VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/4 api 4-7
  • O vai te afai mai i te hau vai maoro?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vai te afai mai i te hau vai maoro?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaitiraa i te pae o te nuu
  • Te tapihooraa o te mau mauhaa tamaˈi na te ao nei
  • Aita te haamǎtaˈuraa atomi i ore
  • Faaoreraa i te mauhaa tamaˈi e te haamauraa i te hau
  • Maraaraa o te feiiraa i rotopu i te mau opu
  • Te fa ra te mau fifi
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tamaˈi atomi?
    Tumu parau rau
  • Te topita atomi e te oraraa o te taata i mua nei
    A ara mai na! 1986
  • Te moeraa o te mau mauhaa atomi—Nafea râ?
    A ara mai na! 1988
  • Te mau ravea i ferurihia
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/4 api 4-7

O vai te afai mai i te hau vai maoro?

“E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”

NO ROTO teie parau tohu i te Isaia pene 2, irava 4. Ua faahiti atoa te Tabula no nia i te tupuraa o te huitaata 1994 (beretane), neneihia e te Porotarama a te mau Nunaa Amui no nia i te tupuraa (PNUD), i teie mau parau e ua na ô faahou e: “E au ra e ua tupu teie parau tohu na roto i te hoperaa te tamaˈi toetoe [i te matahiti 1990]. E tae roa mai râ i teie nei, ua itehia e e tiaturiraa morohi noa ïa.”

Te faaitiraa i te pae o te nuu

Hoê tupuraa e haaparuparu ra i te mau tiaturiraa no te hau oia hoi aita te tauiraa o te faanahoraa politita na te ao nei, i apeehia e te mau faaitiraa rahi o te mau haamâuˈaraa a te nuu. Parau mau, ua faaitihia vetahi mau tuhaa. Ia au i te mau numera a te mau Nunaa Amui, ua topa te mau haamâuˈaraa taatoa a te nuu, mai te faito rahi roa ˈˈe e 995 miria dala marite i te matahiti 1987 ra, i raro i te faito 815 miria dala marite i te matahiti 1992. E 815 miria, e numera rahi â teie. E tuea oia i te moni ohipa amuihia o te afaraa o te huiraatira o te ao nei!

Te tahi atu tumu o te haafifi ra i te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi, o te manaˈoraa ïa e ua riro te nuu ei paruru. No reira, noa ˈtu e ua oti te Tamaˈi toetoe, e rave rahi no roto i te mau nunaa tapihaa o te parau nei e e tano ia haamâuˈa-rahi-noa-hia te moni no te parururaa i te nunaa. Ua parau o James Woolsey, i te tau a riro ai oia ei raatira no te Pu hiˈopoa marite (Central Intelligence Agency), i mua i te Apooraa marite i te avaˈe febuare 1993 ra e: “Ua taparahi tatou i te hoê teni rahi [te fenua Rusia tahito], te ora nei râ tatou i teie nei i roto i te hoê uru raau tei î i te mau ophi taero.”

I roto i te mau fenua ravai ore, te faatia-atoa-hia ra te mau haamâuˈaraa rahi no te nuu ei ravea no te arai i te aroraa no ǒ mai te mau nunaa ia hiˈohia e au i te mau teni e te mau ophi taero. Inaha râ, ua tapao te PNUD e, “mea iti te mau tamaˈi rarahi ta te mau fenua ravai ore i aro, e rave rahi râ o tei faaohipa i ta ratou mau nuu tamaˈi no te haavî i to ratou iho huiraatira.” Inaha, te faataa ra te tabula a te PNUD e: “I roto i te mau fenua ravai ore, e 33 taime rahi aˈe te atâta ia pohe no te tahi ereraa i te pae totiale (te maa ore e te mau maˈi e nehenehe e araihia) i te atâta ia pohe i roto i te hoê tamaˈi i arohia mai e te nunaa ê. Teie râ hoi, i roto i te hoê faito au noa, te vai ra e 20 faehau no te taote hoê. Inaha, e faaiti te mau faehau i te parururaa o te huiraatira, eita râ e haamaitai atu.”

Te tapihooraa o te mau mauhaa tamaˈi na te ao nei

I te tau o te Tamaˈi toetoe ra, ua hoo atu na puai rarahi e piti i te mau mauhaa tamaˈi i te mau nunaa i turu mai ia raua, no te haapaari i te mau faaauraa amui, ia noaa mai te mau pu aua faehau, e no te tapea i te mana. Ua puaihia mai te mau nuu a te mau nunaa e rave rahi. Ei hiˈoraa, i teie nei, e 33 nunaa e fatu tataitahi nei hau atu i te 1 000 pereoo tamaˈi pa auri.

I teie nei, ua oti te Tamaˈi toetoe, ua iti te mau tumu i te pae politita e i te pae o te nuu no te hooraa i te mau mauhaa. Tera râ, te puai noa ra te hiaairaa ia apî i te pae moni. Mea rahi te moni e nehenehe e noaa mai! No reira, i te mea hoi e te topa ra te hooraa mauhaa i roto i te nunaa iho, te faatianiani nei te feia hamani mauhaa tamaˈi i ta ratou mau hau faatere e, te ravea no te tapea i te mau ohipa e no te haamaitai i te faanavairaa faufaa, o te hooraa ïa i te mau mauhaa tamaˈi na te ara.

Te faataa ra te vea ra World Watch e: “Te vahi huru ê, a iriti ai te mau puai rarahi i ta ratou mau topita pao atomi rarahi, te imi ru nei ratou i te mau ravea no te hoo e rave rahi atu â o ta ratou mau topita e mau pupuhi e ere i te mauhaa atomi, i te mau nunaa atoa e hoo mai.” Eaha te mau numera? Ia au i te Pu maimiraa no te hau na te ao nei no Stockholm, te faufaa o te mau mauhaa e ere i te mauhaa atomi, i hoohia i nia i te matete o te ao nei mai te matahiti 1988 e tae atu i te matahiti 1992, 151 ïa miria dala marite. Te fenua hapono rahi roa ˈˈe, o te mau Hau Amui ïa no Marite, apeehia mai e te mau fenua no Rusia tahito.

Aita te haamǎtaˈuraa atomi i ore

Eaha ïa no te haamǎtaˈuraa atomi? Ua tarima te mau Hau Amui no Marite e te fenua Rusia (aore ra te mau hau i mono ia ˈna) i te Parau faaau no te mau mauhaa atomi faito au noa, i te matahiti 1987 e e piti Parau faaau no te faaitiraa i te mau mauhaa atomi faito puai (START), i te mau matahiti 1991 e 1993.

Ua opani na parau faaau START i te mau topita pao niuhia i nia i te fenua tei hau atu i te hoê upoo topita e ua titau atoa e ia faaorehia, ia naeahia te matahiti 2003, e toru tuhaa i nia i te maha o te mau upoo topita atomi i nia i te mau mauhaa uta topita atoa. Noa ˈtu e ua ore te haamǎtaˈuraa o te Toru o te Tamaˈi Rahi atomi, aita te mau haapueraa mauhaa atomi i ore—e ua navai hoi no te haamou e rave rahi taime i te mau mea ora atoa i nia i te fenua nei.

E faarahi te tataratararaa i teie mau mauhaa i te atâtaraa e ia eiâhia te puai atomi. Ei hiˈoraa, te tataratara ra e te haaputu ra o Rusia tau 2 000 upoo topita i te matahiti hoê, e na roto i teie tataratararaa, e roaa mai te mau pueraa plutonium mai te poro rima te rahi, tei piihia te huero o te topita atomi. Te hoê huero o te upoo topita, o te titau i te haamâuˈaraa rahi e te ravea aravihi no te hamani, oia ïa te taoˈa faufaa roa ˈˈe no te hamaniraa i te hoê paura atomi. I te mea e, e pinepine te mau huero i te puohuhia i roto i te hoê meumeuraa auri o te tapea i te hihi atomi, e mea ohie roa na te hoê taata eiâ ia tuu i te tahi i roto i to ˈna pute. Te taata totova e noaa mai ia ˈna te hoê huero atomi mai teie, e tamau noa ˈtu oia i te hoê ravea haapaaina, e ua oti ta ˈna paura puai mau.

Te tahi atu tapitapiraa, o te haamǎtaˈuraa ïa no te parareraa te mau mauhaa atomi i roto e rave rahi atu â mau fenua. E pae nunaa e puai atomi ta ratou—Beretane, Farani, te mau Hau Amui no Marite, Rusia, e Taina—te manaˈo-atoa-hia ra e e rave rahi atu â mau nunaa e te vai ra ta ratou ravea no te haamau oioi noa i ta ratou mau mauhaa atomi.

A rahi noa ˈtu ai te mau nunaa e fatu nei i te mau mauhaa atomi, te rahi atoa ra te atâtaraa e ia faaohipa atu te tahi. Ua tano iho â te taata ia mǎtaˈu e ia faaohipahia teie mau mauhaa puai. Mai ta te buka Te tauiraa o te tamaˈi (beretane) e parau ra, “no te rahi o to ratou puai, ua riro roa te mau mauhaa e ere i te mauhaa atomi, ei ohipa hauti ia hiˈohia.”

Faaoreraa i te mauhaa tamaˈi e te haamauraa i te hau

Eaha râ te ohipa e tupu ahiri e ua tia i te mau nunaa ia faaore i ta ratou mau mauhaa haamou aravihi? E faatupu anei te reira i te hoê ao hau mau? Eita roa ˈtu. Te na ô ra te taata tuatapapa aamu i te pae o te nuu ra o John Keegan e: “Aita te mau mauhaa atomi, mai te 9 no atete 1945 mai â, i haapohe i te hoê taata. Te rahiraa o na 50 000 000 taata i pohe i te tamaˈi mai taua taio mahana ra, ua haapohehia ïa e te mau mauhaa mâmâ hamani-rahi-hia e te mau ofai pupuhi nainai, aita i hau atu to ratou moni i to te mau afata radio e te mau piles o tei hoo-rahi-hia na te ao nei i te hoê â tau.”

Te hoê hiˈoraa i tupu iho nei no te faaohiparaa i te mau mauhaa haihai, o te taparahiraa ïa i tupu i Rwanda, e te na ô ra hoi te hoê buka parau paari (The World Book Encyclopedia [1994]) no nia i teie fenua e: “E katolika te rahiraa. . . . Na te Ekalesia katolika e vetahi atu mau ekalesia kerisetiano e faatere nei i te rahiraa o te mau fare haapiiraa tuatahi e tuarua.” Tera râ, i Rwanda, tae atu i te hoê afa mirioni taata o tei taparahihia na te feia e tipi rahi ta ratou. Papu maitai, no te faatupu i te hau na te ao nei, te hinaarohia ra te tahi atu mea i te faaiti-noa-raa i te mauhaa atomi e te mauhaa e ere i te atomi. Oia atoa, te hinaarohia ra te tahi atu mea i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa o te ao nei.

Maraaraa o te feiiraa i rotopu i te mau opu

Ua faataa o Sadako Ogata, te auvaha rahi a te mau Nunaa Amui no te feia tei horo ê, aita i maoro aˈenei e: “I muri noa ˈˈe i te Tamaˈi toetoe, ua manaˈo tatou e ua faaafarohia te mau fifi atoa. Aita tatou i ite e e tuhaa ê atu to te Tamaˈi toetoe—oia hoi ua haamau te mau puai rarahi aore ra ua faahepo ratou i te tahi faanahoraa i roto i to ratou tuhaa fenua. . . . No reira i teie nei, i muri aˈe i te Tamaˈi toetoe, te ite ra tatou i te maraa-taue-raa te tahi mau huru no tahito mai â, te faataoto noa ra, o te aroraa ïa i rotopu i te mau opu, peneiaˈe tei tupu na na mua ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua.”

Hoê â manaˈo to Arthur Schlesinger, taata tuatapapa aamu e papai buka atoa tei noaa ia ˈna te re Pulitzer: “Ua mono mai te hoê huru feiiraa i te tahi. Ua mâmâ mai te mana o te mau faanahoraa manaˈo haavî i Europa Hitia o te râ e i te hau Rusia tahito, ua uˈana mai râ te feiiraa tahito i rotopu i te mau opu, te mau nunaa, te mau faaroo, e te mau reo tei aa hohonu i roto i te aamu e te feruriraa. . . . I riro na te senekele 20 ei senekele o te tamaˈi i rotopu i te mau faanahoraa manaˈo, area te senekele 21 ra, e senekele ïa no te tamaˈi i rotopu i te mau opu.”

I roto i te mau matahiti 1989 e 1992, ia au i te mau numera a te mau Nunaa Amui, ua tupu e 82 aroraa ma te mauhaa tamaˈi, e te rahiraa, i roto ïa i te mau fenua ravai ore. I roto i te matahiti 1993, e 42 fenua tei tamaˈi e e 37 fenua êě tei faaruru i te haavîraa uˈana i te pae politita. I roto i tera area taime, ua tutava te mau Nunaa Amui—fatata roa ta ˈna tabula moni i te pau—ma te manuïa ore i te haamau i te hau i roto e 17 mau tere faahauraa. Papu maitai, e tia i te huitaata nei ia fariu i nia i te tahi atu pu ia itea mai te hau na te ao nei.

Te fa ra te mau fifi

Maoti i te hiˈo i te tau no a muri aˈe ma te manaˈo maitai, te rahi noa ˈtura te feia o te haapeapea nei. Te faataa poto ra te api matamua o te vea ra The Atlantic Monthly no te avaˈe febuare 1994 i te ohipa e tupu i na matahiti hoê ahuru e haere maira: “E paruparu roa te mau nunaa i te rahiraa taata tei faarue i to ratou fenua no te mau ati totiale aore ra te mau ati natura. . . . E taputô te taata ia noaa mai te mau faufaa tei varavara roa, te pape iho â râ, e e tamau noa te tamaˈi na roto i te mau ohipa iino, a aro ai te mau pǔpǔ nǎnǎ eiâ e mauhaa ta ratou e aita to ratou e faaearaa, e te mau nuu paruru taa ê a te feia teitei.”

Te auraa ra anei e eita te hau vai maoro e tupu? Eita roa ˈtu! E faaite te tumu parau i muri nei i te mau tumu e nehenehe ai tatou e hiˈo i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi.

[Tumu parau tarenihia i te api 5]

Te haapaoraa—E puai anei no te hau?

Ia tamaˈi anaˈe te mau nunaa, e faarue te mau haapaoraa o te ao nei i te mau haapiiraa no nia i te hau e te autaeaeraa. No nia i te ohipa i tupu i te Tamaˈi Rahi Matamua ra, ua parau te ofitie rahi beretane ra o Frank P. Crozier e: “O te mau Ekalesia kerisetiano te feia turu rahi roa ˈˈe i te hiaai no te haamaniiraa toto, e ua faaohipa rahi matou ia ratou.”

Hoê â tuhaa ta te haapaoraa i roto i te tamaˈi i te mau tau atoa. Ua faˈi te taata tuatapapa aamu katolika ra o E. I. Watkin e: “Noa ˈtu e parau peapea teie ia farii, eita matou e nehenehe e patoi aore ra e huna, no te tahi faatiaraa haavare aore ra te tahi taiva-ore-raa tia ore, i te hoê ohipa tei haapapuhia e te aamu oia hoi, ua turu tamau te mau Epikopo i te mau tamaˈi atoa i ravehia e te hau faatere o to ratou fenua.” E ua tapao te hoê tumu parau i roto i te vea ra Sun no Vancouver, i Kanada, e: “Teie paha te paruparu o te mau haapaoraa atoa i faanahohia oia hoi te pee nei te ekalesia i te reva . . . Eaha te tamaˈi i tupu na e aita i parauhia e, te turu ra te Atua i na pae atoa?”

Papu maitai, maoti i te riro ei puai no te hau, ua turu te mau haapaoraa o te ao nei i te mau tamaˈi e te taparahiraa taata—mai tei faaite-puai-hia e te taparahiraa taata i Rwanda.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te faufaa ore o te tamaˈi

I roto i te buka ra Aita i itea mai ia ˈu te hau (beretane), neneihia i te matahiti 1936, ua na ô te taata papai vea i te fenua ê ra o Webb Miller, e: “Ma te maere, aita te riaria o [te Piti o te Tamaˈi Rahi] i haaputapû ia ˈu no to ˈna faufau e to ˈna faufaa ore taatoa, e tae noa ˈtu e vau matahiti i muri iho i te hoperaa te tamaˈi.” I tera taime, ua hoˈi atu oia i nia i te tahua aroraa no Verdun, e te na ô ra oia e e 1 050 000 taata tei pohe i reira.

“I roto i te tamaˈi, ua vare au, e tae noa ˈtu te mau mirioni taata ê atu,” ta Miller ïa i papai. “Ua manuïa noa te Tamaˈi Rahi i te faatupuraa i te mau tamaˈi apî. Ua pohe e vau mirioni e te afa taata ma te faufaa ore, ua faaruru tau ahuru mirioni i te mau tupuraa riaria mau eita e nehenehe e parau, e ua roohia tau hanere mirioni i te oto, te ereraa, e te oaoa ore. E ua tupu te reira atoa ma te vareraa rahi.”

E toru matahiti i muri aˈe i te neneiraahia teie buka, ua haamata ˈtura te Piti o te Tamaˈi Rahi. Ua tapao The Washington Post e: “Ua riro te mau tamaˈi o te 20raa o to tatou senekele ei ‘mau tamaˈi taatoa’ o tei faaaro i te mau faehau e te feia tivila. . . . Mea haihai roa te mau tamaˈi taehae o te mau senekele i tahito ra i pihai iho.” Ia au i te hoê numeraraa a te hoê taata ite, ua pohe e 197 mirioni taata mai te matahiti 1914 mai â i roto i te mau tamaˈi e te mau orureraa hau tivila.

Tera râ, aita te mau tamaˈi e te mau orureraa hau atoa a te taata i hopoi mai i te hau aore ra te oaoa. Mai ta The Washington Post e parau ra, “aita te hoê noa ˈˈe faanahoraa i te pae politita aore ra i te pae faanavairaa faufaa i roto i teie senekele, i hopoi mai i te hau aore ra i faaoaoa i te mau mirioni taata e arepurepu noa ra.”

[Hohoˈa i te api 7]

Tei roto teie metua vahine i te mau hanere tausani taata tei taparahihia i Rwanda—te rahiraa na te mau melo hoê â haapaoraa ta ratou

[Faaiteraa i te tumu]

Albert Facelly/Sipa Press

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono