No te aha aita ratou i mǎtaˈu i te faaite
NO NIA i te tau i mairi, e nehenehe e parauhia e eita e nehenehe e ape i te aimârôraa i rotopu i te mau Ite no Iehova e te Faatereraa Nazi, aore ra Socialisme National. No te aha? No te mea aita roa ˈtu te mau titauraa etaeta a te mau Nazi i tuea i na tiaturiraa faufaa e toru niuhia i nia i te Bibilia a te mau Ite. Teie hoi: (1) O Iehova te Atua Mana hope. (2) Eita te mau kerisetiano mau e amui atu i roto i te mau ohipa politita. (3) E faatia faahou mai te Atua i te feia tei ore i taiva ia ˈna e tae noa ˈtu i te pohe.
Na teie mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e faaoti i te tiaraa aueue ore o te mau Ite no Iehova i mua i te mau titauraa paieti ore a te mau Nazi. No reira, ua paraparau e ua faaite tahaa ratou ma te itoito i te ino mau a te Faatereraa Nazi.
Ua patoi te mau Ite no Iehova i te faahanahana ia Hitler na roto i te aroharaa. Ua patoi ratou no te mea no ǒ mai i te Atua ra to ratou ora e ua pûpû ratou i to ratou oraraa no ˈna anaˈe. Teie ta te Bibilia e parau ra no nia ia Iehova: “O oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.”—Salamo 83:18.
Oia mau, te faataa ra te aroharaa “Heil Hitler” e na Hitler e horoa mai i te faaoraraa. No reira eita te mau Ite e nehenehe e faaite i to ratou haapao maitai i te Atua e e aroha atoa i te tahi taata i te hoê â taime. O te Atua te fatu o to ratou oraraa e to ratou taiva-ore-raa e te haapao maitai.
Te vai ra te mau hiˈoraa taa maitai no te mau Ite no Iehova o tei patoi i te auraro i te mau titauraa hape a Hitler. Ei hiˈoraa, i te faaueraahia te mau aposetolo a Iesu i te senekele matamua ia faaea i te faaite i te parau apî maitai no nia i te Mesia, ua patoi ratou. Teie ta ratou i parau: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” Te parau ra te Bibilia e no to ratou tiaraa papu maitai, teie ta te mau mana faatere i rave “ua papai atura, parau atura ia ratou, eiaha roa ratou e parau ma te iˈoa o Iesu.” Aita râ te mau aposetolo i auraro i taua faaueraa o te patoi nei i te Atua. “E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata [i te parau apî maitai].”—Ohipa 5:29, 40-42.
E rave rahi kerisetiano matamua tei pohe no te mea ua auraro ratou i te Atua maoti râ i te taata. E rave rahi atoa tei pohe i nia i te mau tahua aroraa no Roma no te mea ua patoi ratou i te aroha ia Kaisara na roto i te haamoriraa ia ˈna. No taua râ mau taata ra ua riro to ratou haapao maitai i te Atua tae noa ˈtu i te pohe ei hanahana e ei upootiaraa, mai te hoê faehau itoito tei ineine i te pohe no to ˈna fenua.
No te mea te turu nei te mau Ite no Iehova i te hoê noa faatereraa, te Basileia o te Atua, ua faariro vetahi ia ratou ei feia orure hau. E ere râ te reira i te parau mau. Mai te mau aposetolo a Iesu atoa, “e ere ratou i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Eita ratou e amui i roto i te mau ohipa politita. No to ratou haapao maitai i te Atua, te auraro nei ratou i te mau ture a ta ratou iho mau faatereraa taata. E hiˈoraa maitai mau ratou no to ratou “auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra.” (Roma 13:1) Aita roa ˈtu ratou i faaitoito noa ˈˈe i te orureraa hau i te hoê noa ˈˈe faatereraa taata!
Tera râ, te vai ra te hoê otia eita e nehenehe e na nia ˈtu noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa atoa. O te otia ïa i rotopu i te hopoia a te mau Ite no Iehova i mua i te taata e ta ratou hopoia i mua i te Atua. Te faahoˈi nei ratou i te mau mea atoa a Kaisara, aore ra te mau mana faatere, ia Kaisara ra, area râ te mau mea a te Atua Ia ˈna ra ïa. (Mataio 22:21) Ia tamata noa ˈtu te tahi taata i te taviri i te mau mea a te Atua, eita roa ˈtu taua tamataraa ra e manuïa.
Nafea ïa ia haamǎtaˈuhia te hoê Ite e e haapohehia o ˈna? Te tiaturi papu nei te mau Ite no Iehova i te puai o te Atua e faahoˈi mai ia ratou i te ora. (Ohipa 24:15) No reira ua farii te mau Ite i te hoê â haerea e to na taurearea Hebera e toru i Babulonia i tahito ra. I to ratou haamǎtaˈuraahia i mua i te pohe i roto i te hoê umu ura, ua parau ratou i te Arii Nebukanesa e: “Ia hinaaro oia iho, e tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou . . . e ore â matou e haamori i to oe ra mau atua, ia ite mai oe, e te arii, e ore hoi e haamori i te tii auro i faatiahia e oe ra.”—Daniela 3:17, 18.
No reira, mai tei tapaohia i te omuaraa, i te haamataraa o Hitler i te faahanahanahia mai te hoê taata tei faariro ia ˈna ei atua, ua tupu mau iho â te hoê aroraa i te pae huru feruriraa. Ua tia ˈtu te Toruraa o te Faatereraa Nazi, ma te toro i te ˈoˈe, i mua i te hoê pǔpǔ iti o te mau Ite no Iehova o tei tǎpǔ e eita ratou e taiva i te Atua mau, te Atua Mana hope ra o Iehova. Tera râ, na mua noa ˈˈe i haamata ˈi te aroraa, ua faaoti-aˈena-hia te faahopearaa.
[Tumu parau tarenihia i te api 17]
Haapao maitai tae noa ˈtu i te pohe
O WOLFGANG KUSSEROW te hoê o tei haapohehia no te mea ua tapea maite o ˈna i to ˈna haapao maitai i te Atua e ua patoi o ˈna i te turu i te Faatereraa Nazi. Na mua noa ˈˈe a tâpûhia ˈi to ˈna arapoa i te 28 na mati 1942, ua papai o ˈna i te hoê rata na to ˈna nau metua e to ˈna mau taeae e tuahine: “I teie nei, e tia ia ˈu ia faarue mai ia outou ananahi poipoi, o vau te toru o ta orua tamaiti e e tuaana. Eiaha e oto, no te mea te vai ra te taime e farerei faahou â tatou paatoa. . . . Auê ïa tatou i te oaoa rahi e ia tae i taua taime ra, ia tahoê-faahou-hia tatou! . . . I teie nei e faataa-ê-hia tatou, e e tia ia tatou tataitahi ia manuïa i roto i te tamataraa; e e haamauruuruhia tatou i muri iho.”
Na mua noa ˈˈe i to ˈna haapoheraa i te 8 no tenuare 1941, teie ta Johannes Harms i papai i roto i te hoê rata hopea na to ˈna metua tane: “Ua faaite-aˈena-hia ta ˈu utua pohe e e taamuamu-noa-hia vau i te ao e te po—te mau tafetafeta (i nia i te papie) no nia ïa i te mau auri tapea rima . . . E to ˈu metua tane here e, te taparu nei au ia oe noa ˈtu te atea ia tapea noa i to oe haapao maitai, mai ta ˈu atoa i na reira, e e farerei faahou â tâua. E manaˈonaˈo noa vau ia oe tae noa ˈtu i to ˈu poheraa.”