Eaha te ohipa e tupu ra i nia i te mau metua tupuna?
NA TE TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I ITALIA
“Te maere rahi nei au i te mea e te here nei ta ˈu mau mootua ia ˈu, e papa ruau hoi au. Ua riro ratou ei ô—ei mau tia maitai e te ino ore no te haapaari i te mau taairaa aroha.”—Ettore, te papa ruau.
NOA ˈTU te taairaa maitai faahitihia i nia nei, aita te mau metua tupuna, te mau metua, e te mau mootua e afaro noa ra i teie mau mahana. Maoti i te rave amui i te ohipa, te tatamaˈi pinepine nei na ui e toru. Eaha te mau faahopearaa? Te maraaraa o te moemoe e te peapea i rotopu i te feia ruhiruhia, te mau metua tupuna—e mau melo o te utuafare e pinepine nei i te paruparu e te moemoe, o ratou te feia ta te mau tamarii aore ra ta te mau mootua e ani atu i te tauturu i te pae moni ia fifihia ratou i te pae faanavairaa faufaa. Eaha te huru oraraa i roto i to outou utuafare? Te haafaufaa-rahi-mau-hia ra anei te mau metua tupuna?
I roto i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua mana te mau tauiraa rahi i te pae totiale na te ao nei i nia i te utuafare e te mau taairaa i rotopu i te mau ui, e ua fatata roa e aita e faanahoraa patereareha i roto i te utuafare. I Europa, e 2 i nia i te hanere noa feia ruhiruhia e ora nei i pihai iho i ta ratou mau tamarii. I te mau fenua tapihaa atoa, no te maraaraa i teie mahana o te faito au noa o te roaraa o te oraraa e te itiraa mai te fanauraa, te maraa noa ra te numera o te mau metua tupuna i nia i te huiraatira taatoa. E 26 i nia i te hanere mau mama ruau e te mau papa ruau o te huiraatira e ora ra i Europa, e ia au i te hoê uiuiraa manaˈo i neneihia e te Hau no Europa, ua “faaotihia e e maraa” te numera. Te parau nei te vea ra Asahi Evening News no nia i te fenua Tapone e “te teoteo nei oia no ta ˈna mau peu tumu e haapao i to ˈna mau taata ruhiruhia.” Tera râ, te vai ra te hoê peu matauhia tei parare rahi roa, i roto iho â râ i te mau oire iti, oia hoi te vaiihoraa i te mau metua tupuna i roto i te mau fare utuuturaa maˈi e te mau fare maˈi aravihi noa ˈtu e aita e faufaaraa mau no te tapea ia ratou i reira. I Afirika Apatoa atoa, i reira hoi te faaturaraahia te taata ruhiruhia ei peu tumu, te itehia ra i teie nei te peu ino e faarue i te feia ruhiruhia, ia au i te vea ra The Cape Times i te oire Cape Town. Te faahiti taa ê nei te vea e te hinaaro nei taua mau utuafare ra e “fanaˈo rahi aˈe i te oraraa” e “te haavare nei ratou ia ratou iho e i muri aˈe ratou e tuu ai ia mama ruau i te hoê fare ruau papu, i reira ïa ratou e amo ai i ta ratou iho hopoia.”
Te parau atoa ra taua noâ vea ra no nia i te hoê hiˈoraa taa ê e ua tuuhia te hoê mama ruau i roto i te hoê fare faafaaearaa no te feia ruhiruhia na ta ˈna na tamarii e toru, “ma te tǎpǔ atu e e turu e e tamau noa ratou i te haere mai e hiˈo ia ˈna.” Eaha râ te ohipa i tupu i nia ia ˈna? “I te haamataraa, e haere noa mai ratou i te mau mahana atoa. Tau hebedoma i muri iho e toru ïa taime i te hebedoma. E i muri iho hoê taime i te hebedoma. Hoê matahiti i muri iho, e piti aore ra e toru taime i te avaˈe hoê, i muri iho e pae aore ra e ono farereiraa i te matahiti hoê e i te pae hopea aita e farereiraa faahou.” Eaha ta teie mama ruau i rave i te roaraa o te mau mahana roa roa? Teie te faatiaraa mauiui: “I roto i to ˈna piha te vai ra te hoê haamaramarama e nehenehe e itehia ˈtu te hoê tumu raau, o te mau uupa anaˈe ïa e te mau manu piihia étourneau to ˈna mau hoa oraora o te tau i nia i te tumu raau. E tiai noa o ˈna ia ratou ia tae mai ma te haapeapea mai te huru ra e o ratou to ˈna mau fetii piri roa.”
I te fariiraahia te huru oraraa no Tooa o te râ i Afirika Apatoa, o tei faahepo e rave rahi taata ia imi i te ohipa i roto i te mau oire, ua tupu atoa te hoê â ohipa i roto i te mau utuafare o te mau nunaa. Taa ê noa ˈtu i taua mau huru tauiraa totiale ra, te tahi atu â mau tumu no te faarueraa i te mau metua tupuna o te ereraa ïa i taua mau huru taata maitatai ra o te faatupu i te hoê oraraa oaoa i te pae totiale e te utuafare—te hamani maitai, te faatura i te hoê taata tapiri mai, te here i te mau melo o te utuafare—e te uˈanaraa te huru feruriraa miimii, te faanavenaveraa, te teoteo, e te orure hau. Ia au i te mau Papai, ua riro teie toparaa i te pae morare ei tapao e te ora nei tatou i te ‘mau mahana hopea.’ (Timoteo 2, 3:1-5) No reira, maoti râ i te faariro i to ratou mau metua tupuna ei pu no te faufaa e te aueue ore, te faariro pinepine nei te mau tamarii e te mau mootua ia ratou mai te hoê haafifiraa, mea fiu ia haapao, aita e tuea ra e te tauiraa oioi i te pae totiale.a
Te ite-rahi-hia ra i teie nei te amahamaharaa i rotopu i te mau ui, e te faatupu ra te reira i te amahamaharaa rahi, e hau atu â mai te peu e te ora ra te ruhiruhia i pihai iho i to ratou mau fetii. Tera râ, e mea faufaa roa te tauturu a te mau metua tupuna! No reira, eaha te tahi o te mau fifi matamua i rotopu i te mau ui e haapeapea ra i te mau taairaa here i rotopu i te mau metua tupuna, te mau tamarii, e te mau mootua? E nafea te mau metua tupuna e nehenehe ai e ia haamau faahou i to ratou tiaraa faufaa i roto i te oraraa utuafare?
[Nota i raro i te api]
a E tia ia fariihia e i roto i te tahi mau tupuraa e aehuehu te feruriraa e te mau maˈi rahi, e riro te hoê fare utuuturaa taata paari e te mau taata rave ohipa aravihi ei faanahoraa here roa ˈˈe e te ohie no te tahi mau metua paari.