Te ora-paatoa-raa i roto i te here
E to ˈu Mama e to ˈu Papa ruau here e,
Mea maitai anei orua? Ia manaˈo vau e maˈihia vau no te toetoe.
Mauruuru no to tatou hautiraa i tera mahana ra. Ua afai orua ia ˈu i te aua e i te vahi hopuraa pape huiraatira. Ua oaoa roa vau.
I te 11 no febuare i te matahiti i mua nei, e faatupu ta matou fare haapiiraa i te hoê hautiraa upaupa. Mai te peu e e nehenehe orua e haere faahou mai, a haere mai.
E oaoa roa matou ia tae mai orua, e Mama e Papa ruau.
A haapao maitai ia orua, e ia maitai noa orua. Te piri maira hoi te tau toetoe, no reira a haapao maitai eiaha e faatoetoe ia orua.
Te tiai ru nei au i te taime e haere faahou mai ai orua e e hauti ai tatou. A aroha ˈtu ia Yumi e ia Masaki.
Mika (tamahine no Tapone)
UA PAPAI aˈena anei ta orua mootua ia orua i te hoê rata mai teie atoa? Mai te peu e e, e mea papu ua oaoa roa orua i te taeraa mai te rata. Ua riro teie mau huru rata ei tapao no te hoê auraa fetii nehenehe e te here i rotopu i te mau metua tupuna e te mau mootua. Tera râ, eaha te titauhia ra no te haamau, no te atuatu, e no te haapaari i teie huru taairaa? E eaha te faufaaraa o te reira no na ui e toru atoa?
Te here—“Tatua nehenehe roa”
Teie ta Roy e ta ta ˈna vahine ra o Jean, e piti metua tupuna no Beretane e parau ra: “I to mâua manaˈoraa, te mau faarueraa tumu matamua o te fariiraa ïa i te tiaraa upoo e te oraraa e o vetahi ê i roto i te here.” Ua faahiti iho â râ nau Ite no Iehova e piti i te irava i roto i te Kolosa 3:14, o te faataa ra i te here kerisetiano mai te hoê “tatua nehenehe roa ra.” Te faatupu nei te here i te faatura, te ara-maite-raa rahi, te aroha e te tahoêraa o te utuafare. Ia tae anaˈe mai te papa mai ta ˈna ohipa mai, e horo te taatoaraa o te utuafare e farerei ia ˈna no te farii popou ia ˈna. Mai te peu e te vai ra te here i roto i te utuafare, e tupu atoa ïa te reira ia tae mai te mau metua tupuna. “Teie o Mama e o Papa ruau!” o ta te hoê ïa tamarii e tuô nei ma te peepee. I taua po ra, te parahi noa ra te taatoaraa o te utuafare no te tamaa, e ua parahi te papa ruau, ei peu tumu, i te vahi i faataahia no ˈna oia hoi te parahiraa o te upoo. E nehenehe anei oe e feruri e tei roto oe e to oe utuafare i teie huru tupuraa here? Te fanaˈo ra anei oe i teie haamaitairaa?
“E korona hanahana te upoo hinahina”
Parau mau, e tia ia faaite-tamau-hia te here e te faatura i te mau metua tupuna, eiaha i te taime taa ê noa. No reira e mea faufaa ia tamau i te haapii i te mau tamarii. I roto i te utuafare e haapii te mau tamarii i te here i te mau fetii e ia vetahi ê, na roto i te peeraa i te hiˈoraa o to ratou mau metua. E mea faufaa roa to ratou hiˈoraa, mai ta te rahiraa, i uiuihia i nia i teie tumu parau, i faahiti. Te parau nei o Macaiah, te hoê metua tane no te Oire o Benin, i Nigeria e: “Te manaˈo nei au e ua tauturu atoa to ˈu hiˈoraa faatura i to ˈu nau metua hoovai i ta ˈu mau tamarii ia faaite i te haehaa e te faatura. Te pii nei au i to ˈu nau metua hoovai e ‘Papa’ e ‘Mama.’ Te faaroo ra ta ˈu mau tamarii e te ite nei ratou e te faatura nei au ia raua mai to ˈu iho mau metua.”
Mai te peu e eita te mau mootua e faatura i to ratou mau metua tupuna, e nehenehe raua e inoino, e ere no te paruparu iho no te mea râ e aita te mau metua e aˈo ra i te mau mootua. Teie ta Demetrio, te hoê papa ruau no Roma, i Italia e parau ra: “E nehenehe au e ite e te here nei ta mâua tamahine e te hunoa tane ia mâua na roto i to raua haapiiraa i ta mâua mau mootua ia faahanahana e ia faatura ia mâua.” I te tahi mau taime, e nehenehe te mau mootua e haapaari atu i nia i te mau metua tupuna, mai te huru ra e mau hoa hautiraa noa ratou e hoê â matahiti, aore ra na roto atoa i te hoê huru faateitei. E hopoia na te mau metua ia faatitiaifaro i teie huru peu. Te parau nei o Paul, te hoê Ite no Nigeria e: “E hoê matahiti i teie nei, ua haamata te mau tamarii i te faahaehaa i to ˈu metua vahine. I to ˈu iteraa i te reira, ua taio vau ia ratou i te Maseli 16:31: ‘E korona hanahana te upoo hinahina,’ e ua faahaamanaˈo atoa vau ia ratou e o mama ruau o to ˈu ïa metua vahine. Mai ta ratou e faatura nei ia ˈu, e tia ia ratou ia faatura atoa ia ˈna. Ua haapii atoa vau e o ratou i te pene 10 o te buka ra Votre jeunesse—Comment en tirer le meilleur parti,a i te tumu parau ra ‘Nafea outou ia faariro i to outou mau metua?’ I teie nei, aita to ratou e fifi no te faatura i to ratou mau mama ruau.”
Te mau haamaitairaa e faatupu i te mau taairaa utuafare
E nehenehe e faatupuhia te here no te tahi noa ˈtu e mea atea to te tahi mau melo o te utuafare faaearaa i to te tahi. Te parau nei o Stephen, te hoê papa ruau no Nigeria e: “Te papai nei mâua i te mau rata na ta mâua mau mootua tataitahi. Te titau nei teie ohipa i te taime, te tutavaraa, tera râ, e mea rahi roa te haamaitairaa ia haamau e ia tapea maite i te auraa fetii piri roa e te mau mootua.” E mea faufaa iho â te mau tutavaraa a te mau metua i roto i teie tuhaa. Area râ vetahi, ia au i to ratou mau huru oraraa, e taniuniu ïa ratou.
Te faataa nei o Giuseppe, te hoê papa ruau no Bari, i Italia, e 11 mootua ta ˈna, e nafea to ˈna faatupuraa i te hoê taairaa mahanahana e te mau melo piri roa ˈˈe o to ˈna utuafare: “I teie nei taime, te faaea nei e toru o na utuafare e ono o to ˈu nei ‘fetii’ i te vahi atea. Aita râ e ohipa e haapeapea ra i ta matou mau ohipa amui anaanatae e ta matou mau putuputuraa. E peu matauhia e matou e putuputu hoê aˈe taime i te matahiti, matou e 24 atoa ra.”
Ia ora te mau metua tupuna e o raua anaˈe, e nehenehe te mau taairaa e toetoehia mai te peu e eita e rave-tamau-hia te mau tauiraa manaˈo na roto i te mau farereiraa, te mau taniuniuraa, aore ra te mau rata e te mau melo o te utuafare. E tia ia faaitehia te here ma te tuutuu ore. Te hinaaro nei te tahi mau metua tupuna tei roto to tatou faito matahiti i te 40 tae atu i te 60 aore ra mea oraora maitai, e na ratou iho e haapao ia ratou a vai itoito noa ˈi ratou e te tiamâ. Tera râ, mai te peu e te faataa ê roa nei ratou ia ratou iho i te mau melo o te utuafare, e ite paha ratou e ia rahi roa anaˈe to ratou hinaaro no te here, eita e noaa oioi ia ratou.
Teie te tahi atu manaˈo tauturu faufaa o Michael, te hoê papa ruau no Nigeria: “Te faaohipa nei au i te Ture Auro a Iesu—ia rave i te ohipa no vetahi ê mai ta oe atoa e hinaaro ia rave ratou no oe. No reira ta ˈu mau tamarii e here rahi ai ia ˈu. Te fanaˈo nei matou i te aparauraa maitai.” Te na ô faahou ra o ˈna e: “Mai te peu e e rave hoê noa ˈˈe o ta ˈu mau mootua i te tahi mea o te faainoino ia ˈu, e paraparau roa vau ia ratou mai te peu e e titauhia. Mai te peu râ e o te hoê ohipa o ta ˈu e nehenehe e haamoe, eita ïa vau e haamanaˈo faahou.”
E faatupu atoa te mau taoˈa horoa haihai e te tahi mau ohipa aore ra mau parau maitai e te haihai a te mau metua tupuna i te hoê huru maitai. E faaanaanatae te mau parau maitatai, e te faaitoito, maoti râ i te amuamu tamau, i te oraraa utuafare. Ma te horoa i te taime no te mau mootua, te haapiiraa ia ratou i te mau hauti anaanatae e te mau ohipa iti faufaa, te faatiaraa ia ratou i te mau aamu bibilia aore ra te mau parau aamu o te utuafare, e haamanaˈo ïa ratou i te mau ohipa mahanahana e o te vai maoro. E faaoaoa rahi teie mau huru ohipa haihai e te faufaa râ i te oraraa.
Te mau haamaitairaa o te faatura no vetahi ê
“E tia i te mau metua tupuna,” o ta te taote ra o Gaspare Vella ïa e parau ra, “ia haapao maitai eiaha e patoi aore ra e tataˈu atu i te tiaraa upoo o te mau metua e faaamu i ta ratou mau tamarii.” “Ia ore anaˈe,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “te faaaano nei ratou i ta ratou tuhaa ohipa ei tiaraa metua tupuna e e haru ratou i te parahiraa o te mau metua.” Te tuea ra teie manaˈo tauturu e ta te mau Papai e parau ra, e na te mau metua te hopoia matamua e faaineine i ta ratou mau tamarii.—Maseli 6:20; Kolosa 3:20.
No to ratou aravihi i roto i te oraraa, e mea ohie no te mau metua tupuna ia horoa i te mau aˈoraa. Tera râ, e tia ia ratou ia haapao maitai eiaha e horoa i te mau aˈoraa hinaaro-ore-hia e i te tahi mau taime eita e fariihia. Teie ta Roy e ta Jean e parau ra: “E mea faufaa ia taa e na te mau metua te hopoia matamua e faaineine e e aˈo i ta ratou mau tamarii. I te tahi taime, e manaˈo paha hoê e mea etaeta rii ratou e area râ vetahi e ere i te mea etaeta roa. No reira e tia ia aro i te herepata e faaô atu.” Te haapapu atoa ra o Michael e o Sheena, e piti atu â metua tupuna no Beretane, i tauâ manaˈo ra: “Ia ani mai te mau tamarii i ta mâua mau aˈoraa, e horoa ˈtu mâua, eita râ mâua e faahepo ia ratou ia farii, eita atoa mâua e inoino mai te peu e e patoi mai ratou.” E mea maitai ia tiaturi te mau metua ruhiruhia i ta ratou mau tamaiti e te mau tamahine tei faaipoipohia. Te haamaitai ra teie huru tiaturiraa i te mau taairaa i rotopu i na ui e toru.
Te tutava nei o Vivian e o Jane, o te faaea ra i te pae apatoa o te fenua Beretane, i te turu i te mau taime atoa i te aˈoraa e horoahia i ta raua mau mootua na ta raua tamaiti e te vahine hunoa, o te ora i pihai iho ia raua: “Aita mâua e tamata nei i te tuu ma te faahepo i to mâua iho mau manaˈo i nia i te mau tuhaa ta mâua e manaˈo taa ê nei. Ma te taaraa e te faaamu nei mâua i to ratou mama e to ratou papa, eita te mau tamarii e tamata i te ‘turai i te hoê ia patoi atu i te tahi.’” Noa ˈtu e aita te mau metua i te fare, e tia i te mau metua tupuna ia haapao maitai ia aˈo ratou i te mau mootua. Te parau nei o Harold, no Beretane e: “E tia i te mau metua tupuna ia paraparau na mua roa no nia i te huru aˈoraa e te mau metua.” Te parau faahou ra o Harold e mea pinepine e mea aravihi te hoê parau maitai, e te papu râ e parauhia ˈtu i te mau mootua aore ra te hoê noa faahaamanaˈoraa i “te mea e titauhia ra e te mau metua.”
I to Christopher, te hoê papa ruau no Nigeria, iteraa i te tahi paruparu i nia i ta ˈna iho mau mootua, ua ape oia i te paraparau no nia i te reira i mua i ta ˈna mau mootua: “Ua horoa vau i te mau huru aˈoraa faufaa i te mau metua e o matou anaˈe.” E tia atoa râ i te mau metua i to ratou aˈe pae ia rave i ta ratou tuhaa na roto i te haapapuraa e te faaturahia nei te tiaraa o te mau metua tupuna. “E mea faufaa,” o ta Carlo ïa, te hoê metua tane e faaea ra i Roma, i Italia, e parau ra, “eiaha roa ˈtu e amuamu no nia i te mau hapa a te mau metua tupuna aore ra a te tahi atu mau melo o te utuafare i mua i te mau tamarii.” Te parau nei o Hiroko, te hoê metua vahine no Tapone e: “Ia tupu anaˈe te hoê fifi e to ˈu nau metua hoovai, e paraparau vau na mua roa e ta ˈu tane.”
Te tiaraa o te mau metua tupuna no nia i te haapiiraa
Te vai ra to te utuafare tataitahi to ˈna iho aamu, ta ˈna mau peu matauhia, e to ˈna mau aravihi o te faataa ê ia ˈna i te tahi. I te rahiraa o te mau tupuraa, o te mau metua tupuna te nehenehe e faatia mai i te aamu o te utuafare i mutaa ihora. Ia au i te parau a te hoê taata no Afirika, “ia pohe anaˈe te mau ruhiruhia atoa mai te huru ra ïa e te ura ra te hoê vairaa buka.” Te faahaamanaˈo nei te mau metua tupuna i te mau aamu o te fetii e te mau ohipa faufaa atoa tei tupu i roto i te utuafare, e te mau faufaa a te utuafare atoa o te tahoê pinepine nei i te utuafare na roto i te haamauraa i te hoê niu paari i te pae morare e i te pae varua. Ma te ore e faaô mai i te aratairaa morare ta te Bibilia e horoa ra, ua parau te hoê taata aravihi e mai te peu e “aita te mau taata apî i ite i te aamu o to ratou utuafare, e paari mai ratou e aita e aravihi tei erehia e ratou, erehia i te mau faufaa, te tiaturiraa ia ratou iho e te ino ore.”—Gaetano Barletta, Nonni e nipoti (te mau Metua tupuna e te mau Mootua).
Mea au na te mau mootua e faaroo i te mau aamu ia faatia anaˈe te mama e te papa e te tahi atu mau fetii i to ratou apîraa. E riro te mataitairaa i te mau hohoˈa ei ohipa haapiiraa e te anaanatae. Auê ïa ohipa here e te mahanahana ia faatia anaˈe te mau metua tupuna i te mau aamu tei tupu na i mutaa ihora mai tei patahia i roto i te mau hohoˈa.
Te parau nei o Reg e o Molly, e piti metua tupuna Ite no Iehova no Beretane e: “E oaoahia mâua ia amuimui anaˈe mâua e ta mâua mau mootua e ia rave amui matou i te tahi mau ohipa, ma te ore e faaô i roto i to ratou taairaa piri roa e to ratou Mama e Papa, na roto i te pahonoraa i ta ratou mau uiraa e rave rahi, te hautiraa, te taioraa matou paatoa, te haapiiraa ia ratou e nafea ia papai, te faarooraa ia ratou ia taio, te anaanataeraa ma te here i ta ratou haapiiraa.”
Te hoê hape rahi roa ta te rahiraa o te mau metua tupuna e te mau metua e rave nei oia hoi te haapeapearaa i te oraora-maitai-raa anaˈe o te mau tamarii e o te mau mootua. Teie ta Reg e ta Molly, tei faahitihia i nia nei, e parau ra: “Te tufaa rahi roa ˈˈe ta mâua e nehenehe e horoa na ta mâua mau tamarii e te mau mootua o te iteraa ia ratou ia paari mai i roto i te ite papu o te Parau a te Atua,”—Deuteronomi 4:9; 32:7; Salamo 48:13; 78:3, 4, 6.
Te ohiparaa ia au i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
E “puai rahi” to te Bibilia Moˈa, te Parau a te Atua i nia i te mau taata. E aravihi to ˈna no te tauturu ia ratou ia haavî aore ra ia faaore i te mau tapao amahamaha, mai te miimii e te teoteo. (Hebera 4:12) No reira, e fanaˈo te feia e faaohipa nei i ta ˈna mau haapiiraa i te hau e te tahoê i roto i te utuafare. O te Philipi 2:2-4 te hoê o te mau irava e rave rahi o te tauturu i na ui e toru ia faaore i te mau huru amahamaharaa e tupu mai paha i rotopu ia ratou, o te faaitoito nei i te taatoaraa ia faaite i te here e te feruriraa haehaa, ia atuatu i te tahoêraa, ‘eiaha te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.’
Na roto i te ohiparaa ia au i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, e haapao ïa te mau metua e te mau mootua atoa i te aˈoraa e ‘te faaamuraa i to ratou iho mau metua e to ratou mau metua tupuna,’ i te pae materia, te pae o te mau manaˈo horuhoru, e i te pae varua. (Timoteo 1, 5:4) Na roto i te hoê mǎtaˈu tia ia Iehova, te faatura hohonu nei ratou i to ratou mau metua tupuna, ma te haamanaˈoraa i ta ˈna mau parau e: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito; e e mǎtaˈu hoi oe i to Atua.” (Levitiko 19:32) Te faaite nei te mau metua tupuna i te hamani maitai na roto i te tutavaraa e faahaere i mua i te oraora-maitai-raa o ta ratou huaai: “Te vai nei te aiˈa o te taata maitai, na te tamarii a ta ˈna ra mau tamarii e parahi.”—Maseli 13:22.
E nehenehe te mau metua tupuna, te mau metua, e te mau mootua, noa ˈtu e te ora nei ratou paatoa aore ra aita, e faufaahia te tahi e te tahi i te mau taairaa aroha niuhia i nia i te here e te faatura, mai ta te Maseli 17:6 e parau ra: “E korona no te taata paari te mau mootua; e te hinuhinu o te mau tamarii ra, o to ratou ïa mau metua.”
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 8]
E nehenehe te hoê putuputuraa fetii e tahoê i te utuafare
[Hohoˈa i te api 9]
E faaitoitohia to oe mau metua tupuna ia papai oe ia ratou
[Hohoˈa i te api 10]
E riro te mataitairaa i te mau hohoˈa o te utuafare e ta orua mau mootua ei ohipa anaanatae mau