VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/4 api 23-25
  • Te fatata maira anei te hopea o te haapaoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fatata maira anei te hopea o te haapaoraa?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau mahana hopea o te haapaoraa?
  • Haamâharaa i te ereraa i te pae varua
  • E mea faufaa roa ˈtu â te haapaoraa mau
  • Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te raveraa i te haapaoraa viivii ore no te ora
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • 24raa o te tuhaa: I teie nei e a muri noa ˈtu—Te haviti mure ore o te haapaoraa mau
    A ara mai na! 1989
  • Ua itea mai anei ia outou te haapaoraa mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/4 api 23-25

Te fatata maira anei te hopea o te haapaoraa?

“E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”

ISAIA, PEROPHETA ATI ISERAELA NO TE SENEKELE 8 HOU TO TATOU TAU.

UA TOHU te peropheta hebera ra o Isaia e, ia tae i te hoê mahana, e tahoêhia te mau taata atoa i nia i te fenua nei i roto i te haamoriraa i te Atua Mana hope. I teie râ mahana, e au ra e e mea atea â.

I te omuaraa o teie senekele, ei hiˈoraa, ua tiaturi te feia orure hau communiste i Rusia, e mea faufaa ia haamouhia te haapaoraa no te faatiamâ i te feia rave ohipa. Ua parau ratou e maoti te oreraa e tiaturi i te Atua, e ‘tiamâ mai te feia rave ohipa i te faateimaharaa o te mau faainoraa e te mau manaˈo hape no mutaa ihora.’ I te matahiti 1939, ua faaiti o Staline i te mau fare pure orthodoxe e ohipa ra i Rusia i nia i te 100, ua hau atu hoi i te 40000 hou te matahiti 1917.

Ua faariro atoa o Hitler i te haapaoraa ei fifi no ta ˈna opuaraa e faatere ma te taotia ore. “E kerisetiano anei aore ra e helemani anei. Eiaha râ tera e piti atoa ra,” o ta ˈna ïa i parau i te hoê taime. Ua tamata oia i te faaore mǎrû noa i te mau huru haamoriraa atoa o ta ˈna e ore e nehenehe e faatere. No taua opuaraa ra, ua faatupu te mau Nazi i ta ratou iho mau pure faaroo, mau oroa, mau bapetizoraa, e mau hunaraa maˈi atoa. O Hitler to ratou mesia, e te aiˈa to ratou atua. E nehenehe te mau ohipa riaria atoa e ravehia mai te peu e ua hinaarohia e Hitler.

Te mau mahana hopea o te haapaoraa?

Aita o Staline e o Hitler i manuïa i roto i ta raua mau tutavaraa e faaore i te haapaoraa. I teie nei râ, e au ra e e te mono ra te tâuˈa-ore-raa i te haapaoraa, i te haavîraa. No te feia haapii i te Bibilia, e ere te reira i te hoê tupuraa maere. Ua parau te aposetolo Paulo ia Timoteo e, i te “anotau hopea,” e riro te mau taata i “te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.”—Timoteo 2, 3:1-4.

Te haapii ra anei te Bibilia e e riro te “anotau hopea,” tapaohia e te tâuˈa-ore-raa i te haapaoraa, ei faaiteraa e e faaorehia te taatoaraa o te mau haapaoraa? Aita. Aita oia e tohu ra e e ore te mau haapaoraa atoa, te faataa nei râ te Bibilia e, o te haapaoraa hape—tei topahia te iˈoa taipe ra o Babulonia Rahi—te faaorehia.a Te na ô ra te buka Apokalupo e: “Ua rave ihora te hoê melahi puai i te tahi ofai rahi mai te ofai mule te huru, e ua taora taue atura i raro i te tai, na ô aˈera, Mai te reira atoa te oire rahi ra o Babulonia i te huri-uˈana-hia i raro, e e ore roa e itea-faahou-hia ˈtu.”—Apokalupo 18:21.

Tera râ, e ere no te mea e e haamouhia te haapaoraa hape, e mou ïa te haamoriraa atoa. Maoti râ, te tohu nei te Salamo 22:27 e: “To te fenua nei e tae noa ˈtu i te hopea ra, e riro ïa i te manaˈo e ua fariu mai ia Iehova; e hope te mau fetii a te ao nei i te haamori i mua ia oe.” A feruri na i te taime e tahoê pauroa ˈi “te mau fetii a te ao nei” i roto i te haamoriraa i te Atua mau anaˈe ra! I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia a te Atua e tupu ai teie parau tǎpǔ ma te hanahana. (Mataio 6:10) Ia tae i taua taime ra, e riro te haapaoraa—haapaoraa mau—i te haafaufaa-rahi-hia. Eaha râ ïa i teie mahana?

Haamâharaa i te ereraa i te pae varua

Te tuea ra te ereraa i te pae varua e parare roa ra i Europa i teie mahana, i te huru tupuraa i roto i te Hau emepera roma i te senekele matamua. Te faataa ra te taata tuatapapa aamu ra o Will Durant e mea nafea to te kerisetianoraa, i te senekele matamua, manuïaraa i te haamâha i te hinaaro i te pae varua i taua tau ra: “I roto i te morare ore i vaiihohia e te faaroo etene e moe ra, i roto i te huru etaeta o te mau Setoiko e te haaviiviiraa a te mau Epikuro, i roto i te hoê ao tei î i te taparahiraa taata, te ohipa ino, te haavîraa, e te taiata, i roto i te hoê hau emepera no te hau o tei ore i anaanatae faahou i te mau puai tane aore ra te mau atua o te tamaˈi, ua afai mai oia i te hoê huru morare apî o te autaeaeraa, te maitai, te mau peu mâ, e te hau.”

E nehenehe te ereraa i te pae morare e i te pae varua i roto i te oraraa o te mau taata i to tatou nei tau e haamâhahia maoti teie noâ poroi i porohia ati aˈe i te Hau emepera roma e te mau kerisetiano matamua. E te vai ra te mau taata e faaroo mai. E rave rahi to Europa, noa ˈtu e e ere i te feia faaroo ia hiˈohia ˈtu, o te manaˈo noa ra e e tuhaa faufaa ta te Atua e hauti ra i roto i to ratou oraraa. Aita ratou e haere faahou ra i te mau oroa faaroo i roto i te mau fare pure, tera râ, ua haamâha vetahi i to ratou ereraa i te pae varua i te tahi atu vahi.

Ua haapiihia o Juan José, te hoê taurearea no Palma de Mallorca, i Paniora, i roto i te hoê fare haapiiraa katolika e ua tavini oia ei tamaroa tauturu pureraa e tae roa ˈtu i te 13raa o to ˈna matahiti. Ua haere oia i te pureraa i te mau sabati atoa e to ˈna utuafare, ua faaea râ oia i to ˈna riroraa mai ei taurearea. No te aha? “A tahi, ua fiu roa vau i te haere i te pureraa,” o ta Juan José ïa e faataa ra. “Ua mau aau ia ˈu te pueraa ture no te mau oroa e te mau pure. E au ra e e faahiti-noa-hia te mau mea o ta ˈu i faaroo na i mutaa ihora. Hau atu, mea etaeta roa te mau perepitero o ta matou paroita i nia ia matou, te mau tamaroa tauturu pureraa. E ua manaˈo vau e e ere i te mea tano e na te feia veve e aufau i te perepitero no te faatupu i te oroa hunaraa maˈi.

“Ua tiaturi noa vau i te Atua, ua manaˈo râ vau e e nehenehe ta ˈu e tavini ia ˈna na roto i to ˈu noa manaˈo, i rapaeau i te ekalesia. Apitihia e te hoê pǔpǔ hoa, ua imi au i te mau ravea atoa no te fanaˈo i te oraraa. Ia manaˈo vau, e nehenehe e parauhia e ua riro te faaanaanataeraa manaˈo ei ohipa matamua i roto i to ˈu oraraa.

“Teie râ, i te 18raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Eaha ta ratou i pûpû mai na ˈu o ta ˈu i ore i ite i roto i te ekalesia? Te hoê faaroo papu niuhia i nia i te Bibilia, eiaha râ te peu tutuu e te ‘mau miterio’ o ta ˈu i ore roa ˈtu i taa. Teie râ, ua titau ta ˈu mau tiaturiraa apî ia rave au i te mau tauiraa rahi. Maoti râ i te haere i te mau hopea hebedoma atoa i te mau arearearaa i roto i te mau fare oriraa, ua haamata vau i te haere na te mau fare no te tufa na to ˈu mau taata tapiri i ta ˈu faaroo apî. Ua horoa mai te rohiraa i roto i te tautururaa ia vetahi i te hoê auraa i roto i to ˈu oraraa. I roto i na matahiti e hitu i mairi aˈenei, ua riro vau ei tavini Ite no Iehova ma te taime taatoa.”

E ere o te feia apî anaˈe o te imi ra i te haamâha i to ratou ereraa i te pae faaroo. Mai ia Antonia, te hoê vahine ruhiruhia no Estrémadure, i Paniora, o tei horoa i te rahiraa taime o to ˈna oraraa no te “imi i te Atua,” mai ta ˈna iho â e parau ra. I to ˈna taurearearaa, ua haere oia i te pureraa i te mau mahana atoa e i te pae hopea, ô atura o ˈna i roto i te hoê fare paretenia katolika, i te mea hoi e ua tiaturi oia “e mai te peu e eita o ˈna e ite i te Atua i roto i te hoê fare paretenia, eita ïa oia e itehia i te tahi atu vahi.” Tera râ, e toru matahiti i muri iho, ua faarue oia i te fare paretenia, ua rahi atu â to ˈna peapea e te faufaa ore i to mutaa ihora.

I te pae hopea, i te 50raa o to ˈna matahiti, ua riro mai oia ei Ite no Iehova. “Ua oaoa roa vau i te haereraa mai te mau Ite e farerei ia ˈu e i to ratou pahonoraa i ta ˈu mau uiraa i roto i ta ˈu iho Bibilia,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “Mai to ˈu riroraa mai ei Ite no Iehova, ua itehia te hoê tumu i to ˈu oraraa. E fifi to ˈu, e nehenehe râ vau e haapaiuma no te mea ua itehia e au i teie nei te Atua mau.”

E ere teie anaˈe te mau faatiaraa. Ma te patoi i te mau peu faaroo, e rave rahi taata e apiti maira i te mau Ite no Iehova e ua ite ratou e, na roto i te oraraa ia au i to ratou faaroo e te pororaa i te reira ia vetahi ê, ua horoa mai ïa i te auraa e te tumu o to ratou oraraa.

E mea faufaa roa ˈtu â te haapaoraa mau

Noa ˈtu e te ora nei tatou i te hoê tau e te faarue nei e rave rahi i te haapaoraa, eita e tano ia faaoti e mea hape te mau haapaoraa atoa. Parau mau, i te senekele 20, te haapae nei te mau taata i te mau oroa faufaa ore e te mau haapiiraa tahito e aita i roto i te mau Papai, e mea au ore na ratou ia haere i te pure no te faatia ture noa. Inaha, te titau nei te Bibilia ia ape i te haapaoraa haavare. Ua tohu te aposetolo Paulo e, i te “anotau hopea nei,” e riro vetahi mau taata i te faaite i te ‘hohoˈa paieti, e ua huna râ ratou i te puai o te reira.’ Te faaite nei vetahi mau taata i te hoê hohoˈa faaroo, te huna nei râ to ratou haerea i to ˈna faufaaraa. Nafea tatou i mua i teie huru faaroo haavare? “E fariu ê oe i te reira,” o te aˈoraa ïa ta Paulo i horoa.—Timoteo 2, 3:1, 5.

Ua parau atoa râ o Paulo e “e horoa te haapaoraa i te taoˈa rahi.” (Timoteo 1, 6:6, New English Bible) Aita o Paulo e faahiti ra i ǒ nei i te tahi noa huru haapaoraa. Te taˈo heleni hurihia i ǒ nei na roto i te parau “haapaoraa,” o eu·seʹbei·a ïa, oia hoi te auraa “paieti aore ra faatura i te Atua.” Tei te haapaoraa mau, te paieti mau, “te parau tǎpǔ o te ora i teie nei e te tau no a muri atu.”—Timoteo 1, 4:8, MN.

Mai ta te mau hiˈoraa i faahitihia i nia nei e faaite ra, e nehenehe te haapaoraa mau e horoa i te hoê auraa i to tatou oraraa e e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau fifi i te pae morare ma te puai. Hau atu â, te haapapu maira te haapaoraa mau i te hoê tau mure ore no a muri aˈe. Mea hoona ia haa no teie huru haamoriraa, i te mea hoi e ua haapapuhia tatou e e ‘faaî oia i te fenua taatoa.’b (Isaia 11:9; Timoteo 1, 6:11) Aita e feaaraa, teie te taime no te haafaufaa rahi atu â i te haapaoraa mau.

[Nota i raro i te api]

a Te faaohipa ra te Bibilia i te oire tahito no Babulonia mai te hoê taipe o te hau emepera o te mau haapaoraa hape o te ao nei, no te mea no reira mai te rahiraa manaˈo faaroo aita i roto i te mau Papai. I te roaraa o te mau senekele, ua ô roa teie mau haapiiraa a Babulonia i roto i te mau haapaoraa rarahi o te ao nei.

b No te ite hau atu â nafea ia ite i te haapaoraa mau, a hiˈo i te pene 5, “Ta vai te haamoriraa ta te Atua e farii?” i roto i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia i te matahiti 1995 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Tumu parau tarenihia i te api 24]

Te aai o na patu e piti

Ua î roa te fenua Paniora i te mau fare pure rarahi, tera râ e au ra e e ua ore te itoito o tei turu na i te paturaa o te mau fare pure moni rahi. Ei hiˈoraa, i Mejorada del Campo, i rapaeau mai ia Madrid, te patuhia ra te hoê fare pure katolika rahi mau. Ua haamata o Justo Gallego Martínez, e monahi bénédictin oia na mua ˈˈe, i te paturaa tau 20 matahiti i teie nei. Tera râ, aitâ i oti atura te rotoraa o te fare pure. I teie nei, tei roto o Martínez, o ˈna anaˈe o te patu ra, i te 60raa o to ˈna matahiti, e au ra e e eita te fare pure e oti faahou. Teie râ, tau 300 kilometera i te pae apatoa, mea taa ê ïa te mau tupuraa.

“E taui te faaroo i te vairaa o te mouˈa,” teie ïa te faataaraa a te vea o taua vahi ra no nia i te paturaa e piti mahana i te hoê Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova i te oire no Martos, i te mataeinaa no Jaén, i Paniora. “Mea nafea i te manuïaraa,” o ta taua vea ra ïa i ani, “i roto i teie nei ao tei niuhia i nia i te miimii, ua haere mai te mau rima tauturu no te tahi atu mau tuhaa fenua [i Paniora] ma te horoa maitai, i Martos no te patu i te hoê fare o tei na nia aˈe i te mau paturaa atoa no te vitiviti, te maitai, e te nahonahoraa?” No te pahono i teie uiraa, ua faahiti te vea i te mau parau a te hoê rima tauturu: “Te tumu i manuïa ˈi, oia hoi e mau taata matou tei haapiihia e Iehova.”

[Hohoˈa i te api 24]

Mejorada del Campo

Piha no te Basileia no Martos

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono