro e faaitoito i “te turu-amui-raa a te fetii taata taatoa.”
Nohea mai te hau mau?
Papu maitai, ua faaite oia e rave rahi manaˈo maitatai. Tera râ, i roto i ta ˈna oreroraa parau roa, ua aratai anei o ˈna i te hoê noa ˈˈe taime, i te mau raatira o te ao nei i nia i te ravea a te Atua no te mau fifi o te huitaata nei—te faatereraa a to ˈna Basileia na roto ia Iesu Mesia? (Mataio 6:10) Aita. Inaha, aita roa ˈtu o ˈna i faahiti i te Bibilia i roto i ta ˈna oreroraa parau i te mau Nunaa Amui. Tera râ, ua na ô o ˈna e “maoti te hamani maitai o te Atua, e nehenehe ta tatou e patu i teie senekele i mua nei e teie mileniuma i mua nei, te hoê nunaa taata faahiahia, te hoê ihotumu mau no te tiamâraa.” No te feia e haapii ra i te Bibilia, e au ra e te haavevo ra teie manaˈo i te tahi atoa tei faahitihia e te feia no Babela i tahito ra, hau atu i te 4 000 matahiti i teie nei, o tei manaˈo e nehenehe ta ratou e tahoê tamau noa i te huitaata na roto i te mau ravea a te taata: “Tatou e patu i te tahi oire no tatou, e te tahi pare, e ia puta noa ˈtu te upoo i nia i te raˈi ra, ia itea to tatou iˈoa.” (Genese 11:4) No reira, ia au i teie manaˈo, na te mau raatira politita o te huitaata nei, tei faahohoˈahia i te mau Nunaa Amui, e patu i te hoê nunaa apî niuhia i nia i te tiamâraa.
Teie râ, eaha ta te Bibilia e tohu ra no nia i te tau no a muri aˈe o te mau faatereraa taata politita e te mau Nunaa Amui iho? Te horoa maira te mau buka a Daniela e te Apokalupo i te hoê hiˈoraa maramarama maitai eaha te tupu i nia ia ratou a muri aˈe. Ua tohu o Daniela e i te anotau hopea, e haamau te Atua i to ˈna Basileia, mai te hoê ofai rahi ‘tei ore i ootihia e te rima taata.’ Eaha ta ˈna e rave? “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, . . . e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” Na te hoê faatereraa parau-tia no te huitaata taatoa e mono i te mau faatereraa a te taata.—Daniela 2:44, 45.
Eaha te tupu i nia i te mau Nunaa Amui? Te faahohoˈa ra te Apokalupo pene 17 i te mau Nunaa Amui (e tei na mua mai ia ˈna aita i maoro roa, te Totaiete o te mau Nunaa) mai te hoê puaa taehae uteute o te “reva ˈtu ai i te vahi pohe.” (Apokalupo 17:8)a E ere te pu no te hau mau a Iehova no roto mai i te tahi faanahonahoraa taata tia ore, noa ˈtu te aau rotahi o ta ˈna mau taata. No roto mai te hau mau i te Basileia o te Atua i tǎpǔhia mai, ta Iesu Mesia i faatia-faahou-hia mai i nia i te raˈi e faatere. Tera te niu no te tupuraa te parau tǎpǔ a te Atua i roto i te Apokalupo 21:3, 4: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”
Eaha te mana ta te tere i faatupu?
I to te pâpa faahitiraa i te Bibilia i roto i ta ˈna mau oreroraa parau, ua faaitoitohia anei te mau Katolika faaroo ia rave mai i ta ratou Bibilia e ia imi i te mau irava? Aita râ te rahiraa i afai mai i te hoê Bibilia. Mea varavara te pâpa i te faahiti i te mau irava no te faaohieraa i te taioraa te feia i putuputu mai i te Bibilia.
Ei hiˈoraa, i to ˈna paraparauraa i na 83 000 taata i te tahua Giants Stadium, i New Jersey, e i to ˈna na ôraa e: “Te tiai nei tatou i te hoˈiraa mai o te Fatu ei haava i te feia ora e te feia pohe. Te tiai nei tatou i to ˈna hoˈiraa mai ma te hanahana, te haereraa mai faito ore o te Basileia o te Atua. Teie ïa te titauraa tamau a te salamo: ‘A tiai i te Fatu ma te itoito; ma te mafatu puai, e a tiai i te Fatu.’” Tera râ, no roto mai i teihea irava to ˈna faahitiraa i te salamo? E teihea Fatu ta ˈna e faahiti ra—o Iesu aore ra te Atua anei? (A faaau e te Salamo 110:1.) Ia au i te vea ra L’Osservatore Romano a te Vaticana, ua faahiti o ˈna i te Salamo 27:14, o te na ô maitai ra e: “A tiai ia Yahweh, a faaitoito, e faaitoitohia mai to outou mafatu, a tiai ia Yahweh.” (Bible de Jérusalem) E, e tia ia tatou ia tiai ia Yahweh, aore ra ia Iehova, te Atua o te Fatu ra o Iesu.—Ioane 20:17.
I te roaraa o te aamu, ua faatupu anei te mau upoo faatere haapaoraa Katolika e te mau aratai i te hau i rotopu i te mau nunaa? Ua faatitiaifaro anei te haapiiraa Katolika i te mau taa-ê-raa i te pae nunaa, o te iri e o te opu? Te haapapu ra te mau haapoheraa tei tupu i te matahiti 1994 i Rwanda, i te pae hitia o te râ-ropu no Afirika, e te mau tamaˈi i rotopu i te hoê nunaa taata i teie mau matahiti i mairi aˈenei i Yugoslavia tahito, e aita te mau tiaturiraa faaroo i manuïa i te faatitiaifaro i te mau feiiraa uˈana roa ˈˈe e te mau faainoraa o te tapuni ra i roto i te mafatu o te taata. Aita atoa te faˈiraa hapa vitiviti i te mau hebedoma atoa, aita atoa te haere-tamau-raa i te Pureraa e taui ra i te huru feruriraa e te haerea o te mau taata. Te titauhia ra te hoê mana puai roa ˈtu â, te hoê mana no roto noa i te Parau a te Atua o te haaputapû i te mafatu e te feruriraa o te taata faaroo.
Ua niuhia te haerea i tauihia o te hoê Kerisetiano mau, eiaha i nia i te hoê manaˈo horuhoru faatupuhia e te mau oroa faaroo, i nia râ i te maramarama e au no nia i te hinaaro o te Atua no te taata taitahi. Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:1, 2) Maoti te hoê haapiiraa i te Parau a te Atua e noaa ˈi teie huru apî o te aratai i te ite papu no nia i to ˈna hinaaro. Te faatupu ra te reira i te hoê mana puai o te ohipa ra i nia i te feruriraa e te haerea kerisetiano.—Ephesia 4:23; Kolosa 1:9, 10.
Ua tae anei te ekalesia i te taime o “te mau faaotiraa hopea”?
Ua faataa te vea Paniora ra El País i te Pâpa Ioane Paulo II mai te hoê taata e “mana rahi” to ˈna no te hoê taata e 75 matahiti, e ua pii te hoê vea Marite ia ˈna “te taata ite roa i te faaohipa i te mau ravea haapurororaa no to ˈna maitai.” E mea aravihi o ˈna ia paraparau atu i mua i te mau papai vea, te feia haaparare parau e te tuatiraa ˈtu i te nahoa taata e ta ratou mau tamarii. I roto i to ˈna tere, ua nehenehe o ˈna e tia ˈtu no te Nohoraa o te Pâpa i te oire no Vaticana. Noa ˈtu e e tiaraa haamanahia to te Vaticana i te mau Nunaa Amui, aita râ te haamaitairaa a te pâpa i nia i taua faanahonahoraa ra e haapapu ra e te haamaitai maira te Atua ra o Iehova.
Ua rau te huru o te taata i nia i te tere o te pâpa. E rave rahi o te mau Katolika e titeti ta ratou no te Pureraa i nia i te mahora, tei putapû roa. Teie râ, te hiˈo ino nei vetahi mau raatira Katolika i te tere e ta ˈna mau faahopearaa. Ua faahiti The New York Times i te mau parau a Timothy B. Ragan, peretiteni no te Pu Katolika a te Hau no te Faatereraa Orometua, i to ˈna na ôraa e “aita te tere o te Pâpa i manuïa. Noa ˈtu e ‘mea putapû [te tere] e ua riro ei ohipa faahiahia i te pae no te oroa,’” no te mau raatira Katolika e rave rahi “aita ïa o ˈna i faaroo ia ratou e i faanaho i te tahi aparauraa.” Te manaˈo ra e rave rahi Katolika e ua faahepohia ratou ia faaroo i te hoê noa taata e paraparau ra no nia i te mau tumu parau mai te faaea-taa-noa-raa, te faataimeraa i te fanauraa, e te faataaraa.
Te faˈi nei vetahi mau tia Katolika e “ua tae te ekalesia i te taime o te mau faaotiraa hopea,” e te mǎtaˈu nei ratou e e rave rahi Katolika, “te mau taurearea iho â râ, o te erehia nei i te auraa taa ê o te riroraa ei Katolika.” “Te hiˈo ra [o James Hitchcock, Katolika tumu] i te fifi mai te hoê tamaˈi toetoe haamou i rotopu i te pǔpǔ e maraa noa ra o te mau tia faatere tapea i te peu tahito, e te pǔpǔ tiamâ o te ‘melo aratai tiaraa haehaa aˈe.’”
No nia i te faahopearaa o te tere o te pâpa i nia i te fifi i roto i te mau melo o te ekalesia, teie ta Hitchcock i parau: “Te haere maira o ˈna i ǒ nei, te faateiteihia ra o ˈna, te hoˈi ra o ˈna i ǒ na ra—e aita e ohipa i ravehia. I to ˈu manaˈoraa, e mea ino te mau faahopearaa.” Aita iho â i manuïa te tere o te pâpa no te faaite i te mau tia politita o te mau Nunaa Amui ihea roa e itehia ˈi te hau mau.
Noa ˈtu e te haafaufaa ra te Haapueraa ture a te mau Nunaa Amui e te mau manaˈo taata i te tapao no te “hau e te ino ore,” eiaha e vare. Te faaara nei te Bibilia e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.” (Tesalonia 1, 5:3) E tupu te hau mau e te ino ore maoti te hinaaro o te Atua e ta ˈna ravea—ta ˈna faatereraa o te Basileia, eiaha râ na roto i te arai o te mau Nunaa Amui.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu mau haamaramaramaraa o teie parau tohu i roto i te Apokalupo, a hiˈo i te buka ra Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, mau api 240-51, neneihia i te matahiti 1992 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 22]
UN photos