Te Ekalesia Momoni—Te hoê haamau-faahou-raa o te mau mea atoa?
UA FAARIROHIA te Hiero momoni i te oire no Salt Lake City i Utah, na te SDJ (e mau leta farani no te Feia moˈa i te mau mahana hopea nei), mai te hoê taipe teoteo no to ratou faaroo. Te itoito, te mau faufaa o te utuafare, e te tiamâraa i te pae moni teie ïa te mau parau tumu momoni. Ua riro te mau mitionare momoni, e ta ratou parau i pinehia i nia i te aroaro ahu, ei hiˈoraa matauhia ati aˈe te ao nei. Ua hunahia râ vetahi mau ohipa moˈa no te mau momoni i te feia i rapaeau. No reira te riro noa ra te ekalesia ei tapao no te mau faatiaraa parau maere. E tia ia niuhia te hoê hiˈopoaraa maramarama, eiaha i nia i te mau aamu faaino, i nia râ i te mau ohipa papu tei tupu. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii no nia i teie faaroo faahapa-rahi-hia?
Te Ekalesia a Iosepha Semita i teie mahana
Te tiaturi nei te mau momoni e ua riro ta ratou haapaoraa ei haamau-faahou-raa i te ekalesia mau e ta ˈna toroa tahuˈa e te mau ture. No reira, i topahia ˈi te iˈoa tumu ra, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te feia moˈa i te mau mahana hopea nei. I roto i te Ekalesia Momoni, aita i faataa-ê-hia te mau upoo faatere haapaoraa i te feia haere pure. Tera râ, e horoahia na te mau melo tane tura atoa e rave rau hopoia i roto i te ekalesia i te 12raa o te matahiti, e e fanaˈo i te toroa tahuˈa i te 16raa o te matahiti.
E ere i te mea aufau te rahiraa o te mau tiaraa a te ekalesia, e e apiti mai te mau utuafare SDJ i roto e rave rahi ohipa tei faanahohia e ta ratou amuiraa aore ra faanahonahoraa o te fenua. I roto i te mau amuiraa, na te mau matahiapo, te mau epikopo, e te mau peretiteni (haaati) e hiˈopoa i te nahonaho-maitai-raa o te mau ohipa a te ekalesia. Te mana ra te hoê apooraa o na aposetolo hoê ahuru ma piti i te oire no Salt Lake City i te ao atoa nei. I te pae hopea, na te peretiteni o te ekalesia—tei faahanahanahia ei peropheta, taata hiˈohiˈo, e taata faaite—e e piti taata aˈo e faatere ra i te ekalesia, tei piihia te Apooraa o te Peretiteni, aore ra te Peretiteni matamua.
E rave rahi ture o te ohipa ra i nia i te oraraa o te mau Momoni paieti. E nehenehe te bapetizoraa e ravehia, ei taipe no te tatarahaparaa e te auraroraa, ia naeahia e vau matahiti. E horoihia e e faatahinuhia te taata faaroo no te tamâraa e no te pûpûraa ia ˈna. No te huru moˈa o te faaôraa ˈtu i roto i te hiero, te titauhia ra te hoê anairaa faufaa, aore ra parau tǎpǔ, e te hoê piriaro taa ê no te hiero te tia ia ahu-noa-hia i muri iho, mai te hoê paruru i te ino e mai te hoê faahaamanaˈoraa i te mau euhe omoe tei ravehia. Oia atoa, e tia i nau hoa faaipoipo momoni e piti e haapapu i to raua faaipoiporaa i roto i te hoê hiero “no te mau tau e a muri noa ˈtu” ia nehenehe to raua utuafare ia vai maitai noa i nia i te raˈi, i reira nau hoa faaipoipo e tamau noa ˈi i te fanau i te mau tamarii.
Ua haamaitaihia te Ekalesia Momoni no ta ˈna mau ohipa turuutaa, tei haamauhia no “te faaore i te ati o te hupehupe.” Na te mau melo o te fenua e aufau ra i te haamâuˈaraa o te pûpû ra e piti maa i te avaˈe hoê e o te horoa ra ei ô i te tuhaa moni o te reira na te ekalesia. Hau atu, e faahepohia ratou ia horoa i te tuhaa ahuru o ta ratou tuhaa moni. E horoa te utuafare e te mau hoa i te tahi mau tuhaa moni no te turu i te mau mitionare momoni. I te pae rahi e mau taurearea tane e vahine ratou, o tei tavini e piti matahiti i roto i te ohipa mitionare.
Te haapaeraa ia ˈna iho, te mau utuafare tahoê, e te hopoia huiraatira teie ïa te mau tuhaa taa ê o te oraraa momoni. Eaha râ te mau tiaturiraa a te mau Momoni?
Te mau Momoni e te Bibilia
“Te tiaturi nei matou e e parau iho â te Bibilia na te Atua e ua hurihia te reira ma te tia,” o ta te faˈiraa vau ïa o te mau Faˈiraa faaroo momoni e parau ra. Te parau faahou nei râ oia e: “Te tiaturi atoa nei matou e e parau Te Buka a Moromona na te Atua.” E rave rahi râ o te uiui nei, no te aha e titauhia ˈi te tahi atu mau papai?
Teie ta Elder Bruce R. McConkie i parau: “Aita e taata i nia i te fenua nei o te haafaufaa rahi aˈe nei i te Bibilia mai ta [te mau Momoni] e rave ra. . . . Aita râ matou e tiaturi ra . . . e te vai ra i roto i te Bibilia i te taatoaraa o te mau mea faufaa no te ora.” Ua papai te peretiteni Gordon B. Hinckley i roto i te vea iti ra What of the Mormons? no nia i te mau huru pǔpǔ faaroo amaha atoa e rave rahi e te mau ekalesia o te “haapapu ra i te navai-ore-raa o te Bibilia.”
Ua faahiti te feia papai SDJ i te mau manaˈo feaa hohonu no nia i te papu-mau-raa o te Bibilia no te tahi mau tuhaa tei faaorehia e te tahi mau hape o te huriraa. Teie te aˈoraa a te aposetolo momoni ra o James E. Talmage, i roto i ta ˈna buka ra Études des articles de foi, e: “Ia taiohia te Bibilia ma te tura e te haapao maitai paieti, e imi iho â te taata taio i te maramarama o te Varua ia nehenehe o ˈna e ite i te parau mau e te mau hape a te mau taata.” Teie ta Orson Pratt, te hoê aposetolo momoni matamua, i parau faahou: “O vai tei ite e aita anei te hoê noa ˈˈe irava o te Bibilia taatoa i viiviihia?”
Tera râ, i roto i teie tumu parau, e au ra e aita te mau Momoni i ite i te taatoaraa o te mau ohipa papu i tupu. Parau mau, ua papai-faahou-hia e ua huri-tamau-hia te Bibilia i te roaraa o te mau matahiti. Tera râ, e mea faahiahia roa te mau haapapuraa o to ˈna viivii-ore-raa. Tau tausani papai matamua hebera e heleni o tei faaauhia i te mau buka apî o te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua faaauhia te Otaro o te Miti Pohe a Isaia, mai te piti o te senekele mai hou to tatou nei tau, e te hoê papai tei hau atu i te hoê tausani matahiti i muri iho. Ua itehia anei te tahi mau tuhaa hape rahi? Aita roa ˈtu, ua faaite te hiˈopoaraa a te hoê aivanaa i te tahi mau taa-ê-raa tei itehia “no nia iho â râ i te mau hape papairaa e te mau tauiuiraa o te mau leta.”a
I muri aˈe i te hoê area taime maimiraa rahi, teie ta te faatere tahito o te Fare vairaa tauihaa tahito no Beretane ra o Tane Frederic Kenyon i haapapu: “E nehenehe te kerisetiano e tapea i te Bibilia taatoa i roto i to ˈna rima e e parau ma te mǎtaˈu ore aore ra ma te feaa ore e te tapea ra oia i te Parau mau a te Atua, a faatae noa ˈi ma te ore e moe, mai te hoê ui i te tahi atu ui i te roaraa o te mau senekele.” No reira, te tano noa ra te mau parau a te taata papai salamo no teie mahana: “E parau anoi-ore-hia ta Iehova, mai te ario i tamâhia i roto i te pani araea ra, ia tataihituhia te tamâraa.” (Salamo 12:6) E titau hau atu â anei tatou?
“E tera ra maamaa e,” o ta Te Buka a Moromona i roto i te 2 Nephi 29:6 e faahapa ra, “o te parau e, E Bibilia, E Bibilia hoi ta matou, e aore atu â Bibilia ta matou e hinaaro.” E rave rahi râ Momoni tei feruri hohonu i nia i te mau parau teiaha a te aposetolo Paulo i roto i te Bibilia i roto i te Galatia 1:8: “Ia aˈo atu râ matou, eiaha ˈtu ïa, o te tahi melahi no te raˈi mai, ia aˈo atu ia outou i te evanelia maori râ i tei aˈohia ˈtu e matou ia outou na, ia riro ïa oia ei anatema.”
Te faataa ra te mau aivanaa SDJ e aita te papai apî e na nia aˈe ra i tei parauhia i roto i te Bibilia, o te hoê râ haamaramaramaraa teie e o te hoê tuhaa hau. “Aita e aimârôraa i rotopu ia raua,” o ta Rex E. Lee, peretiteni no te Fare haapiiraa tuatoru Brigham Young, e papai ra. “Te haapii ra te Bibilia e te Buka a Moromona atoa i te hoê â faanahonahoraa no te ora.” Te vai ra anei te tuearaa i rotopu i teie nau buka? E hiˈo anaˈe na i te faanahonahoraa momoni no te ora.
“Mai te Atua ra i teie nei, mai te reira atoa ïa te taata i muri iho”
“Noa ˈtu e aita tatou e haamanaˈo ra i te reira,” o ta Lee ïa e faataa ra, “i vai varua na tatou na mua ˈˈe i teie oraraa.” Ia au i teie tiaturiraa SDJ o te haamaitairaa hopea ore, e nehenehe te hoê taata e riro mai te atua maoti te auraro-maite-raa—te hoê poiete mai te Atua ra. “Mai ia tatou atoa te Atua iho i teie nei, e e Taata faahanahanahia o ˈna, e te parahi ra o ˈna i nia i te terono i nia roa i te mau raˈi,” o ta Iosepha Semita ïa i parau. “Ua haapii outou e nafea ia faariro ia outou iho ei mau Atua, . . . mai ta te mau Atua atoa i na reira na mua ˈˈe ia outou.” Teie ta te peropheta momoni ra o Lorenzo Snow i parau: “Mai te taata i teie nei, mai te reira atoa te Atua na mua ˈˈe; mai te Atua ra i teie nei, mai te reira atoa ïa te taata i muri iho.”
Mai teie anei te tau no a muri aˈe i faaitehia i roto i te mau api o te Bibilia? Te pûpûraa otahi i faatiahia aˈenei o te parau tǎpǔ haavare ïa a te Diabolo ra o Satani i roto i te ô i Edene. (Genese 3:5) Te faaite ra te Bibilia e ua poiete te Atua ia Adamu e ia Eva no te ora i nia i te fenua nei e ua faaue o ˈna ia raua ia haamau i te hoê fetii taata tia roa o te ora i reira i roto i te oaoa e a muri noa ˈtu. (Genese 1:28; 3:22; Salamo 37:29; Isaia 65:21-25) Ua faatupu te auraro-ore-raa a Adamu ma te opuahia i te hara e te pohe i roto i te ao nei.—Roma 5:12.
Te parau ra Te Buka a Moromona e ahiri e aita nau varua tahito ra o Adamu e o Eva i hara, eita ïa raua e fanau e eita atoa e oaoa, o raua anaˈe ïa i roto i te Paradaiso. No reira ta ˈna tatararaa no nia i te hara a nau hoa faaipoipo matamua o te taatiraa ïa i te pae tino e te fanauraa mai i te tamarii. “Ua hiˈa Adamu ia vai te mau taata, e te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa.” (2 Nephi 2:22, 23, 25) No reira ua tia i te mau varua i nia i te raˈi ia tiai i te taime e haere mai ai ratou no te ora i nia i te hoê fenua hara—te hoê taahiraa faufaa no te haere i te tia-roa-raa e te huru atua. Teie ta te vea ra Ensign SDJ e parau ra: “Te haafaufaa rahi nei matou i te mea i ravehia e Adamu e o Eva eiaha râ ma te vahavaha.”
“Aita teie haapiiraa tumu [e ua vai na te taata i roto i te ao varua],” o ta Joseph Fielding Smith, te mootua fetii a Iosepha Semita e parau ra, “i roto i te Bibilia e taa-maitai-hia ra . . . no te mea e rave rahi ohipa papu e te faufaa o tei iriti-ê-hia mai te Bibilia mai.” Te parau faahou ra oia e: “Ua niuhia teie tiaturiraa i nia i te hoê faaiteraa tei horoahia i te Ekalesia ra i te 6 no me 1833.” Tera râ, a farii noa ˈi i te mana o te Bibilia, ia tupu anaˈe te aimârôraa e haafaufaa rahi te mau SDJ i te mau parau a ta ratou mau peropheta.
Te Buka a Moromona—Tumu o te faaroo
Ua faahanahana o Iosepha Semita i Te Buka a Moromona ei “buka tano roa ˈˈe i te mau buka atoa i nia i te fenua nei, e te tumu o ta tatou haapaoraa.” Ua parauhia o te hoê haapueraa api auro te pu no ta ˈna mau papai. E hoê ahuru ma hoê Momoni tei haapapu e ua ite ratou i te mau api. Tera râ, i te otiraa te buka, ua parau o Semita e ua afaihia te mau api i nia i te raˈi. No reira, eita e nehenehe e hiˈopoa i te reira.
Te parau ra La Perle de Grand Prix (hiˈo i te tumu parau tarenihia, api 26) no nia i te hoê Orometua haapii Charles Anthon o tei faaitehia ˈtu ia ˈna te tahi mau papai i nia i te mau api e ua parau oia e mea mau te reira e mea tano te huriraa. I to ˈna râ aniraahia ˈtu no nia i te tumu matamua o teie mau api, te parau ra te aamu e ua taui oia i ta ˈna faatiaraa. E au ra râ e e ere teie aamu i te mea papu, i to Semita faahua-parau-raa e o o ˈna anaˈe tei fanaˈo i te ô e huri i te mau api, “te ite tei erehia e te ao nei.” E nehenehe anei ïa te Orometua haapii Anthon e hiˈopoa e mea tano anei te hoê papai o ta ˈna i ore i taio e i ore atoa i huri?
Te faahiti rahi nei Te Buka a Moromona i te Tatararaa o te Bibilia a te Arii Iakobo (beretane), e ta ˈna reo beretane Shakespeare, o tei faariro-aˈena-hia ei reo tahito i te tau o Iosepha Semita. Ua faahuru ê oia i te tahi feia taio e te faaohipa faahou ra Te Buka a Moromona, teie buka “tano roa ˈˈe”, te tahi 27 000 taˈo no roto roa mai i te Bibilia o tei parauhia e mea hape e ua hiˈopoa faahou o Semita i muri iho.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia, i te api 26.
Te faaite ra te hoê faaauraa o te papai matamua Te Buka a Moromona e te mau papai apî roa i e rave rahi Momoni i te hoê ohipa maere—e ua ravehia i roto i te buka iho tei “hurihia . . . maoti i te ô e te mana o te Atua” e rave rahi tauiraa i roto i te tarame, te leta, e te tupuraa mau. Ei hiˈoraa, te vai ra te hoê huenaneraa taa maitai i nia i “te Metua hau mure ore.” Ia au i te papai matamua i roto i te 1 Nephi 13:40, “o te Arenio a te Atua te Metua hau mure ore.” Te parau nei râ te mau papai i muri iho e “te Arenio a te Atua, o te Tamaiti ïa a te Metua hau mure ore.” (Na matou i papai faaopa.) Te vai noa ra nau papai matamua e piti o Te Buka a Moromona, tei papaihia i te matahiti 1830. Ua faaôhia i roto i te hoê, a te Ekalesia faanahonaho-faahou-hia a Iesu Mesia i te feia moˈa i te mau mahana hopea nei, i te mau taˈo ra “te Tamaiti” i roto i te irava.
Mai no te papai momoni ra Doctrine et Alliances, te faataa ra te buka Les révélations du prophète Joseph Smith, a te aivanaa SDJ Lyndon W. Cook, i roto i te omuaraa parau: “No te mea hoi ua hiˈo-faahou-hia te tahi mau faaiteraa na taua mau tomite nominohia ra no te faanahonaho atu no te buka, ua itehia te mau parau tei faaô-rahi-hia mai e tei tatarahia.” Te vai ra teie huru tauiraa i roto i te Livre des commandements 4:2, o tei parau no nia ia Semita: “Ua noaa ia ˈna te ô e huri i te buka . . . Eita ïa vau e horoa na ˈna i te tahi atu ô.” Tera râ, i te nenei-faahou-raahia te faaiteraa i te matahiti 1835 i roto i te Doctrine et Alliances, teie te taiohia ra: “Eita vau e horoa ˈtu na oe i te tahi atu ô hou oia a hope ai.”—5:4.
Te mau piri i te pae aamu
E mea fifi no vetahi e farii e te tahi 20 ati Iuda tei faarue mai ia Ierusalema no te haere i Marite i te matahiti 600 hou to tatou nei tau, e iti mai i te roaraa e 30 matahiti, ua rahi ratou e ua amaha ei piti nunaa! (2 Nephi 5:28) I roto noa e 19 matahiti i to ratou taeraa ˈtu, ua manaˈohia e ua patu teie pǔpǔ iti i te hoê hiero “mai te au i te hohoa o te hiero o Solomona . . . e te mau peu ohipa i ravehia ra, ua nehenehe roa ïa”—te hoê ohipa faahiahia mau! Fatata e 200 000 taata rave ohipa, feia hamani ohipa aravihi, e te mau tiaau tei faaohipahia i roto i na matahiti e hitu paturaa i te hiero a Solomona i Ierusalema.—2 Nephi 5:16; faaau e te Arii 1, 5, 6.
Ua fifihia te feia taio haapao maitai i Te Buka a Moromona i nia i te tahi mau ohipa tei tupu e au ra e aita e tuea ra i te tereraa tano o te tau. Ei hiˈoraa, te parau ra te Ohipa 11:26: “I Anetiohia na te mairiraahia to te mau pǐpǐ iˈoa e [kerisetiano].” Tera râ, ia au i te Alama 46:15, o te faahua faataa ra i te mau ohipa i tupu i te matahiti 73 hou to tatou nei tau, ua piihia ratou ei kerisetiano i Marite na mua ˈˈe te Mesia i haere mai ai i nia i te fenua nei.
Ua rahi aˈe Te Buka a Moromona i te faataa ia ˈna iho mai te hoê faatiaraa aamu maoti râ i te hoê faatiaraa haapiiraa tumu. Te faahitihia ra te pereota “e ua tupu oia” te tahi 1 200 taime i roto i te papai apî—te tahi 2 000 taime i roto i te papai 1830. Te vai mau ra iho â te mau vahi e rave rahi tei faahitihia i roto i te Bibilia i teie mahana, area râ fatata te mau vahi atoa i faahitihia i roto i Te Buka a Moromona, mai te Gimegimino e Zeezeroma, aita ïa i itehia.
Te faahiti ra te aamu a Moromona i te mau oire rarahi i Marite Apatoerau. Teie te taiohia ra i roto i te Helamana 3:8: “Tupu aˈera ratou i te rahi, e parare aˈera i te fenua e ati noa ˈˈe . . . e ia huru î te fenua e ati noa ˈˈe.” Ia au i te Moromona 1:7, ua “faatiahia te mau fare” i nia i te fenua e hope roa ˈˈe. E rave rahi taata e uiui ra e teihea roa te toea o teie mau nunaa o tei parare. Teihea roa te mau moni auro, te mau ˈoˈe, te mau paruru, aore ra te mau tapoˈi ouma i hamanihia e te mau ati Nephi?—Alama 11:4; 43:18-20.
No nia i teie mau uiraa, e tia i te mau melo o te faaroo momoni ia feruri maitai i nia i te mau parau a te Momoni Rex E. Lee: “Ua niuhia te haapapuraa e mea tano anei aore ra e mea hape te Faaroo momoni i nia i te buka no reira mai te Ekalesia i te raveraa i to ˈna iˈoa pii.” Ua riro te hoê faaroo tei niuhia i nia i te ite papu a te mau Papai, eiaha râ i nia noa i te hoê pure putapû, ei tautooraa no te mau Momoni aau rotahi—no te feia atoa e faahua parau ra e kerisetiano ratou.
Te niu no te haamau-faahou-raa
Na te huenaneraa i te pae varua e haaati ra ia ˈna i turai ia Iosepha Semita ia haavahavaha i te mau pǔpǔ faaroo amaha e aro ra i to ˈna ra tau. Ua imi te tahi atu feia faatura na mua ˈˈe, i te roaraa, e mai to ˈna ra tau mai, i te hoˈi faahou i te faaroo mau.
O vai ïa te hiˈoraa no te kerisetianoraa mau? E ere anei te Mesia o tei vaiiho mai “i te haapaoraa na outou, ia pee outou i to ˈna taahiraa avae”? (Petero 1, 2:21) Mea taa ê roa te oraraa o Iesu Mesia e te haapiiraa faaroo SDJ. I te mea hoi e ere o Iesu i te taata faahepo, aita oia i faatupu i te nounou toroa i roto i to ˈna oraraa ohie no te haaputu i te moni, te hanahana, aore ra te mana politita. Ua hamani-ino-hia oia no te mea “e ere [o ˈna] i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Te fa faufaa roa ˈˈe o te taviniraa a te Mesia o te faahanahanaraa ïa i to ˈna Metua ra o Iehova, e te faaraaraa i To ˈna iˈoa. Oia atoa no te mau pǐpǐ mau a Iesu. Te tuu nei ratou i to ratou iho ora i te piti o te parahiraa.
Ua haapii atu o Iesu i te Parau a te Atua, ma te faahiti tamau noa i te reira, e ua ora oia ia au i te reira. Teie ta Brigham Young i parau no nia i te Bibilia: “Te faariro nei tatou i teie buka ei aratai no tatou, ei ture no ta tatou ohipa; te faaohipa nei tatou i te reira ei niu no to tatou faaroo. Te faaite ra oia i te eˈa o te ora.” (Journal of Discourses, Buka XIII, api 236) No reira oia i faaue ai: “A rave i te Bibilia, a faaau atu e te haapaoraa a te Feia moˈa i te mau mahana hopea nei, e a hiˈo e mai te peu e te manuïa ra oia i roto i te hiˈopoaraa.” (Discourses of Brigham Young) E tia eiaha i te mau Momoni noa, i te mau haapaoraa atoa râ o te faahua parau kerisetiano nei ia tamata i teie hiˈopoaraa, no te mea teie ta Iesu i parau: “E haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau.”—Ioane 4:23.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu haamaramaramaraa a hiˈo i te buka ra Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
Te mau papai moˈa momoni
TAA ê atu i te Bibilia e Te Buka a Moromona, ua farii te Feia moˈa i te mau mahana hopea nei i te tahi atu mau papai.
Doctrine et Alliances: Teie te hoê haapueraa matamua ta Iosepha Semita i pii te mau faaiteraa no ǒ mai i te Atua ra. Ua hiˈopoa-faahou-hia ratou i te tahi mau taime i te titauraahia te mau tatararaa o te haapiiraa tumu e te aamu.
La Perle de Grand Prix: I roto i teie buka te vai ra te mau hiˈo-faahou-raa a Iosepha Semita no nia i te buka Genese o te Bibilia, te pene 24 o te buka Mataio, e te aamu o Semita iho. Tei roto atoa te huriraa a Semita o te hoê papai gima ta ˈna i hoo mai i te matahiti 1835. Ua faariro o ˈna i te reira mai te papai iho a Aberahama o tei faatia e mea nafea te hoê melahi i te faaoraraa mai ia ˈna i te tamataraa te hoê tahuˈa i te pûpû ia ˈna ei tusia i nia i te hoê fata. Ua tauihia te vairaa o te papai gima i te matahiti 1967 e ua hiˈopoahia e te tahi feia tuatapapa no nia ia Aiphiti. Ia au i te hoê tabula, ua ite ratou e “aita te hoê noa ˈˈe parau i roto i te huriraa ohie a Iosepha Semita i tuea e te mau mea i papaihia i roto i teie papai gima.” Ua riro mai oia ei Livre des morts, te hoê parau hunaraa no Aiphiti o tei tanuhia e te taata pohe. Te faaite ra te mau papai matamua a Semita e ua faaohipa oia e 136 taˈo beretane no te huri i te mau papai aiphiti fifi roa no te taˈo ra “roto.”
Te huriraa o te Bibilia a Iosepha Semita: I te matahiti 1830, ua haamata o Semita i te hoê hiˈo-faahou-raa i te Tatararaa o te Bibilia a te Arii Iakobo (beretane), o ta ˈna i ore roa ˈtu i faaoti. Ua hiˈopoa faahou o ˈna te tahi 3 400 irava e ua faaô mai te tahi mau tumu parau, mai te parau tohu i te hopea o te buka Genese no nia i to ˈna iho haereraa mai mai te “hoê peropheta maitihia.” I te mea hoi e ua vai noa te papai i roto i te rima o te vahine ivi a Semita, o tei ore i apee ia Brigham Young, e mea varavara te ekalesia no Salt Lake i te faahiti i te reira, noa ˈtu e ua fariihia te reira e mea tano.
Te tahi atu mau haapiiraa tumu “faauruahia”: E faahiti-noa-hia te reira e te peropheta o te ekalesia e ora noa ra i te mau taime atoa e te tuea ra to ratou mana e to te Bibilia Moˈa. O te oreroraa parau no nia ia King Follett tei hohorahia i te matahiti 1844 te hoê hiˈoraa. Ua vauvau o Semita i teie aˈoraa hunaraa no Elder King Follett i reira to ˈna faataaraa i te haapiiraa tumu e ua riro te taata ei atua e te Atua ei taata. Te vai ra i roto i te Journal of Discourses, te hoê haapueraa aˈoraa a Semita, a Young, e a te tahi atu feia faatere momoni i te senekele 19.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
Te mau atua o te mau Momoni
Atua: Te Metua o te mau atua atoa, e tino iˈo e te ivi to ˈna.—Doctrine et Alliances 130:22.
Elohim: Ua faaauhia oia i te tahi mau taime i te hoê taata. Faataa-atoa-hia mai te hoê apooraa o te mau atua o tei faanahonaho i te fenua.—Doctrine et Alliances 121:32; La Perle de Grand Prix, Abraham 4:1; Journal of Discourses, Buka I, api 51.
Iesu: Atua e e Poiete i te fenua taatoa, te Faaora.—3 Nephi 9:15; 11:14.
Iehova: Te iˈoa o Iesu i roto i te Faufaa Tahito.—A faaau e te Moromona 3:22; Moroni 10:34; e te Buka a Moromona, te faahororaa.
Toru Tahi: Te hoê Atua e toru taata varua taa ê, taa maitai, te Metua e te Tamaiti, tino iˈo e te ivi, e te Varua Maitai.—Alama 11:44; 3 Nephi 11:27.
Adamu: Te tauturu o Iesu i roto i te poieteraa. Teie ta Brigham Young i parau: “Haere maira to tatou metua ra o Adamu i roto i te ô i Edene . . . e afai maira ia Eva, te hoê o ta ˈna mau vahine . . . O ˈna to tatou Metua e to tatou Atua.” (Journal of Discourses, Buka I, api 50, Neneiraa 1854) I muri aˈe i to ˈna hararaa, riro maira o Adamu ei kerisetiano matamua i nia i te fenua nei. (La Perle de Grand Prix, Moïse 6:64-66; Ensign, tenuare 1994, api 11) O ˈna “To te mau mahana tahito ra” (Doctrine et Alliances 116) e te Metua tane tino taata o Iesu.—Journal of Discourses, Buka I, api 51.
Mihaela: Te tahi atu iˈoa o Adamu, te raatira o te mau melahi.—Doctrine et Alliances 107:54.
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
Te mau Momoni, te here aiˈa, e te mau ohipa politita
IOSEPHA SEMITA—peropheta, taata hiˈohiˈo, taata faaite, ia au i te tiaturiraa momoni—e tavana oire atoa o ˈna, e haapao faufaa, e raatira mutoi, e ua titau atoa oia i te tiaraa peretiteni no Marite. Na roto i te peeraa i ta ˈna aratairaa, e feia itoito turu uˈana i te politita te rahiraa Momoni. Te teoteo nei te ekalesia i to ˈna tiaraa marite e te parau nei oia e na te Atua i aratai i te papairaa o te Pǎpǎ ture no Marite. Teie ta Brigham Young i parau: “Ia . . . faatere anaˈe te Basileia o te Atua, e hutihia ma te teoteo te reva viivii ore o te mau Hau Amui i nia i te pou o te Tiamâraa e o te aifaitoraa o te mau tiaraa, ma te ore e faainohia.”
Teie ta te faˈiraa 12 o te Faˈiraa faaroo e parau ra: “Te tiaturi nei matou e tei raro aˈe matou i te faatereraa a te mau arii, te mau peretiteni, te feia faatere, te mau tavana, ma te auraro, ma te faatura e ma te turu i te ture.” I teihea faito e haere ai to ratou auraroraa? I te faaôraa te mau Hau Amui i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, teie ta Elder Stephen L. Richards i parau: “Aita ˈtu e nunaa hau aˈe te haapao maitai maoti hoi te Ekalesia a Iesu Mesia o te feia moˈa o te mau mahana hopea nei.” “Ia aro anaˈe tatou e upootia mai tatou maoti te mana o te Atua,” o ta te tahi atu elder i parau.
Ua tano te faˈiraa 12 i nia i te tahi atu pae atoa o te aroraa. Teie ta te Orometua haapii Christine E. King no te Fare haapiiraa tuatoru no Staffordshire i papai: “Ua faaitoitohia te mau Momoni no Helemani ia aro i roto i te tamaˈi no to ratou fenua e ia pure ia upootia mai ratou.” Ua parau te ekalesia e ua aro iho â ratou, eiaha te mau taeae momoni no Beretane e no Marite, te mau tia râ no te faatereraa. “Ua riro teie faataa-ê-raa, noa ˈtu e e ite-oioi-hia, ei tamǎrûraa i te mau manaˈo feaa i te pae morare e i te pae faaroo o te mau Momoni helemani.”
I to Hitler haruraa i te faatereraa, ua tamau noa te mau Momoni haapao maitai i te turu ma te mafatu taatoa. “Aita roa ˈtu te mau Nazi i faaruru noa ˈˈe i te patoiraa aore ra te faainoraa no ǒ mai i te Ekalesia momoni,” o ta te Orometua haapii King ïa i papai. Te onoono nei te ekalesia momoni i nia i te vai-mâ-raa o te nunaa e ua riro ïa te here aiˈa ei ravea no te ekalesia, e no te rahiraa Momoni, “e mea maramarama maitai te taairaa i rotopu i ta ratou faaroo e te mau ohipa politita a te Faatereraa Nazi.” Ia tamata noa ˈtu e rave rahi Momoni i te patoi atu ia Hitler, eita ïa ratou e fanaˈo i te turu a te mau tia momoni. “Ua faaite te ekalesia i te here aiˈa e te taiva ore e ua faaino i te mau huru aroraa atoa i te faatereraa Nazi.” Ua tiavaru atoa te ekalesia i te hoê taata patoi i muri iho i to ˈna haapoheraahia e te mau Nazi.b
Auê ïa taa-ê-raa e te feia i faahanahanahia i roto i Te Buka a Moromona i roto i te Alama 26:32: “Ua tia hoi ia ratou te horoa i to ratou ihora ora, i te taparahi i te hoê noaˈtu o to ratou enemi. I tahuna hoi ratou i ta ratou mau mauhaa tamaˈi i raro roa i te repo ra, o ratou i hinaaro i to ratou ra mau taeae.”
Ua haaferuri o Iesu ia Pilato: “Ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda.” (Ioane 18:36) Aita i tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i te mau mauhaa tamaˈi no te paruru i te Tamaiti iho a te Atua, taa ê atu ïa i te faaôraa i roto i te hoê tamaˈi i rotopu i te mau faatereraa. E tia atoa hoi ia ratou ia here i to ratou mau enemi.—Mataio 5:44; Korinetia 2, 10:3, 4.
Te vai ra te mau kerisetiano mau i teie mahana o te tapea ra i to ratou tiaraa amui ore i te pae tataitahi e te pae pǔpǔ. Teie ta te buka ra Les mères-patrie du IIIe Reich i parau: “Ua faataa ê mai te mau Ite no Iehova mai to ratou haamauraahia mai, i te mau huru hau atoa.” Teie râ, i te roaraa o te faatereraa riaria a Hitler, ua “patoi ratou tataitahi ma te papu i te auraro i te hau Nazi.”
Noa ˈtu e e tau tausani tei haamauiuihia, ua haapao maite te mau Ite no Iehova i te mau parau a Iesu: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:35.
[Nota i raro i te api]
b Ua farii-faahou-hia mai o Helmut Hübener i te matahiti 1948.
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
Te Bibilia e te mau papai momoni—Te hoê maimiraa i te mau taa-ê-raa
Bibilia: Noa ˈtu e aita i itehia te vahi tano, peneiaˈe tei te vahi no Mésopotamie te ô i Edene i pihai iho i te Anavai no Eupharate.—Genese 2:11-14.
Doctrine et Alliances: Tei te mataeinaa Jackson, te ô i Edene, i Missouri, i te mau Hau Amui no Marite.—Doctrine et Alliances 57, mai tei faataahia e te peretiteni J. F. Smith.
Bibilia: E pohe te nephe.—Ezekiela 18:4; Ohipa 3:23.
Te Buka a Moromona: “Aita o te varua (âme) e poheraa.”—Alama 42:9.
Bibilia: Ua fanauhia o Iesu i Betelehema.—Mataio 2:1-6.
Te Buka a Moromona: Ua tia ia fanauhia o Iesu i Ierusalema.—Alama 7:10.
Bibilia: Ua fanauhia o Iesu maoti te varua moˈa.—Mataio 1:20.
Journal of Discourses: Aita o Iesu i fanauhia maoti te varua moˈa. Ua fanauhia oia i roto i te tino na roto i to Adamu taatiraa ia Maria.—Journal of Discourses, Buka I, mau api 50-1.
Bibilia: E vai te Ierusalema Apî i nia i te raˈi.—Apokalupo 21:2.
Te Buka a Moromona: E patuhia te Ierusalema Apî, i nia i te fenua nei, na te mau taata i Missouri, i te mau Hau Amui no Marite.—3 Nephi 21:23, 24; Doctrine et Alliances 84:3, 4.
Bibilia: Ua faauruahia te feia papai i te Bibilia no te papai i te mau manaˈo o te Atua.—Petero 2, 1:20, 21.
Te Buka a Moromona: Ua parauhia e na ta ˈna mau peropheta i papai ia au i to ratou iho ite.—1 Nephi 1:2, 3; Iakoba 7:26.
Bibilia: Ua hope te Ture a Mose, te tuhaa ahuru atoa, i te poheraa o Iesu. Ia horoahia te mau ô ma te aau tae, eiaha ma te faahepohia.—Korinetia 2, 9:7; Galatia 3:10-13, 24, 25; Ephesia 2:15.
Doctrine et Alliances: “Oia mau teie . . . te hoê mahana no te tuhaa ahuru o to ˈu nunaa; no ˈna eita roa e tutuihia te mea ta ˈna i tuu ei tuhaa ahuru (i to ˈna [to te Fatu] haereraa mai).”—Doctrine et Alliances 64:23.
[Hohoˈa i te api 31]
Tii o Moroni i nia roa i te Hiero momoni i te oire no Salt Lake City