E nehenehe te Atua e tiaturihia
E NEHENEHE outou e tiaturi taatoa i te Atua e i ta ˈna Parau, te Bibilia. I muri aˈe i to ˈna tiaturiraa i te Atua i to ˈna oraraa taatoa, ua horoa te hoê taata, tei hau atu i te 100 matahiti, i te tumu o to ˈna tiaturiraa: “E inaha,” o ta ˈna ïa i parau, “te haere nei au na te eˈa o to te ao atoa nei; [ua] ite atoa hoi outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.”—Iosua 23:14.
Ua ite mata roa teie taata, o Iosua, te raatira o Iseraela tahito, e e nehenehe e horoa i te tiaturi taatoa i roto i te Atua e i ta ˈna Parau. Ua tupu mau te mau mea atoa o ta te Atua i tǎpǔ ia Iseraela. Ia ite hau atu â outou i te Poiete e i ta ˈna Parau, e nehenehe outou e faatupu i teie atoa tiaturi. Ua parau te hoê taata haamori a te Atua no muri iho mai, te arii ra o Davida, e: “Te feia i ite i to oe ra iˈoa, e tiaturi ïa ia oe; o tei imi hoi ia oe ra, e Iehova, o tei ore roa ïa e faaruehia e oe ra.”—Salamo 9:10.
Eita roa te Atua e haavare mai ia outou
Rahi atu outou i te ‘ite i te iˈoa o te Atua’ e tei taaihia i teie nei iˈoa—ta ˈna mau opuaraa, mau ohipa, e mau huru maitatai—rahi atu outou i te tiaturi ia ˈna. E Hoa oia o te nehenehe e tiaturihia o te ore roa e haavare mai ia outou aore ra e ofati i ta ˈna parau. Eiaha e haaparuparu i te haerea haavare o te feia e faahua parau nei e e tia ratou no ˈna e o te haavare nei ia vetahi ê. Te na ô ra te Bibilia no teie mau huru taata e aore ratou e tia ia tiaturihia. Te parau nei te feia faaroo haavare i te hoê mea, te rave nei râ ratou i te tahi atu mea. Mai ta te aposetolo Petero i faaara, te taoˈahia nei ratou i nia i te tua o ta ratou mau nǎnǎ. Ua papai o Petero e: “No ratou e faainohia ˈi te eˈa parau mau ra. E no te nounou taoˈa ra, e taoˈahia ta ratou ia outou i ta ratou parau haavare.”—Petero 2, 2:2, 3.
Aita teie mau huru taata e tia ra no te Atua. Te haavahavaha nei ratou i ta ˈna Parau. No te aha outou e ore ai e hiˈopoa i te ohipa i ravehia e te haapapuraa a te Atua iho i roto i te Bibilia? ‘Tera râ,’ e ani mai paha outou e, ‘no te aha vau e tiaturi ai i te Bibilia hau atu i te tahi atu buka?’ Parau mau e rave rahi mau haavareraa i te pae faaroo o tei ravehia i te roaraa o te aamu, tera râ, e mea taa ê te Bibilia. A hiˈo na i te mau tumu i muri nei no te tiaturi i te Bibilia.
Te mau tumu no te tiaturi i te Bibilia
E nehenehe outou e tiaturi i te Bibilia no te mea ua tupu mau iho â ta ˈna mau parau tǎpǔ e ta ˈna mau parau tohu. Teie te hoê noa hiˈoraa. Noa ˈtu e mea fifi roa no te nunaa Iseraela i faatîtîhia ia tiaturi i taua tau ra, ua tǎpǔ te Atua ra o Iehova, te tumu o te Bibilia, e e faatiamâ mai oia ia ratou i te faatîtîraa a te hau puai no Babulonia e e haamau faahou oia ia ratou i Ierusalema. E au ra e e tiaturiraa papu ore roa te reira no te mea o Babulonia te puai matamua o te ao nei i tera ra tau e ua haamou roa oia ia Ierusalema. Tau piti hanere matahiti râ na mua ˈˈe a tupu ai, ua faahiti roa mai Iehova i te iˈoa o te faatere peresia ra o Kuro o te faatahuri ia Babulonia e o te faatiamâ i To ˈna nunaa, e ua tohu oia e mea nafea te mau parururaa na te pae anavai o Babulonia e hiˈa ˈi. E nehenehe outou e taio i te faatiaraa i roto i te Isaia 44:24–45:4.
Te faataa ra te buka Comment raisonner à partir des Écritures e mea nafea teie parau tǎpǔ i te tupuraa: “Aitâ o Kuro i fanauhia ˈtura i te taime a papaihia ˈi teie parau tohu. . . . Ua tupu te parau tohu i roto i te mau tuhaa haihai atoa mai te matahiti 539 hou to tatou nei tau mai â. Ua faatioi o Kuro i te mau pape o Eupharate i roto i te hoê roto pape hamanihia, i te mea e ua matara noa te mau opani o Babulonia i te pae anavai ma te haapao ore i te roaraa o te hoê oroa, ua topa ˈtura te oire o Babulonia i roto i te rima a to Medai e to Peresia i raro aˈe i te aratairaa a Kuro. I muri aˈe, ua faaora o ˈna i te mau ati Iuda o tei hopoi-tîtî-hia e ua faahoˈi oia ia ratou i Ierusalema no te patu faahou i te hiero o Iehova.”a Ma te hape ore, ua tupu iho â te mau parau tǎpǔ atoa mai teie te huru i faahitihia e te Atua, te mau parau tohu atoa i faaitehia i roto i te Bibilia.
Te tahi atu hiˈoraa o te hoê parau tohu i tupu mau, o te itiraa mai ïa te tiaturi i to tatou nei senekele. Ua faaite atea te Bibilia i te reira ei tapao no te tau o ta tatou e ora nei, inaha te pii ra oia i te anotau o tei haamata e te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti 1914 ra te “anotau hopea” e te na ô ra oia e e hopoi mai oia i “te ati rahi.” Ua faaite oia e e riro te feia no teie nei tau “ei miimii, . . . e faaahaaha, e teoteo, . . . e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, . . . e haavare, e mârô, e faateitei.” Ua tohu atoa oia e: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:1-4, 13) Te reira mau ta tatou i ite i to tatou nei tau.
E nehenehe outou e tiaturi i te Bibilia no te mea e tiaraa mau to ˈna. Aita hoê taata i manuïa i te faahaparaa i te tiaraa mau o te Bibilia. Ua parau te aivanaa tuiroo ra o Sir Isaac Newton e: “Mea rahi aˈe te mau haapapuraa o te tiaraa mau i roto i te Bibilia i te tahi atu buka aamu.” E ere i te buka haavare i haaputuhia e te tahi taata, mai te mau “buka tamahana” a Hitler! Eaha te huru o te Bibilia ia faaauhia oia e te tahi atu mau papai tahito? Te na ô ra te hoê buka (The Bible From the Beginning) e: “No nia i te rahiraa o te mau papai tahito e faatia ra i te hoê papai e te rahiraa matahiti e faataa ê ra i te papai matamua e te mau papai haapapuraa, e hemo roa te mau buka tahito [ta Homère, ta Platon, e vetahi atu â] i te Bibilia. . . . Ia faaauhia i te mau papai a te Bibilia, e mea iti roa te mau papai o taua mau buka tahito ra. Aita hoê buka tahito o tei haapapuhia to ˈna tiaraa maoti râ te Bibilia.” Te faaite ra te mau tuhaa atoa no nia i te Bibilia e e parau mau ta ˈna.
E nehenehe outou e tiaturi i te Bibilia no te mea e parau mau anaˈe ta ˈna i roto i ta ˈna mau faaiteraa atoa. Te na ô ra te Bibilia e “ua faatoro tia [te Atua] i te pae apatoerau i nia i te area, e ua faauta i te fenua i nia i te [a]ore.” (Ioba 26:7) Aita oia i faahiti i te mau aamu feruri-noa-hia o taua tau ra, oia hoi tei nia te fenua e piti elefani i te vairaa, ua faaite râ te Bibilia i te parau o tei haapapuhia a muri aˈe e te mau aivanaa—oia hoi ‘ua faautahia’ te fenua i roto i te reva teitei. Oia atoa, hau atu i te piti tausani matahiti hou te tau o Colomb, ua faaite papu te Bibilia e mea menemene te fenua.—Isaia 40:22.
E nehenehe outou e tiaturi i te Bibilia no to ˈna huna ore e to ˈna faaite-tahaa-raa i te parau. Aita te feia papai i te Bibilia i faahuru ê i te hoê noa ˈˈe parau. Noa ˈtu e e ere i te mea maitai roa ta ratou parau no nia ia ratou iho, to ratou nunaa, e to ratou mau faatere, ua faataa ratou ma te huna ore i te ohipa i tupu. Ei hiˈoraa, i roto i ta ˈna evanelia, te faˈi tahaa ra te aposetolo Mataio e ua faaite te mau aposetolo a Iesu Mesia i te tahi mau taime e ua erehia ratou i te faaroo, ua tatamaˈi ratou no te ite e o vai tei rahi aˈe, e ua faarue atoa ratou ia Iesu i te taime a tapeahia ˈi oia.—Mataio 17:18-20; 20:20-28; 26:56.
Te tahi atu tumu faahiahia no te tiaturiraa i te Bibilia oia hoi ua itehia te papu e te maitai o ta ˈna mau aˈoraa i te mau taime atoa te taata i tiaturi ai e i faaohipa ˈi i te reira. (Maseli 2:1-9) E mea taa ê roa te mau aˈoraa a te Bibilia e te mau aˈoraa tauiui noa a te “feia aravihi” i te pae no te faarururaa i te mau fifi o te oraraa. No nia i te mau papai vea o te horoa nei i teie mau huru aˈoraa i roto e rave rahi mau vea o te fenua, te ani ra te vea The Sunday Times no Lonedona e: “Te hohora ra anei te mau tausani taata, i te mau matahiti atoa, i to ratou mafatu i teie feia ite ore o tei aravihi i te horoa ˈtu i te manaˈo e puta noa mai i roto i to ratou feruriraa?” Aita te feia papai bibilia i horoa i te manaˈo i puta noa mai i roto i to ratou feruriraa. Ua papai ratou i te mau aˈoraa e nehenehe e tiaturihia o tei faauruahia mai e te Atua o tei itehia to ratou papuraa i te roaraa o te tau.—Timoteo 2, 3:16, 17.
“Ua paruru te aˈoraa a te Bibilia ia ˈu ia ore au ia rave i te hoê eˈa o te faaino roa i to ˈu oraraa,” o ta Ellen ïa e parau ra, tei roto oia i te 30 matahiti e te fanaˈo nei oia i te hoê faaipoiporaa oaoa. “Mea tiaturi ore roa to ˈu mau metua i te faaipoiporaa, e ua taa hoi raua, e ua faaitoito mai raua ia ˈu ia faaea i te hoê taata eiaha râ e faaipoipo ia ˈna. Ia manaˈo vau i te oraraa aueue ore o ta ˈu i fanaˈo na roto i te peeraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, te oaoa nei au i to ˈu tiaturiraa i te Bibilia, e aita vau i pee i te aˈoraa a to ˈu iho mau metua.”—A hiˈo i te Ephesia 5:22-31; Hebera 13:4.
“E 14 matahiti noa to ˈu i to ˈu haamataraa i te haapii i te mau faaiteraa a te Bibilia,” o ta Florence ïa e parau ra. “I teie nei, ia manaˈo vau i te mau matahiti 1960 ra, e te mau fifi ta to ˈu mau hoa i faaruru no to ratou peeraa i te mau faufaa e te haerea morare o tera ra tau, te mauruuru nei au i te parururaa ta te mau aˈoraa a te Bibilia i horoa mai na ˈu ei vahine apî e te ite ore.”—A hiˈo i te Korinetia 1, 6:9-11.
“I to ˈu pae,” o ta James ïa e parau ra, “ua mau vau i te peu hauti, puhipuhi avaava, e te inu ava.” Te na ô râ oia e: “Ua ite au i te ino i faatupuhia i nia i te mau taata e rave rahi e to ratou mau utuafare. I te omuaraa ra, aita vau i taa i te faufaaraa o te Bibilia no te arai i to ˈu mau fifi. I teie nei râ, te ite papu nei au e mea nafea to ˈna ohipa-maitai-raa i nia i to ˈu feruriraa e to ˈna tautururaa mai ia ˈu ia pee i te hoê oraraa maitai aˈe.”—A hiˈo i te Korinetia 2, 7:1.
Ua opua o Mary Anne i te haapohe ia ˈna no te mau faateimaharaa o te oraraa e te mau fifi hohonu o ta ˈna e faaruru ra no roto mai i te hoê oraraa ahoaho. “I taua taime ra, e au ra e aita ˈtu ta ˈu e ravea maoti râ te haapoheraa ia ˈu iho,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Tera râ, ua faaafaro te Bibilia i to ˈu huru feruriraa. Auaa te mea o ta ˈu i taio i roto i te Bibilia i ore ai au i haapohe ia ˈu.”—A hiˈo i te Philipi 4:4-8.
Na te aha i tauturu i teie mau taata atoa? Ua faatupu ratou i te tiaturi taatoa i te Atua e i ta ˈna Parau, te Bibilia. Ua riro mai te Atua mai te hoê hoa here, tiaturihia o tei faaite mai i te aˈoraa e titauhia i te tau fifi. (A faaau e te Isaia 30:21.) Ua haapii ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia o tei tauturu ia ratou ia faaruru i te mau faateimaharaa e te mau fifi o te oraraa. E ua haapii ratou i te tiaturi i te mau parau tǎpǔ faahiahia no ǒ mai i te Atua o te ore e tia ia haavare—mai te parau tǎpǔ no te hoê “fenua apî” nehenehe o te tiamâ i te mau peu taviri, te mau haavare, e te haavîraa atoa, e o te tiamâ i te oto, te maˈi, e te pohe!—Petero 2, 3:13; Salamo 37:11, 29; Apokalupo 21:4, 5.
E nehenehe outou e faatupu i teie atoa tiaturi. E riro paha teie nei ao i te ofati i to outou tiaturi, e nehenehe râ outou e papu e e ore roa to outou tiaturi i te Atua e i ta ˈna Parau e faainohia. E oaoa roa te feia nenei i teie vea i te faanaho e ia haere mai te hoê taata e tauturu ia outou ia ite hau atu â no nia i te Atua e i ta ˈna Parau, te Bibilia.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 8]
Tau 200 matahiti na mua ˈˈe, ua tohu te peropheta a te Atua e mea nafea o Babulonia e tahuri ai
[Hohoˈa i te api 9]
Ua ite o Sir Isaac Newton i te parau mau o te Bibilia