Eaha te auraa o te ruauraa?
“E ERE TE RUAURAA I TE MEA INO IA HIˈO ANAˈE OE I TE FAAHOPEARAA.”—Maurice Chevalier.
E RUAU iho â te taatoaraa. Eita e nehenehe e ape i te reira. Eita e ite-maitai-hia ia haamata anaˈe—e mauiui rii, e miˈomiˈo rii te iri, e te tahi rouru hinahina—e i te pae hopea râ e ruau-oioi-hia te hoê taata. Aita i itehia aˈenei i roto i te aamu e rave rahi taata tei haapeapea no te ruauraa.
Te tumu rahi o te maraaraa te numera o te feia ruhiruhia o te manuïaraa ïa o te ite aivanaa i te pae rapaauraa no te arai i te mau maˈi atâta. Ei hiˈoraa, i te mau Hau Amui no Marite, te feia tei hau i te 65 matahiti fatata e 12 i nia i te hanere o te huiraatira, e i Tapone fatata e 11 i nia i te hanere. Ua maraa te numera o te ruhiruhia no Marite tei hau i te 85 matahiti e 700 000 i te matahiti 1953 ra e tae atu i te 2,1 mirioni i te matahiti 1978. Oia mau, te tahi 50 000 ruhiruhia no Marite e 3 700 ruhiruhia no Kanada e hanere matahiti to ratou aore ra hau atu!
Noa ˈtu e mea ora maoro aˈe te ruhiruhia ia faaauhia i mutaa ihora, te faainohia nei râ te mau matahiti maoro o te hoê taata na roto i te itiraa mai te tahi mau ravea. Ia ruauhia ratou eita ratou e faaroo maitai, e mohimohi te mata, e paruparu te mau uaua iˈo, e haaparuparu te avae. Te faaruru nei te tahi feia ruhiruhia i te moemoe e te aehuehuraa o te feruriraa. Te manaˈo nei vetahi e ua ore to ratou nehenehe e e hepohepo ratou.
E pinepine na te huru faaauraa ˈtu a te hoê taata i te ruauraa e faaoti e e oaoa anei o ˈna aore ra eita. Ia parau anaˈe te hoê taata e: “Ua ruau roa vau no te rave i te reira,” i te tahi taime o te huru feruriraa hau aˈe i te tino iho teie e haafifi nei no te rave i te mau ohipa.
Ua faaite te hoê taurearea i te hoê maramarama faahiahia i to ˈna parauraa e: “I to ˈu manaˈoraa, e au ra e ua faaea te hoê taata ruhiruhia i te haafaufaa rahi i te oraraa, te hoê taata aita e here ra e aita e oaoa faahou ra i roto i te oraraa. Eita e nehenehe e faataa maitai e i teihea faito matahiti e faarirohia ˈi te hoê taata ei ‘taata paari’ mai te tahi mau taurearea atoa e hiˈoraa paari to ratou, area râ te tahi mau taata paari e hiˈoraa apî ïa.”
E ruhiruhia oaoa râ e te mauruuru
No vetahi ua riro mau te ruauraa, i roto i te tahi mau huru, ei matahiti oaoa e te haamaitaihia. Ua tiamâ mai teie mau ruhiruhia oaoa i te mau faateimaharaa e te fanaˈo nei ratou i te tatuhaaraa. No ratou auaa te ruauraa e mea rahi ïa to ratou taime no te horoa ˈtu no ta ratou mau mootua. Te taa nei ia ratou e aita to ratou oaoa i niuhia i nia i te manaˈo o vetahi ê. E nehenehe ratou e faaite i to ratou manaˈo ma te tiamâ, e e rahi atu â to ratou taime no te faafaaea e no te oaoa.
Hau atu, te haapeapea nei teie mau taata taa ê noa ˈtu i to ratou iho mau hinaaro e te oaoa nei ratou i te tautururaa i te feia e erehia ra. Te tauturu nei ratou i te matapo na roto i te taioraa ˈtu no ratou, te titau-manihini-raa i te mau otare ia haere mai na muri ia ratou i roto i to ratou mau tere, aore ra te tauturu nei i te mau hapepa ia oaoa atu â ratou no nia ia ratou iho. Ua haapii vetahi i te mau huru aravihi apî e ua rave i te mau ohipa ta ratou i ore i nehenehe e rave a faaamu noa ˈi ratou i te hoê utuafare aore ra a rave noa ˈi i te ohipa ia noaa mai te moni. Ua haamata te vahine marite peni tuiroo ra o Grandma Moses i ta ˈna ohipa peni i te hopea o te 70raa o to ˈna matahiti e ua oti ia ˈna e 25 hohoˈa e ua hau atu to ˈna i te 100 matahiti!
Parau mau, te vai ra e aita ratou i rave i te mau ohipa matau-ore-hia no te ite i te oaoa. I te 86raa o to ˈna matahiti, ua faataa te hoê vahine hauti teata tuiroo e: “Te oaoa rahi nei au i to ˈu oraraa, i teie nei! Ua taere roa anei? o ta outou paha e uiui. Te vahi maitai o teie faito o to ˈu oraraa oia hoi aita vau e hiˈo i muri e i mua atoa—hau atu i te tahi noa mahana i te hoê â taime. Te oaoa noa ra vau i teie nei.” Ua parau faahou oia e: “Ia mauruuru mau oe ia oe iho, i to oe oraraa, aita e faufaa ia riro oe ei taata tuiroo aore ra ia ona-mirioni-hia.”
Te tahi atu â vahi maitai o te ruauraa, o te paari ïa e te aravihi o te noaa mai i te roaraa o te oraraa. Te haafaufaa ra anei outou i teie mau vahi maitatai? Ua parau te hoê vahine tei na reira e: “Te haafaufaa nei au i te paari tei noaa mai ia ˈu i te oraraa o te mau matahiti. Ua tauturu te haapiiraa i te mea faufaa mau ia ˈu ia faaruru ma te manuïa i te mau fifi o te oraraa. Inaha, e rave rahi vahine apî o te ani mai ia ˈu i te mau aˈoraa. E parau iho â ratou i muri iho e: ‘Ua oaoa roa vau i te paraparauraa ia oe. Aita vau i feruri aˈenei mai te reira te huru na mua ˈˈe.’ Eita vau e hinaaro e taui i te reira no te tahi aˈe ohipa. Te oaoa rahi nei au i te neheneheraa e tauturu i te feia apî iho â râ.”
Huru hiˈoraa i te feia ruhiruhia
I te hoê tau e mea faatura-roa-hia te feia ruhiruhia, e e peehia na ta ratou mau aˈoraa. I roto e rave rahi fenua ua taui te reira. I teie nei e pinepine aita te feia ruhiruhia e tâuˈahia nei e te hamani-ino-atoa-hia nei ratou. E mea ino te reira, i te mea e ua riro te feia ruhiruhia ei pu faufaa no te paari e te aravihi o ta te feia apî e nehenehe e faaohipa e e huti mai i te haapiiraa. E parau mau, aita te reira e horoa ra no te feia ruhiruhia i te tiaraa e faaô atu i roto i te oraraa o vetahi ê.
Ma te oaoa, i roto i te tahi mau nunaa, te faatura-noa-hia ra te feia ruhiruhia. Ei hiˈoraa, i Tapone e i roto i te rahiraa fenua no Afirika, ua riro noa ratou ei niu o te utuafare e ei tahoêraa o te nunaa. I te Repubilita Abkhaz, i Géorgie, i Rusia tahito, ua matauhia e te ora nei te mau taata hau atu i te hanere matahiti i reira, e te faaturahia nei teie mau taata e te mau ui apî. Te faariro-pinepine-hia nei te manaˈo o te feia ruhiruhia mai te hoê ture i roto i te oraraa utuafare.
Ia huti mai te mau taurearea i teie pu o te paari, e fanaˈo ïa te utuafare fetii. E tupu atoa te mau taairaa taa ê i rotopu i te mau metua tupuna e te mau mootua. Mea na roto i teie tuatiraa nau faito matahiti e piti e haapii pinepine ai te mau tamarii i te faaoromai, te aroha, te taaraa i te manaˈo, e te faatura i to ratou mau matahiapo. Ia erehia ratou i teie taairaa, e ino roa ïa te feia apî.
Te hinaaro nei ratou e ia ravehia ratou mai teihea huru?
Te hinaaro nei te feia ruhiruhia e ia faaturahia ratou. Te hinaaro nei ratou e rave i te mau faaotiraa e na ratou e faatere i to ratou oraraa. Noa ˈtu e te paruparu nei to ratou tino a mairi noa ˈi te matahiti, te ohipa pinepine noa ra te feruriraa o te feia e mea oraora ratou i te pae feruriraa. Parau mau, e ere to ratou feruriraa i te mea vitiviti aˈe a vai apî noa ˈi ratou aore ra e haapii oioi i te mau ohipa apî. Eita râ e tia ia haafaufaa ore ia ratou e ia rave i to ratou tiaraa i roto i te utuafare, e eita atoa e tia ia vetahi ê ia faarave i te feia ruhiruhia i te mau ohipa ta ratou e au no ratou iho. E nehenehe te na reiraraa e faahepohepo e e haaparuparu ia ratou e e turai ia ratou ia manaˈo e eita e maraa ia ratou e mea faufaa ore atoa ratou.
E mea faufaa roa te ohipa maitai no te feia ruhiruhia; e tauturu te reira ia ratou ia manaˈo e mea faufaa noâ ratou. Ma te faufaa, e pinepine e rave rahi ohipa ta te feia ua hau i te hanere matahiti i te Repubilita Abkhaz, e rave ra i te mau mahana atoa, mai te ohipa faaapu, te faaamuraa i te animala, te puˈaraa i te ahu, te tamâraa i te fare, e te haapaoraa i te mau tamarii nainai—e mea papu e ua turu teie mau mea atoa i to ratou ora-maoro-raa. Oia mau, ia rave anaˈe te feia ruhiruhia i te mau ohipa faufaa, e oraorahia ratou. No te aha? No te mea e tapao ta ratou i roto i te oraraa.
Noa ˈtu atoa e ua paruparu roa te feia ruhiruhia no te paiuma-roa-raa te toto i roto i te roro aore ra no te tahi atu â maˈi, te hinaaro noa nei ratou e ia ravehia ratou ma te tura. Eita ratou e au e ia parau-tamarii-hia ratou aore ra ia tamaˈihia ratou mai te hoê tamarii. Mai te peu e eita ratou e nehenehe e paraparau, te faaroo noa ra ratou, e ma te taa maitai e putapû oioi noa ratou. I te tahi mau taime, no te rahi o te raau, e au ra e e aehuehu to ratou feruriraa area hoi i roto i te tupuraa mau aita ïa. No reira, e titau-rahi-hia te taaraa i te manaˈo hau atu i te tahi atu manaˈo horuhoru no te haapaoraa ia ratou ma te au.
I te mea hoi e e faaea noa te feia ruhiruhia i te fare, te hinaaro nei ratou e ite e aita ratou e haamoehia ra. Mea au na ratou ia haere mai vetahi e hiˈo ia ratou. Auê te peapea e ia ore anaˈe te mau melo o te hoê amuiraa kerisetiano e haere e hiˈo aore ra e farerei i te mau melo ruhiruhia o tei turu rahi atoa na i mutaa ihora i te parareraa o te ohipa a te Basileia! E mea iti mau â te taime e ravehia ra no te haere e farerei aore ra no te taniuniu atu e te tutavaraa ia faaauhia e e nehenehe te reira e riro ei haamaitairaa rahi no te feia ruhiruhia!
Tera râ, noa ˈtu eaha te huru raveraa a vetahi ê i nia ia ratou, te mea faufaa oia hoi eaha te manaˈo o te feia ruhiruhia no nia ia ratou iho. Mai ta te hoê vahine paari e 75 matahiti i parau: “Te mea e turu mau ra ia ˈu o te tamauraa ïa i te rave i te hoê ohipa. Eita vau e nehenehe e faatupu i te hoê ohipa mai te peu e aita ta ˈu e opuaraa e e tapao. Parau mau e mau fifi to ˈu i te pae tino. Te na reira nei râ te rahiraa o te mau taata hoê â to matou matahiti.”
E tia i te feia ruhiruhia ia ape i te amuamu tamau e ia ore e turu mai. E ere te reira i te mea ohie mai te peu e te maˈihia nei hoê. “Noa ˈtu e e maˈi to ˈu,” o ta te hoê tane ruhiruhia ïa i parau, “aita râ to ˈu mau mauiui i faaiti i to ˈu oaoa i roto i te oraraa. O te huru feruriraa te mea faufaa roa ˈˈe. Ua haafaufaa te aravihi tei noaa mai i te roaraa o teie mau matahiti oraraa, ia ˈu. E ua manaˈo vau e te ravea no te vai apî noa oia hoi te amuimuiraa ˈtu e te feia apî. E fanaˈo ratou i to ˈu paari, e e huti mai ïa vau i to ratou puai. Te ite ra oe, e taurearea iho â vau.”
Eaha te nehenehe e ravehia?
Mai te peu e e taurearea outou, eita anei e tia ia outou ia haamaitai i to outou manaˈo no nia i te ruauraa e ta outou huru raveraa i te feia ruhiruhia? Mai te peu e e ruhiruhia outou, no te aha e ore ai e uiui i te mau uiraa i roto i te tumu parau tarenihia i muri nei? Te vai ra anei te mau ohipa ta outou e nehenehe e rave no te haamaitai i to outou huru oraraa?
Mai te peu e e pahono outou e e i te taatoaraa o te mau uiraa, e varavara outou i te erehia i te mau hoa, paari aore ra taurearea. E hinaaro vetahi ê e haafatata mai ia outou. Hau atu â i te maitai, e ite atoa outou i te oaoa noa ˈtu e o outou anaˈe e e ite outou e mea anaanatae te oraraa, i te mau huru faito matahiti atoa.
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te hiˈopoaraa ia ˈna iho no te feia ruhiruhia
◻ Te hiˈo ra anei au i te tau no a muri aˈe ma te hoê tiaturiraa?
◻ E taata hiˈopoa noa anei au e te hinaaro e haapii i te mau ohipa apî?
◻ Te tamata ra anei au i te ohipa noa mai ta ˈu e nehenehe?
◻ Te farii ra anei au i te mau ohipa e tupu ra i te mahana tataitahi e te rave ra anei au i te tahi mau tauiraa titauhia?
◻ E taata arearea anei au e te faaitoito ia vetahi ê?
◻ Te tamata ra anei au i te tapea noa i to ˈu hohoˈa ataata?
◻ Ma te ohie—te paari ra anei au ma te nehenehe?
[Hohoˈa i te api 21]
Te haere ra anei outou e hiˈo i te feia ruhiruhia?