VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/6 api 16-18
  • Ua fatata anei te hopea o teie nei ao i tohuhia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua fatata anei te hopea o teie nei ao i tohuhia?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hopea—Afea?
  • Te iteraa i te parau tohu tano
  • Te mau faaararaa te tia ia haapao maitai
  • Te huru oraraa i teie mahana
  • E ora anei teie nei ao?
    E ora anei teie nei ao?
  • Te hoê parau tohu a te Bibilia o ta outou e ite ra i te tupuraa
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
  • Te faaturaraa i te hoê faaararaa: te haapapuraa ïa no te ora
    A ara mai na! 1987
  • E faaroo anei outou i te faaararaa a te Atua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/6 api 16-18

Ua fatata anei te hopea o teie nei ao i tohuhia?

TEIE ta te Detroit Free Press Magazine no te 6 no febuare 1994 i tapao: “Ua riro te mau manaˈo no nia i te mau ati rahi hopea ei tapitapiraa rahi i te haamataraa mai te tau atomi. I muri aˈe i te paapaa-roa-raa o Hiroshima i te 6 no atete 1945, e mea papu maitai no te taatoaraa e: I teie nei e hope iho â te ao nei!”

I te avaˈe titema i mairi aˈenei, ua parau o Charles B. Strozier, hoê taata tuatapapa i te pae feruriraa e e orometua haapii atoa no te aamu no New York, e: “Eita tatou e titau faahou i te mau rohipehe ia parau mai ia tatou e e nehenehe te hopea o te mau mea atoa e tupu taue aore ra e moe mǎrû noa, aore ra te ati pohe o te maˈi Sida.” Inaha, ua parau faahou oia e: “E tupu mai te hoê feruriraa puai eiaha e manaˈonaˈo no nia i te hopea o te taata.”

I te mea e ua haapii o Iesu Mesia e e hope teie nei ao, e nehenehe anei tatou e faataa maoti ta ˈna mau haapiiraa e ua fatata mau anei te hopea?

Te hopea—Afea?

Ua ani te mau pǐpǐ ia Iesu i te hoê “tapao” no te taa e afea teie nei ao, aore ra te faanahoraa o te mau mea, e hope ai. Ua ani ratou e: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” (Mataio 24:3) E nehenehe outou e hiˈopoa mai i te “tapao” ta Iesu i horoa ˈtu ei pahonoraa i teie uiraa. Ua faahitihia te reira i roto i te Bibilia i roto i te Mataio pene 24, te Mareko pene 13, e te Luka pene 21. Teie te tahi mau tupuraa rarahi o taua tapao ra:

TAMAˈI RAHI: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7) E mea papu e ua ite iho â tatou i te tupuraa o teie tuhaa o te tapao. “Te Tamaˈi Rahi Matamua [tei haamata i te matahiti 1914] o te tamaˈi matamua ‘taatoa’ ïa,” o ta te hoê tane tuatapapa aamu i tapao. Tera râ, e mea ino roa ˈtu â ïa te Piti o te Tamaˈi Rahi, tei haapohe e 50 mirioni taata. E te tamau noa ra te tamaˈi i te faaino i te fenua nei.

OˈE: “E oˈe hoi.” (Mataio 24:7) Ua apeehia te Tamaˈi Rahi Matamua e te oˈe rahi, e mai reira mai ua tamau noa te oˈe i te parare rahi i roto e rave rahi vahi o te fenua. I roto atoa i te mau nunaa ona, te aano nei te pohe poia e te navai-ore-raa te maa.

AUEUERAA FENUA RARAHI: “Te aueue rahi i te fenua.” (Luka 21:11) E hiˈo mai tatou i te tahi noa mau aueueraa fenua rarahi: I te matahiti 1920, i Taina, e 200 000 taata tei pohe; matahiti 1923, i Tapone, e 143 000 ïa, matahiti 1970, i Pérou, e 66 800; e i te matahiti 1976, i Taina, e 240 000 (te parau nei vetahi e 800 000) tei pohe, tei pepe, e tei moe. Ua pii te hoê taata aravihi i te pae no te aueueraa fenua i te aueueraa tei tupu i Taina i te matahiti 1976 “te ati aueueraa fenua rahi roa ˈˈe i roto i te Aamu o te huitaata nei.”

MAˈI: “E maˈi rahi.” (Luka 21:11) I muri noa ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, te tahi 21 mirioni taata tei pohe i te fiva paniora. Ua tapao te Science Digest e: “I roto i te taatoaraa o te Aamu aita te pohe i parare oioi aˈenei e ma te faaherehere ore i nia e rave rahi taata.” Mai reira mai, ua haapohe te maˈi mafatu, te mariri ai taata, te SIDA, e e rave rahi atu â mau maˈi i te mau hanere mirioni taata.

TAPARAHIRAA TAATA: “E rahi te ino i te tupuraa.” (Mataio 24:12) I roto e rave rahi fenua eita e nehenehe e haavî i te taparahiraa taata. Te taparahiraa taata, te eiâraa, te maferaraa, te ohipa totovaraa, te taviriraa—te faaroo nei tatou i teie mau huru ohipa iino i te mau mahana atoa aore ra te farerei nei tatou iho i te reira.

Ua tohu atoa te tahi atu â mau parau tohu a te Bibilia i te mau huru oraraa e tupu i te mau mahana hopea nei. Ei hiˈoraa, i roto i te buka Apokalupo, te vai ra te orama o te hororaa o na taata faahoro puaahorofenua e maha. (Apokalupo 6:1-8) Te faahohoˈa ra te taata faahoro puaahorofenua matamua ia Iesu iho ei Arii tei noaa te re. Te faahohoˈa nei na taata faahoro ěê atu e ta ratou mau puaahorofenua i te mau ohipa e tupu ra i nia i te fenua nei o te faaite ra i te haamataraa o te faatereraa a Iesu: te tamaˈi, te oˈe, e te pohe oioi na roto i te mau huru tupuraa atoa.

Te faataa faahou ra te tahi atu â mau parau tohu a te Bibilia i te mau haerea e te mau huru oraraa o te parare i “te anotau hopea.” E hiˈo na tatou e eaha ta te hoê aposetolo a Iesu i papai. Ia taio anaˈe outou i teie parau tohu, e uiui outou e: Aita anei te reira e faataa papu ra i te mau taime arepurepu i teie mahana?

Ua papai te aposetolo e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.”—Timoteo 2, 3:1-5.

Te tahi atu parau tohu faufaa no nia i te hopea o teie nei ao o te hoê ïa parau tǎpǔ e na te Atua e ‘haamou i te feia e faaino ra i te fenua nei.’ (Apokalupo 11:18) Aita te mau taata no te mau ui tahito ra i ite aˈenei i te mau ravea aravihi apî no te faaino i te fenua, i teie râ mahana te na reira nei ïa ratou. E i teie mahana, e tuhaa rahi ta te mau ravea aravihi apî i roto i te haaviiviiraa i te mau mea e haaati ra ia tatou. I te avaˈe novema 1992, teie ïa te upoo parau e itehia i roto i te mau vea: “Te faaara nei te mau aivanaa tuiroo i te haamouraa o te fenua.”

Te iteraa i te parau tohu tano

E parau mau iho â te reira. Te tupu nei te mau mea atoa ta te Bibilia i tohu no “te anotau hopea,” aore ra no ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea,’ i teie mahana. Te ite nei tatou i te tupuraa o te parau tohu tano, e e mea faufaa e ia ara maite tatou i te reira. Ua faaite o Iesu i te reira i to ˈna faataaraa i te huru oraraa i te tau o Noa, “te taata i aˈo i te parau-tia ra,” na mua noa ˈˈe i te hoperaa te ao i taua tau ra.—Petero 2, 2:5.

Ua faataa o Iesu e: “Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:38, 39) Ia ore anaˈe te parau tohu tano e haapaohia, e mea riaria roa te mau faahopearaa.

E parau paha outou e, ‘E, te tiaturi nei au i teie mau parau tohu a te Bibilia; e tae mai iho â te hopea ia tae i te hoê mahana, aita râ i fatata ˈtura i te tae mai.’ Ua papu râ anei ia outou? Eita anei e tia ia outou ia haapao maitai i te faaararaa i teie nei?

Te mau faaararaa te tia ia haapao maitai

Ma te papu maitai, aita e niu to te tahi mau faaararaa, e mea maamaa ïa ia haapao maitai i te reira. Area râ vetahi e ere ïa. E ere no te mea noa e e rave rahi, te mau melo tiaraa teitei atoa o te hoê oire, o te haafaufaa ore nei i te hoê aˈoraa, e ore atoa ïa tatou e tâuˈa. E hiˈo mai na tatou i te hoê hiˈoraa.

I te avaˈe mati i te matahiti 1902, i nia i te motu nehenehe o Matinita i Caraïbes, ua paaina te Mouˈa auahi ra o Pelée. I te avaˈe eperera, ua purehu mai te au auahi, te rehu, e te mau ofai e te mau mǎhu meumeu. Ua haamata aˈera te mau taata no te oire ra St. Pierre, e 8 kilometera te atea, i te mǎtaˈu. “Ua î roa te oire i te au auahi,” o ta te hoê ïa vahine e noho ra i reira, i papai. “E rave rahi taata tei taamu i te horoi i nia i to ratou ihu e i to ratou vaha no te paruru ia ratou i te mau mǎhu meumeu.”

I te haamataraa o te avaˈe me ua rahi roa te paainaraa o te mouˈa auahi. Ua parau te vea no reira e: “Aitâ te mau au auahi i ore . . . Aita i faaroo-faahou-hia te tere o te mau pereoo i roto i te mau aroâ. Aita i faaroo-faahou-hia te haruru o te mau huira pereoo.” E pau te aho no te veavea.

I muri iho, i te 5 no me, ua paaina mai roto mai i te mouˈa auahi e rave rahi taoˈa ura o tei haapohe i te tahi tatini taata i to ˈna taheraa mai. Eaha râ ta te mau aratai no te oire i parau na?

Ua fatata mai te auhuneraa o te tô, e ua haapapu te feia tapihoo i te mau taata e aita e fifi rahi. Aita atoa te mau taata politita, tei tapitapi no te maitiraa e fatata maira i te 10 no me, i hinaaro e ia faarue te mau taata i taua vahi ra. No reira ua tamata atoa ratou i te tamǎrû i te mǎtaˈu o te mau taata. Hau atu, ua amui atoa mai te mau upoo faatere haapaoraa e te ohipa tapihooraa e te mau pǔpǔ politita e ua mârô i te feia no ta ratou mau paroita e eiaha e horo.

Ua tupu iho â te reira. I te 8 no me, na mua noa ˈˈe i te hora 8 i te poipoi, ua paaina te Mouˈa Pelée ma te haruru rahi. Ua pou mai te mau ata ereere rarahi e te veavea roa ma te vitiviti maere mau i te oire St. Pierre. Ua haapohe oioi te mǎhu ura e mau tausani taata. Fatata o te taatoaraa o te mau taata no St. Pierre tei pohe—te tahi 30 000 taata aore ra hau atu. Te taata noa tei ora mai o te hoê ïa taurearea mau auri tei tuuhia i raro roa i te hoê fare tapearaa.

Te huru oraraa i teie mahana

I teie mahana atoa, e rave rahi o te haafaufaa ore ra e te tupu nei te mau parau tohu a te Bibilia. Te patoi nei ratou i te ara maite i te ohipa e tupu ra oia hoi e tia ia huti i te feruriraa aifaito o te mau taata atoa e te fatata maira te hopea o teie faanahoraa. Ua tohu atoa râ te Bibilia e eaha to ratou haerea, i te na ôraa e: “Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”—Petero 2, 3:3, 4.

I teie râ mahana, ua hape te feia tâhitohito. I te mea hoi e, ua taui te mau mea. Te tupu nei te mau parau tohu a te Bibilia. Te haapapuraa oia hoi ua fatata teie nei ao i te faaore-roa-hia.

Ma te paari, eita e tia ia tatou ia haamarirau i te rave i te ohipa faaora. Eaha râ te tia ia outou ia rave?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]

U.S. National Archives photo

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]

WHO/E. Hooper

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 17]

WHO hohoˈa na W. Cutting

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono