E itehia anei te hoê ao tamaˈi ore?
A FERURI na e eita outou e ite aore ra e faaruru faahou i te tupuraa riaria mau o te tamaˈi e to ˈna mau faahopearaa. A feruri na e eita outou e faaroo faahou i te mau pupuhi aore ra te mau topita, eita outou e ite faahou i te rahiraa taata pohe poia e horo ê ra i to ratou fenua, eita outou e aniani faahou e e pohe anei outou aore ra te hoê taata herehia e outou i roto i te tahi aroraa ino mau e te faufaa ore. Auê te faahiahia e ia ora i roto i te hoê ao tamaˈi ore!
‘E ere i te hoê tiaturiraa papu,’ o ta outou paha ïa e parau. Tera râ, ua faahiti-rahi-hia te parau no te hoê ao tei î i te hau te tahi tau matahiti noa i teie nei. I te mau matahiti 1990 e 1991, e rave rahi o tei parau e tei roto te mau nunaa i te hoê tau apî o te vai-maitai-raa e te tahoêraa. Ma te faaite i te manaˈo o taua tau ra, ua faahiti pinepine o George Bush, te peretiteni o te mau Hau Amui no Marite i tera taime, i te parau no te faraa mai te hoê “ao apî.”
Eaha te tumu o taua tiaturiraa oaoa ra? Ua hope hoi te Tamaˈi toetoe. Hau atu i te 40 matahiti te maororaa, ua vai noa te haamǎtaˈuraa o te tamaˈi atomi i nia i te huitaata mai te hoê ˈoˈe i nia noa ˈˈe ia ˈna taamuhia e te hoê taura rairai. I te hoperaa râ te faatereraa communiste e te toparaa te hau Rusia tahito, e au ra e ua ore te haamǎtaˈuraa o te hoê taparahiraa atomi. Ua topa te hau o te ao nei.
Te vai ra te tahi atu tumu rahi i hiˈo ai te taata i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi, e tae roa mai hoi i teie nei. E maha ahuru matahiti te maoro, ua faariro te feiiraa i rotopu i te pae Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ, i te mau Nunaa Amui ei totaiete aimârôraa. I te hoperaa râ te Tamaˈi toetoe, ua nehenehe atura te mau Nunaa Amui e haa no te fa i haamauhia ˈi oia—te ohiparaa no te haamau i te hau e te ino ore na te ao atoa nei.
Ua faauˈana te mau Nunaa Amui i te mau matahiti i mairi aˈenei i ta ˈna mau tutavaraa no te arai i te tamaˈi. Turuhia e te mau nuu a te mau nunaa melo, ua rave te mau Nunaa Amui e rave rahi atu â mau tere faahauraa i na 4 matahiti na mua ˈtu i te matahiti 1994, ia faaauhia i na 44 matahiti na mua ˈtu. Tau 70 000 mau tivila e mau faehau tei tonohia i roto i na tere 17 na te ao nei. I roto noa e piti matahiti, ua tataipitihia te mau haamâuˈaraa o te mau tere faahauraa i nia i te 3,3 miria dala marite i te matahiti 1994 ra.
Ua papai o Boutros Boutros-Ghali, te papai parau rahi a te mau Nunaa Amui, aita i maoro aˈenei e: “Te vai ra te mau tapao e te haamata ra te faanahoraa o te parururaa taatoa haamauhia i San Francisco fatata a 50 matahiti i teie nei [i te haamauraahia te mau Nunaa Amui] i te pae hopea i te ohipa mai tei opuahia na . . . To nia tatou i te eˈa no te haamau i te hoê faanahoraa o te manuïa na te ao atoa nei.” Noa ˈtu teie mau haereraa i mua, te mohimohi oioi ra te orama o te hoê ao apî. Na te aha i faarumaruma i te mau tiaturiraa no te hoê ao tamaˈi ore? Te vai ra anei te tahi tumu no te tiaturi e e ite tatou i te hau na te ao atoa nei? E hiˈopoa te mau tumu parau i muri nei i teie mau uiraa.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Manureva tamaˈi: Hohoˈa USAF
Pupuhi aro manureva: Hohoˈa U.S. National Archives