VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/1 api 15-18
  • Te Ekalesia orthodoxe no Heleni—E faaroo amahamaha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Ekalesia orthodoxe no Heleni—E faaroo amahamaha
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te aroraa ia noaa mai te mana
  • “Mau kerisetiano tamaˈi”
  • Te mau taairaa i rotopu i te Ekalesia e te Hau—Eaha to a muri aˈe?
  • E mea tahoê te mau kerisetiano mau
  • Hiˈoraa i nia i te ao nei
    A ara mai na! 1986
  • Ua faahuehue te ekalesia heleni i te tereraa o te hoê tairururaa
    A ara mai na! 1988
  • Te tutavaraa e huri i te Bibilia i te reo Heleni apî
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te vai ara noa ra anei te mau upoo faatere haapaoraa Orthodoxe?
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/1 api 15-18

Te Ekalesia orthodoxe no Heleni—E faaroo amahamaha

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I HELENI

NO TE feia aau haavare ore o te here nei i te Atua e te parau mau e o te faatura hohonu nei i ta ˈna haamoriraa, mea hairiiri mau te ohipa e tupu ra i teie nei i roto i te Ekalesia orthodoxe no Heleni. No te amahamaharaa peapea mau, te mau feiiraa uˈana i rotopu i te mau pǔpǔ a te ekalesia e aro ra i te tahi e te tahi, te mau ohipa taiata haama mau, e te mǎuˈa o te hoê haapaoraa—e parau nei e o ˈna “te ekalesia mau hoê roa a te Atua”—i te horoaraa i te aratairaa pae varua, e rave rahi feia heleni o tei feaa e o tei inoino roa.

Mea au ore roa teie huru tupuraa na te huiraatira, e mea riri roa atoa. Te autâ ra te hoê orometua haapii i te fare haapiiraa tuatoru, o tei papai i roto i te hoê vea heleni rahi, e: “Te amahamaha nei te Ekalesia no Heleni na roto i te hoê ati aore i itehia aˈenei i te pae no to ˈna puai e to ˈna maoro, o te haafeaa nei i te mana [o te ekalesia] e te faaino nei i te faufaa iho o ta ˈna mau faanahoraa. Tera râ hoi, te tamau noâ ra te faainoraa.”

Mea nafea teie huru tupuraa i te faraa mai? E maitai mau anei tei noaa mai na roto i te mau taairaa piri roa i rotopu i te Ekalesia orthodoxe no Heleni e te Hau? Eaha te roohia a muri aˈe i nia i teie mau taairaa i rotopu i te Ekalesia e te Hau? Eaha te maitiraa e vai ra i mua i te feia e imi ra i te amuiraa mau e te tahoê a te Mesia? E tuatapapa anaˈe i te mau ohipa i tupu e e hiˈopoa anaˈe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i teie tumu parau.

Te aroraa ia noaa mai te mana

I to te hau haavî a te nuu faatereraa i nia ia Heleni i roto i te mau matahiti 1967-1974, ua faaô hua oia i roto i te mau ohipa a te Ekalesia orthodoxe no Heleni no te haapapu i to ˈna iho mana. Ei tutavaraa no te haru i te mana taatoa, ua faaore aˈera te pǔpǔ faatere a te nuu i te Apooraa Moˈa i maitihia na mua ˈˈe—te tino mana teitei roa ˈˈe a te Ekalesia orthodoxe no Heleni—e ua faatoroa ˈtura i ta ˈna iho apooraa, “ia au i te aravihi,” mai ta ratou i parau. I te tau a haamau-faahou-hia ˈi te hau demotaratia i te matahiti 1974 ra, ua maiti-faahou-hia ˈtura te apooraa faatere a te ekalesia ia au i te pǎpǎ tahito. No reira, ua vaiihohia ˈtura te mau epikopo no roto i te apooraa i faatoroahia e te hau a te nuu, e ua monohia mai ratou e vetahi.

Tera râ, ua horoa te hoê ture a te hau faatere i tuuhia i te matahiti 1990 i te tiaraa na te mau epikopo i vaiihohia ia titau faahou i to ratou tiaraa mana, na roto i te hororaa i mua i te mau tiribuna a te hau e i te pae hopea i te tiribuna teitei roa ˈˈe, te Apooraa a te Hau. O ta e toru o taua mau tia faaroo ra ïa i rave, e inaha, ua manuïa ˈtura ratou. Ei faahopearaa i teie mahana, e toru tuhaa arii-epikopo orthodoxe taa ê i Heleni, e piti epikopo to te tuhaa tataitahi—hoê i haamanahia e te Ekalesia orthodoxe no Heleni anaˈe, e te tahi o tei haamanahia e te Apooraa a te Hau.

“Mau kerisetiano tamaˈi”

Ua titau te mau epikopo i vaiihohia na i to ratou tiaraa mana, e ua patoi etaeta ratou i te farii i te tiaraa o vetahi atu mau epikopo i faatoroahia e te ekalesia tumu. Hau atu, te apeehia nei ratou tataitahi e te hoê pǔpǔ “feia faaroo maamaa”—ia au i te parau a te hoê vea—o te faateitei hua nei i to ratou reo no te turu i to ratou epikopo. Ua faatupu teie huru tupuraa i te mau pahonoraa uˈana e te puai, a faaiteite ai te afata teata na roto i te fenua taatoa i te mau ohipa haavî uˈana, o te mau nahoa rahi o taua “mau kerisetiano tamaˈi” ra o tei tomo atu i roto i te mau fare pure, ma te tuparari i te mau hohoˈa faaroo, e ma te haru atu i te mau tia faaroo e te feia haere pure o na pǔpǔ enemi. I roto i te rahiraa o teie mau tupuraa, ua titauhia e ia haere mai te mau mutoi faahau no te tamǎrû i te mau ohipa. Ua ino roa ˈtu â te huru tupuraa i te mau avaˈe atopa e novema 1993, i roto i te mau fare pure i pihai atu i te tuhaa oire moni ra o Kifisia i Ateno, e i muri iho, i te mau avaˈe tiurai e titema 1994, i te oire no Larissa, e ua hitimahuta roa te huiraatira i Heleni i mua i te mau tupuraa faahuehue a te feia faaroo etaeta i maamaahia.

Ua tupu te mau aroraa puai roa ˈˈe i te 28 no tiurai 1994, a faateronohia ˈi o Ignace, te epikopo no Larissa i faatoroahia e te Apooraa Moˈa. Ma te upoo parau rahi i te api matamua, “O Larissa, tahua aroraa no te hoê epikopo apî—Fa-faahou-raa o te anotau pouri,” ua faataa te vea ra Ethnos e: “Hoê noa parau e tano: te anotau pouri. Nafea ˈtu hoi ia parau i te mau ohipa atoa i tupu inanahi ra i Larissa, . . . mau aroraa na nia i te purumu, mau taputôraa huehue, mau taata i pepe roa?”

Tau hebedoma i muri iho, ua tupai te feia patoi i te pereoo o te epikopo Ignace “e te mau auri e te mau raau, i muri aˈe i to ratou tapaparaa [i te pereoo].” Ua maere te hoê papai vea: “E nehenehe anei e tiaturi e ua î te feia i rave i teie mau ohipa i te mau manaˈo kerisetiano inaha, i te hoê â taime, ua aratai to ratou faaroo maamaa ia rave i te mau ohipa hoê â hoi e ta te feia taparahi taata, i te mau ohipa haavî uˈana o tei nehenehe e haapohe i te taata? . . . E te faaitoitohia nei e te faatiahia nei teie mau ohipa e te mau tia teitei o te ekalesia.”

Ua ino roa ˈtu â te huru tupuraa i te tau Noela. No nia i te mau ohipa ahoaho i tupu i te 23-26 no titema 1994 i Larissa, ua papai te vea ra Eleftherotipia e: “E oroa Noela haama mau tei tupu i Larissa, i reira, ua porao faahou â te aroraa roa e te maoro i te [oroa]. . . . A pate ai te mau ǒe a te ekalesia no te faaite i te fanauraa o te Mesia, te tupai ra te mutoi i te feia ‘parau-tia e te parau-tia ore.’ Ua mono te mau ohipa faahuehue, te mau taputôraa, te mau parau ino, e te mau tapearaa taata, i te tufaraa i te mau poroi aroha e te mau parau haamaitai a te Noela i roto i te aua o te Fare pure a Constantin Peata i Larissa. . . . Ua taui oioi noa te mau faaiteiteraa [patoi ia Ignace] ei mau parau ino e i muri iho ei mau taputôraa e te mau mutoi. . . . Ua taui ratou i te aua fare pure ei tahua aroraa.”

Eaha te huru o te taata i mua i teie mau ohipa? Ua faataa te hoê taata faaroo orthodoxe e: “Aita vau e taa ra e nafea te mau taata e parau nei e e kerisetiano ratou, e nehenehe ai e rave i teie mau ohipa haavî uˈana i roto i te tau oroa faaroo moˈa. Eaha hoi ta ˈu ohipa e haere i te pure inaha e nehenehe au e taparahihia i ǒ?” E ua parau te tahi atu vahine faaroo orthodoxe paieti e: “Mea riaria roa na ˈu ia haere i te pure i teie nei i muri aˈe i te mau ohipa atoa i tupu.”

E aita i oti, inaha mea rahi te mau ohipa e mataratara maira no nia i te mau peu taiata e ravehia ra i roto i te Ekalesia orthodoxe no Heleni. Ua faaite pinepine te mau ravea haapuroro i te mau peu hairiiri a vetahi mau melo o te pǔpǔ faatere haapaoraa—te mau perepitero mâhu e te haru tamarii, te taviriraa i te moni, e te hooraa i te mau tauihaa tahito ma te opanihia e te ture. Te tupu nei teie ohipa hopea no te mea e rave rahi mau tia faaroo e faatiahia ratou ma te taotia ore ia haere atu i te vahi e vaiihohia te mau hohoˈa faaroo faufaa e vetahi atu mau tauihaa haviti moni rahi.

Auê teie huru tupuraa i te ofati hua i te aˈoraa puai i horoahia e te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano ia ore ratou ia pee i te taata no te mea e faatupu teie haerea i te mau “mârôraa” e te mau ‘amahamaharaa’!—Korinetia 1, 1:10-13; 3:1-4.

Te mau taairaa i rotopu i te Ekalesia e te Hau—Eaha to a muri aˈe?

Mai te haamataraa mai â o te Hau Heleni, ua fanaˈo te Ekalesia orthodoxe no Heleni i te hoê tiaraa faahiahia ei faaroo puai matamua. I te fenua Heleni, aitâ i tupu atura te faataa-ê-raa i te Ekalesia e te Hau. Inaha te haapapu ra te Pǎpǎ ture iho i te tiaraa o te Ekalesia orthodoxe no Heleni ei “haapaoraa tumu” no Heleni. Te auraa ra, te faaô nei te Ekalesia orthodoxe no Heleni i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa huiraatira, e tae noa ˈtu te faatereraa huiraatira, te faanahoraa i te pae haavaraa, te mutoi, te haapiiraa huiraatira, e fatata te mau tuhaa ê atu atoa o te totaiete. Ua faatupu teie faaôraa taatoa a te ekalesia i te haavîraa e te mau haafifiraa aita e faaauraa i nia i te mau haapaoraa iti aˈe i te fenua Heleni. Noa ˈtu e te haapapu nei te Pǎpǎ ture i te tiamâraa i te pae haapaoraa, ia tamata anaˈe te hoê haapaoraa iti aˈe i te titau i to ˈna mau tiaraa, fatata i te mau taime atoa, e farerei oia i te mau tafifiraa taa-ore-hia o te hiˈo-ino-raa, te au ore, e te patoiraa i te pae faaroo o ta teie taairaa i rotopu i te Ekalesia e te Hau i faatupu.

E au ra e ua riro te hiˈopoa-faahou-raa i te Pǎpǎ ture ei opuaraa papu no te tau e fatata mai nei, e no reira te faarooroohia ra te mau titauraa puai e ia faataa-ê-hia te Ekalesia e te Hau. Te huti nei te feia ite e te feia tuatapapa aravihi heleni i te pae pǎpǎ ture e mana to ratou i te ara-maite-raa i nia i te mau fifi e faatupuhia ra na roto i teie taatiraa piri roa i rotopu i te Ekalesia e te Hau. Te faahiti ra ratou e te ravea hoê roa e manuïa, o te faataa-ê-roa-raa ïa i teie na tuhaa e piti.

I to ratou aˈe pae, te faateitei nei te mau tia ekalesia i ta ratou mau patoiraa i teie huru faataa-ê-raa. Ma te faahiti i te hoê tumu parau atâta, oia hoi e tupu te tahi ereraa rahi ahiri e e faataa-ê-hia te Ekalesia e te Hau, ua papai te hoê epikopo orthodoxe e: “Ei faahopearaa, e faaea anei te Hau i te aufau i te moni na te mau tia faaroo? . . . Te auraa ïa e rave rahi mau perepitero o te faarue i ta ratou paroita.”—A faaau e te Mataio 6:33.

Te tahi atu faahopearaa o teie taairaa piri i rotopu i te Ekalesia e te Hau i te fenua Heleni oia hoi, te titau nei te ture heleni—ma te patoi hoi i te mau faatureraa a te Tahoêraa Europa e te mau Irava a te Apooraa o te mau Tiaraa o te Taata no Europa, o te faahepo nei ia Heleni—e ia haapapu te parau ihotaata o te feia aiˈa heleni atoa i te haapaoraa a te taata aiˈa tataitahi. Te patoi etaeta nei te feia manaˈo mahora i te reira no te mea e pinepine te mau melo o te mau haapaoraa iti aˈe i te faaerehia. Ua parau te hoê papai vea e: “E nehenehe te reira e faatupu i te mau faahopearaa iino i te pae no te mau tiaraa o te hoê haapaoraa iti aˈe ia fanaˈo i to ratou tiamâraa i te pae faaroo.” Ma te vauvau i te reira, ua papai te vea ra Ta Nea e: “E tia i te Hau ia rave i ta ˈna mau faaotiraa e ia tuu i te mau ture ma te ore e haapao i te mau ravea e te mau haerea faahepo a te ekalesia i roto i te mau tumu parau mai te tapaoraa faahepohia i ta ˈna haapaoraa i nia i to ˈna parau ihotaata.”

Ma te haamatara i te titauraa ru e ia faataa-ê-hia te Hau e te Ekalesia, ua faaite o Dimitris Tsatsos, orometua haapii i te pǎpǎ ture e e melo atoa no te Apooraa no Europa e: “E tia i te Ekalesia [no Heleni] ia faaea i ta ˈna faaheporaa i nia i te oraraa totiale, politita, e haapiiraa. E mea haavî te huru raveraa a te Ekalesia Heleni. E faatere haavî oia i nia i ta tatou faanahoraa haapiiraa e to tatou totaiete.” I roto i te tahi atu uiuiraa manaˈo, ua parau teie â orometua haapii e: “E mana riaria mau to te ekalesia i Heleni, e te vahi peapea, aita i taotia-noa-hia i rotopu anaˈe ia ˈna e te mau tia politita tapea i te tutuu, ua parare roa ˈtu râ i roto i te tuhaa tiamâ o te totaiete heleni atoa. I to ˈu nei pae, te titau nei au e ia faataa-ê-hia te Ekalesia e te Hau. Te titau nei au e ia tuuhia te mau heleni faaroo orthodoxe i nia i te hoê â faito e ia hoê â ratou e te feia no vetahi atu mau haapaoraa i Heleni.”

E mea tahoê te mau kerisetiano mau

E mea fifi mau ia ite i te tapao o te kerisetianoraa mau i roto i te Ekalesia orthodoxe no Heleni. Aita o Iesu i opua e ia tupu te mau amahamaharaa e te mau aimârôraa i roto i te kerisetianoraa. Ia ˈna i pure i to ˈna Metua, ua ani oia e “ia riro” ta ˈna mau pǐpǐ “atoa ei hoê.” (Ioane 17:21) E ua tia i teie mau pǐpǐ ia ‘here ia ratou iho,’ e here o tei riro ei tapao haapapuraa i te mau pǐpǐ mau a te Mesia.—Ioane 13:35.

E au ra e e mahere noa te tahoêraa i te Ekalesia orthodoxe no Heleni. Teie râ, e ere o o ˈna anaˈe i roto i te mau haapaoraa faanahohia i teie mahana. Maoti râ, ua riro oia ei hiˈoraa no te amahamaharaa e roohia ra i nia i te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano.

Te ite nei te feia here mau i te Atua e aita roa ˈtu teie huru tupuraa peapea e tuea ra e te mau parau a te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano mau i roto i te Korinetia 1, 1:10: “E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.”

Oia mau, te fanaˈo nei te mau pǐpǐ mau a Iesu i te tahoêraa aueue ore i rotopu ia ratou iho. No te mea e ua tahoêhia ratou e te taati o te here kerisetiano, aita ratou e feii ra i te pae politita, pǔpǔ amaha, aore ra i te pae no te haapiiraa faaroo. Ua faataa papu o Iesu e e ite te mau taata atoa i ta ˈna mau pǐpǐ na nia i “to ratou hoturaa,” aore ra ta ratou mau ohipa. (Mataio 7:16) Te ani nei te feia pia i teie vea ia outou ia tuatapapa i te “hoturaa” a te mau Ite no Iehova, o te fanaˈo nei i te tahoêraa kerisetiano mau i te fenua Heleni e tae noa ˈtu i te mau vahi atoa o te ao nei.

[Hohoˈa i te api 18]

Taputôraa te mau perepitero e te mau mutoi

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 15]

No roto mai i te buka The Pictorial History of the World

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono