Te ino o te Faatereraa Nazi faaite-tahaa-hia
I TE mau matahiti 1920, a aro ai te fenua Helemani no te matara mai i to ˈna toparaa i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua opere te mau Ite no Iehova e rave rahi mau pueraa buka bibilia. Aita hoi te reira i pûpû noa i te tamahanahanaraa e te tiaturiraa i te mau taata no Helemani ua faaara atoa râ te reira ia ratou i te faraa mai te mana faehau. I rotopu i te mau matahiti 1919 e 1933, ua opere te mau Ite i te faito au noa e vau buka, buka iti, aore ra te mau vea i roto fatata e 15 mirioni utuafare tataitahi i Helemani.
Ua faaara pinepine iho â râ te mau vea ra te Tau Auro e Tamahanahanaraa i te tupuraa o te pǔpǔ faehau i Helemani. I te matahiti 1929, hau atu i te toru matahiti hou o Hitler i mana ˈi, teie ta te vea helemani ra Te Tau Auro i parau ma te mǎtaˈu ore: “Ua riro te Faatereraa Nazi . . . ei ohipa faanahohia . . . no te taviniraa ˈtu i te enemi o te taata, oia hoi te Diabolo.”
Na mua noa ˈˈe te manaraa mai o Hitler, teie ta te vea ra Te Tau Auro no te 4 no tenuare 1933 i parau: “Te haamata ra te faanahoraa a te Faatereraa Nazi, mai te hoê mato topa tarere atâta ra te huru, i te faaite mai i to ˈna hohoˈa riaria. E mea fifi paha ia tiaturi e i roto i te tahi area matahiti noa, ua nehenehe te hoê pǔpǔ politita iti roa i te omuaraa, e te taa ê roa i roto i ta ˈna mau faanahoraa, e aano mai o tei tuu i te faufaaraa i nia i te haamauraa i te hoê faatereraa o te fenua. Ua faatupu râ o Adolf Hitler e ta ˈna pǔpǔ socialiste national (te mau Nazi) i teie ohipa varavara mau.”
Te taparuraa i te haamaramaramaraa
Ua riro mai o Hitler ei faatere hau matamua i Helemani i te 30 no tenuare 1933, e e maha avaˈe i muri iho, i te 4 no eperera 1933, ua haruhia te amaa a te mau Ite no Iehova i Magdeburg. Tera râ, ua tatarahia te faaueraa i te 28 no eperera 1933, e ua faahoˈihia mai te tiaraa fatu. Eaha tei tupu i muri iho?
Noa ˈtu te au ore mau o te faatereraa a Hitler, ua faanaho te mau Ite no Iehova i te hoê tairururaa i Berlin, i Helemani, i te 25 no tiunu 1933. Te tahi 7 000 taata tei ruru mai. Ua faaite maitai te mau Ite i to ratou mau manaˈo i mua i te aro o te taata: “E ere roa ˈtu ta matou faanahonahoraa i te hoê faanahonahoraa politita. Te haafaufaa noa ra matou i te haapiiraa i te Parau a te Atua ra o Iehova i te mau taata, e te reira ma te haapeapea ore.”
Ua rave te mau Ite no Iehova i te hoê tutavaraa haavare ore no te faaite i te mau ohipa no nia ia ratou. Eaha te mau faahopearaa?
Te haamata ra te aroraa
Aita roa ˈtu te faatereraa a Hitler i farii i te tiaraa amui ore etaeta o te mau Ite, e to ratou taiva-ore-raa i te Basileia o te Atua. Aita te mau Nazi i vaiiho noa e ia patoi mai te tahi i te turu i to ratou huru feruriraa.
I muri noa ˈˈe i faaoti ai te tairururaa i Berlin, ua haru faahou te mau Nazi i te amaa i Magdeburg, i te 28 no tiunu 1933. Ua tapea ratou i te mau putuputuraa a te mau Ite e ua tapea i te tahi. Aita i maoro ua tihatihia te mau Ite. Ua tupararihia to ratou fare, ua hamani-ino-hia, e ua tapeahia ratou. I te omuaraa o te matahiti 1934, ua haru te mau Nazi e 65 tane pueraa buka bibilia a te mau Ite e ua tutui i te reira i rapaeau ia Magdeburg.
Te tiaraa papu maitai o te mau Ite
Noa ˈtu teie mau aroraa matamua, ua mau papu te mau Ite no Iehova e ua faaite tahaa i mua i te aro o te taata i te haavîraa uˈana e te parau-tia ore. “Eiaha e mǎtaˈu ia ratou” o te upoo parau teie o te hoê tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa no te 1 no novema 1933. Ua faaineine-taa-ê-hia oia no te mau Ite no Helemani, ma te aˈo ia ratou ia faaitoito i mua i te faaheporaa rahi.
I te 9 no febuare 1934, ua hapono te peretiteni o te Taiete Watch Tower ra o J. F. Rutherford, i te hoê rata faahapa na Hitler: “E manuïa iho â oe i te patoi atu i te mau huru taata atoa, eita râ oe e manuïa i mua i te Atua ra o Iehova. . . . Ma te iˈoa o te Atua ra o Iehova e Ta ˈna Arii faatavaihia ra o Iesu Mesia, te ani nei au ia faaue oe i te feia toroa atoa e te mau tavini a ta oe faatereraa ia vaiiho i te mau Ite no Iehova no Helemani ia ruru ratou ma te hau e ia haamori ratou i te Atua ma te ore e haapeapeahia.”
Ua faaoti o Rutherford e te 24 no mati 1934 te taio mahana hopea. Ua parau o ˈna e mai te peu e eita te mau Ite no Helemani e tuuhia i taua mahana ra, e neneihia te mau faatiaraa no nia i te hamani-ino-raa e ati noa ˈˈe te fenua Helemani e na te mau vahi atoa. Ua pahono te mau Nazi i te aniraa a Rutherford na roto i te haamaraaraa i te hamani-ino-raa, te tapearaa e rave rahi mau Ite no Iehova i roto i te mau aua no oti noa ˈtura i te hamanihia. No reira, tei rotopu ratou i te mau taata matamua tei tapeahia i roto i teie mau aua.
Te faaite tahaa nei te mau Ite i te mau ohipa iino Nazi
Mai ta te mau Ite no Iehova i tǎpǔ, ua haamata ratou i te faaite tahaa i te mau ohipa iino e tupu ra i Helemani. Ua tamau noa te mau Ite i te hapono i te mau parau faahaparaa i te faatereraa a Hitler e ati noa ˈˈe te fenua.
I te 7 no atopa 1934, ua putuputu mai te mau amuiraa atoa a te mau Ite no Iehova i Helemani no te faaroo i te taioraa o te hoê rata o te haponohia i te feia toroa a te faatereraa a Hitler. Te na ô ra e: “Te itehia ra te hoê aimârôraa i rotopu i ta oe ture e te ture a te Atua . . . Tera râ teie te hoê aˈoraa na oe e noa ˈtu eaha te mau faahopearaa, e auraro iho â matou i te mau faaueraa a te Atua, e e putuputu matou no te haapii i Ta ˈna Parau, e e haamori e e tavini matou Ia ˈna mai Ta ˈna i faaue mai.”
I taua noâ mahana ra, ua putuputu te mau Ite no Iehova i roto e 49 fenua ê atu i te hoê tairururaa taa ê e teie te poroi ta ratou i hapono na Hitler: “Ua hitimahuta te mau taata maitatai atoa o te fenua nei i ta oe mau hamani-ino-raa i nia i te mau Ite no Iehova e te faaino ra te reira i te iˈoa o te Atua. A faaea i te hamani ino faahou i te mau Ite no Iehova; ia ore anaˈe e haamou te Atua ia oe e ta oe pǔpǔ rahi.”
Ua pahono oioi te mau Nazi na roto i te faarahi atu â i ta ratou hamani-ino-raa. Teie ta Hitler iho i parau ma te iria: “E faaore-roa-hia teie nahoa taata i Helemani!” Tera râ, a uˈana noa ˈi te patoiraa, ua puai atu â te faaotiraa a te mau Ite.
I te matahiti 1935, ua faaite tahaa Te Tau Auro i te mau ravea haamauiuiraa mai te Tiribuna Katolika haava hairesi te huru a te Faatereraa Nazi e ta ˈna faanahoraa omoe. Ua faaite atoa oia e te fa a te faanahonahoraa a te Pǔpǔ ui apî a Hitler, o te faaheporaa ïa i te mau taurearea no Helemani eiaha e tiaturi faahou i te Atua. I te matahiti i muri iho na roto i te hoê haaraa a te Gestapo i nia i te hoê fenua taatoa e mau tausani Ite tei tapeahia. I muri noa ˈˈe, i te 12 no titema 1936, ua pahono te mau Ite na roto i ta ratou iho ohipa, ma te opere i te mau vahi atoa i Helemani hau atu i te ahuru tausani api parau o te hoê faaotiraa o te faahapa ra i te hamani-ino-raa i te mau Ite no Iehova.
I te 20 no tiunu 1937, ua opere te mau Ite o tei ore i tapeahia ˈtura i te tahi atu poroi o te tatara huˈahuˈa ra i te hamani-ino-raa. Ua faahiti oia i te iˈoa o te mau taata toroa a te hau e te mau taio mahana e te vahi o te hamani-ino-raa. Ua riaria te Gestapo i teie faaite-tahaa-raa e te neheneheraa te mau Ite e na reira.
Na te here no to ratou taata-tupu i turai i te mau Ite ia faaara i te mau taata i Helemani eiaha e vare i te hiˈoraa rahi o te hoê faatereraa hanahana e tausani matahiti a te Toruraa o te Faatereraa Nazi. “E tia ia tatou ia faaite i te parau mau e ia faaara,” o ta te buka faito nainai Face the Facts, neneihia i te matahiti 1938, i parau. “Te farii nei matou e ua riro te faatereraa haavî . . . ei ohipa na Satani haamauhia no te mono i te basileia o te Atua.” O te mau Ite no Iehova te feia matamua tei haavîhia e te mau Nazi, ua faahapa râ ratou ma te reo puai i te mau ohipa iino i ravehia i nia i te mau ati Iuda, te mau taata no Polonia, te mau hapepa, e vetahi atu â.
Teie ta te faaotiraa “Faaararaa!,” fariihia i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i Seattle, i Washington, i te mau Hau Amui no Marite, i te matahiti 1938 i parau: “Ua haru te mau Fascistes e te mau Nazi, te mau faanahonahoraa politita etaeta i te faatereraa ma te tano ore i nia e rave rahi fenua no Europa . . . E faaôhia mai ïa te mau taata atoa, e e faaorehia to ratou mau tiamâraa atoa, e e faahepohia te taatoaraa ia auraro i te faatereraa a te hoê taata faatere haavî e e faahoˈi-taatoa-hia mai ïa te Tiribuna Katolika haava hairesi i tahito ra.”
Ua tamau noa o Rutherford i te haapuroro na roto i te afata radio i te mau oreroraa parau puai no nia i te huru Faatereraa Nazi a Satani. Ua haaparare-faahou-hia te mau oreroraa parau i te mau vahi atoa e e mau mirioni api tei neneihia no te opere. I te 2 no atopa 1938, ua hohora oia i te oreroraa parau “Fascisme ou Liberté,” ua faahapa o ˈna ia Hitler na roto i te mau parau taa maitai.
“E mea here na te huiraatira no Helemani te hau,” o ta Rutherford ïa i faaite. “Ua horoa te Diabolo i te mana na to ˈna tia ra o Hitler e faatere, te hoê taata upoo ino, taehae, ohipa ino e te aroha ore . . . Te hamani ino roa nei o ˈna i te mau ati Iuda no te mea o ratou te nunaa matamua ta Iehova i fafau i te hoê faufaa e o te amo ra i te iˈoa o Iehova, e no te mea e ati Iuda o Iesu Mesia.”
A haere noa ˈi te riri o te mau Nazi i te rahi-roa-raa i nia i te mau Ite no Iehova, ua riro atoa te mau faahaparaa a te mau Ite ei mea uˈana roa ˈtu â. I te 15 no me 1940, teie ta te vea ra Tamahanahanaraa i parau: “E tamarii tia roa o Hitler na te Diabolo e e tahe teie mau oreroraa parau e te mau faaotiraa na roto ia ˈna mai te pape e tahe atu na roto i te hoê faataheraa hamani-maitai-hia.”
Te mau ohipa riaria a te mau aua i faaite-tahaa-hia
Noa ˈtu e aita te huiraatira i ite noa ˈˈe i te vairaa mau o te mau aua tapearaa tae noa ˈtu i te matahiti 1945, ua matara pinepine te mau faataaraa tatara-maitai-hia no nia i te reira i roto i te mau buka a te Watch Tower i te mau matahiti 1930. I te matahiti 1937, ei hiˈoraa, ua faahiti te vea ra Tamahanahanaraa i te faaohiparaa o te mau mǎhu taero i Dachau. I te matahiti 1940, ua faahiti te mau buka a te mau Ite e 20 aua tapearaa taa ê e ua faatia i to ratou mau huru tupuraa riaria.
Nafea te mau Ite no Iehova i te ite-maitai-raa i te mau aua tapearaa? I te haamataraa te Piti o te Tamaˈi Rahi i te matahiti 1939, ua tapea-aˈena-hia fatata e 6 000 mau Ite i roto i te mau aua e te mau fare auri. Te manaˈo ra te taata tuatapapa aamu ra o Detlef Garbe no Helemani e i taua taime ra tei roto e 5 e 10 i nia i te hanere mau Ite i nia i te taatoaraa o te mau taata i roto i te aua!
I te hoê putuputuraa no nia i te mau Ite e te Taparahiraahia te mau ati Iuda, ua parau o Garbe e: “I roto i na taata e 25 000 tei faˈi e e Ite no Iehova ratou i te omuaraa o te Toruraa o te Faatereraa Nazi, fatata e 10 000 tei tapeahia e rave rau maororaa matahiti. Hau atu i te 2 000 i roto ia ratou tei afaihia i roto i te mau aua tapearaa. Te faataa ra ïa te reira e o te mau Ite no Iehova, taa ê noa ˈtu te mau ati Iuda, tei hamani-ino-roa ˈˈe-hia e te mau SS i te taatoaraa o te mau pǔpǔ faaroo.”
I te avaˈe tiunu 1940, ua parau te vea ra Tamahanahanaraa e: “E 3 500 000 ati Iuda i te fenua Polonia i te haamataraa te fenua Helemani i ta ˈna Blitzkrieg . . . , e mai te peu e e mea tano te mau tabula no te pae Tooa o te râ ma e au ra e ua fatata ratou i te mou roa.” I te matahiti 1943, teie ta te Tamahanahanaraa i tapao: “Te faaore-roa-hia ra te mau fenua taatoa mai te mau fenua Heleni, Polonia, e Serbie.” I te matahiti 1946, ua faaite Te Tau Auro e te Tamahanahanaraa e 60 fare e aua tapearaa taa ê.
Te inoino o te mau nazi no te mau Ite
Noa ˈtu e ua tamata te mau Nazi i te tapea i te tereraa o te mau pueraa buka a te Watch Tower, teie ta te hoê taata toroa a te hau i Berlin i faˈi: “E mea fifi ia ite i te mau vahi omoe i Helemani i reira e nenei-noa-hia ˈi te mau buka a te Feia Haapii Bibilia; eita hoê e faaite i te mau iˈoa aore ra te mau vahi nohoraa o te mau Ite e eita hoê e hoo i te tahi atu.”
Noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa maamaa, aita te Gestapo i nehenehe noa ˈˈe e haru hau atu i te afa o te numera taatoa o te mau Ite i Helemani i te mau huru taime atoa. A feruri na tatou i te inoino o te faanahoraa omoe Nazi—eita oia e nehenehe e haaati e e haamamû i teie pǔpǔ iti aore ra e tapea i te opereraa o te mau pueraa buka. Ua operehia te mau buka na roto i te mau aroâ e ua nehenehe atoa ratou e ô atu i roto i te mau aua tapearaa noa ˈtu te mau aua niuniu taratara!
Te upootiaraa i nia i te huru taehae
Ua tamata te mau Nazi ma te hepohepo, tei faarirohia mai te mau taata aravihi no te ofati i te puai o te taata, i te faahepo i te mau Ite no Iehova ia ofati ratou i to ratou tiaraa amui ore kerisetiano, aita roa ˈtu râ ratou i manuïa. Teie ta te buka ra The Theory and Practice of Hell i parau: “E tia i te taata ia farii e, i roto i te pae feruriraa, aita roa ˈtu te mau SS i nehenehe e pahono atu i te tautooraa ta te mau Ite no Iehova i pûpû mai na ratou.”
Oia mau, ua upootia te mau Ite, tei turuhia e te varua o te Atua, i roto i te aroraa. Ua faataa te vahine tuatapapa aamu ra o Christine King, te faatere hau rahi i te Fare haapiiraa tuatoru no Staffordshire i Beretane, i na pae e piti i roto i te aroraa: “I te hoê pae [te mau Nazi] e nuu rahi, puai, pau ore ia hiˈohia ˈtu. I te tahi aˈe râ pae [te mau Ite] mea iti roa ratou . . . aita e mauhaa tamaˈi ê atu, maoti râ to ratou faaroo anaˈe . . . Ua faataahuri te mau Ite no Iehova i te mana o taua Gestapo puai ra i te pae morare.”
E pǔpǔ haihai, e te hau te mau Ite no Iehova i roto i te ao Nazi. Tera râ, ua aro e ua upootia ratou i roto i te aroraa i to ratou pae—te hoê aroraa no te tiaraa e haamori i to ratou Atua, te hoê aroraa no te here i to ratou taata-tupu, e te hoê aroraa no te faaite i te parau mau.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Ua faaite tahaa te mau Ite i te vairaa o te mau aua tapearaa
NOA ˈTU e e ere i te mea matauhia teie mau iˈoa ra Auschwitz, Buchenwald, Dachau, e Sachsenhausen e te rahiraa o te mau taata tae atu i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e mea matau-maitai-hia râ te reira e te feia taio o Te Tau Auro e te Tamahanahanaraa. Ua faaite tahaa te mau faatiaraa a te mau Ite no Iehova, no roto mai i te mau aua tapearaa ma te atâta rahi e tei neneihia i roto i te mau pueraa buka a te Watch Tower, i te opuaraa haapohe a te Toruraa o te Faatereraa Nazi.
I te matahiti 1933, ua nenei Te Tau Auro i te faatiaraa matamua o te vairaa mau o te mau aua tapearaa i Helemani. I te matahiti 1938, ua nenei te mau Ite no Iehova i te buka ra Croisade contre le christianisme na roto i te reo farani, helemani e polonia. Ua tatara maitai oia i te mau hamani-ino-raa riaria Nazi i nia i te mau Ite no Iehova e ua papai-atoa-hia te mau hohoˈa o te mau aua tapearaa Sachsenhausen e Esterwegen.
Teie ta te orometua haapii ra o Thomas Mann tei noaa te re Nobel i papai: “Ua taio vau i ta outou buka e ta ˈna tatararaa riaria mau ma te horuhoru rahi. Aita vau e taa e nafea ia faataa i te au ore e te inoino i roto i to ˈu mafatu i to ˈu taio-maite-raa i teie mau aamu no nia i te haama e te ino riaria o te taata. . . . E riro noa ïa te faaea-mamû-raa ei tâuˈa-ore-raa i te pae morare o te ao nei . . . Ua rave iho â outou i ta outou hopoia e nenei i teie buka e e faaite i teie mau faatiaraa i mua i te aro o te taata.”—Na matou i papai faaopa.
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te mau Ite i rotopu i te feia matamua i tapeahia i roto i te mau aua
E MELO te Vahine ra o Geneviève de Gaulle, te tamahine fetii a te peretiteni tahito o te fenua Farani ra o Charles de Gaulle, no te Pǔpǔ Patoi Farani. I to ˈna haruraahia e to ˈna tapearaahia i muri iho i roto i te aua tapearaa i Ravensbrück i te matahiti 1944, ua farerei o ˈna i te mau Ite no Iehova. I muri iho i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua faatupu o de Gaulle Vahine i te mau putuputuraa e ati noa ˈˈe te fenua Helevetia e ua paraparau pinepine oia no nia i te taiva-ore-raa e te itoito o te mau Ite. I roto i te hoê uiuiraa manaˈo i te 20 no me 1994, teie ta ˈna i parau no nia ia ratou:
“Tei rotopu atoa ratou i te feia matamua tei tapeahia i roto i te aua. E rave rahi tei pohe aˈena . . . Ua ite matou e o vai ratou na nia i te parau taa maitai tei pinehia i nia i to ratou ahu. . . . Ua opani-etaeta-hia ratou ia paraparau no nia i ta ratou mau tiaturiraa aore ra ia rave mai i te tahi noa ˈˈe buka faaroo, e te Bibilia iho â râ, o tei faarirohia ei buka orure hau rahi. . . . Ua matau ia ˈu [hoê o te mau Ite no Iehova], e ua parauhia mai ia ˈu e te vai ra vetahi ê, o tei haapohehia no te mea ua itehia i nia ia ratou te tahi api o te mau irava o te Bibilia. . . .
“Te mea ta ˈu i maere roa i nia ia ratou oia hoi e nehenehe ratou e matara mai i rapae i te aua tapearaa i te mau taime atoa na roto noa i te tarimaraa i te hoê parau e te haapae nei ratou i to ratou faaroo. I te pae hopea, e mea puai aˈe teie mau vahine, tei paruparu e tei rohirohi roa, i te mau SS, o te tapea ra hoi i te mana e te mau ravea atoa. E mea puai [te mau Ite no Iehova], e o ta ratou faaotiraa puai o te ore roa e noaahia e te hoê taata.”
[Tumu parau tarenihia i te api 23]
Te haerea o te mau Ite i roto i te mau aua tapearaa
NO TO ratou here i te taata-tupu—te hoa o te piha fare auri, te hoa o te fare faehau, te hoa o te aua tapearaa—aita te mau Ite i tufa noa i ta ratou maa i te pae varua ta ratou mau maa atoa râ i te pae tino.
Teie ta te hoê tane ati Iuda tei ora mai te aua tapearaa i Buchenwald mai i faataa: “Ua farerei au i reira i te mau Bibelforscher (Feia Haapii Bibilia). Ua tamau noa ratou i te faaite i ta ratou mau tiaturiraa. Inaha, aita e ohipa o te nehenehe e tapea ia ratou i te paraparau no nia i to ratou Atua. Ua riro ratou ei feia tauturu roa i te tahi atu feia mau auri.
I te afairaahia e rave rahi ati Iuda i roto i te aua na roto i te hoê aroraa faanahohia i te 10 no novema 1938, ua opere te mau Jehovah’s schwein’, mai teie hoi ia pii anaˈe te mau tiai ia ratou, i ta ratou faraoa na te mau ati Iuda ruhiruhia e o tei pohe poia noa ˈtu e aita ta ratou iho e maa e maha mahana te maoro.”
Teie atoa ta te hoê vahine ati Iuda i tapeahia i roto i te aua i Lichtenburg i parau no nia i te mau Ite: “E mau taata itoito mau ratou, o tei faaruru ma te faaoromai i te mau ohipa peapea. Noa ˈtu e ua opanihia te mau taata mau auri e ere i te ati Iuda ia paraparau ia matou, aita roa ˈtu teie mau vahine i auraro i teie faaueraa. Ua pure ratou no matou mai te huru ra e e melo atoa matou no to ratou utuafare, e ua taparu ratou ia matou e eiaha e faaea i te faaitoito.”
[Tumu parau tarenihia i te api 24]
Te mau tutavaraa e huna i te Taparahiraahia te mau ati Iuda tohuhia
I ROTO i ta ˈna tumu parau no te 26 no setepa 1945, ua faahiti te vea ra Tamahanahanaraa e ua ravehia te mau tamataraa no a muri aˈe no te hiˈopoa faahou i te aamu e no te huna i te ohipa i tupu. Teie ta te tumu parau ra “Ua haamouhia anei te Faatereraa Nazi?” i parau:
“Te manaˈo ra te feia haaparare poroi e e haamoe oioi noa te mau taata. Ua opua ratou e faaore roa i te aamu i tahito ra, ma te faaite mai ia ratou mai te feia hamani maitai i teie tau, ua hunahia to ratou aamu taparahi taata.”
Ua horoa te vea ra i teie faaararaa taa maitai: “E tamau noa te Faatereraa Nazi i te faaite mai i to ˈna huru hairiiri mau, tae noa ˈtu i te taime e aro ai Iehova i Aramagedo.”
[Tapura i te api 23]
(Hiˈo i te papai)
Tei roto teie mau hohoˈa o te mau aua tapearaa i te mau buka a te mau Ite i te matahiti 1937
[Hohoˈa i te api 19]
Te mau 150 feia rave ohipa i te amaa a te mau Ite no Iehova i Magdeburg i te matahiti 1931
[Hohoˈa i te api 20]
Te mau buka a te mau Ite no Iehova o tei faaite tahaa i te ohipa-amui-raa te ekalesia e te Faatereraa Nazi