Eaha tera fenua?
Te manaˈo pinepine ra te mau taata i roto i te mau fenua ona, e i te mau fenua Afirika e Marite Latino e itehia ˈi te petaraa moni, te taviriraa, e te veve. No nia ïa i teihea fenua e tano ai teie mau parau i muri nei?
“Te haavare nei te mau faatere hau, te tapeahia ra te feia tapihoo no te ohipa taviri, ua itehia te feia toroa i te petaraa i te moni, aita te mau ohipa politita e tiaturihia ra, e te faarirohia nei [te feia politita] ei mau taata reporepo, mata pohepohe no te ava, e te taiata. . . . Ati aˈe te fenua, te hoˈi faahou maira te eiâraa i nia i te purumu rahi. . . . Ua apeehia te mau ohipa iino rahi e te maraaraa o te ohipa taviri i roto i te tapihaa, te faufaa, e te mau ohipa toroa teitei. . . . Hoê ahuru ma hoê mirioni taata o te ere ra i teie nei e toru aore ra hau atu i te mau ohipa faufaa o te oraraa, . . . e ua maraa te rahiraa feia veve roa—o te ere ra e hitu aore ra hau atu i te mau mea faufaa—mai e 2,5 mirioni e tae atu i te 3,5 mirioni.”—Phillip Knightley, The Australian Magazine.
Ua feruri tano anei outou? O te fenua Beretane ïa. Tera râ, e manaˈo peapea teie no to tatou nei tau e e tano atoa te mau mea i faahitihia i nia nei i nia e tau ahuru ma piti fenua. Auê tatou pauroa i te hinaaro rahi i te hoê faatereraa maitai, haavare ore e te tia! E, te hinaaro nei tatou i te faatereraa a te Atua na roto i te arai o te Basileia o ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure, “Ia tae to oe ra hau.”—Mataio 6:10.