E nehenehe anei tatou e tiaturi i te mau parau tǎpǔ a te Atua?
UA FAAHITI noa na te Atua ra o Iehova, to tatou Poiete, i te parau mau. “O ta ˈu i parau ra,” o ta ˈna ïa i parau, “e na ˈu ïa e rave.” (Isaia 46:11) I muri aˈe i te aratairaa i te nunaa Iseraela i te Fenua i Tǎpǔhia, ua papai te tavini a te Atua ra o Iosua e: “Aore roa te hoê mea maitai a Iehova i parau mai i te utuafare o Iseraela i ore i te tia; hope roa aˈera i te tupu.”—Iosua 21:45; 23:14.
Mai te tau o Iosua e tae atu i te taeraa mai o te Mesia, e mau hanere parau tohu faauruahia e te Atua tei tupu. Teie te hoê hiˈoraa te faautuaraahia te taata tei patu faahou i te oire o Ieriko o tei tohuhia e mau senekele na mua ˈˈe. (Iosua 6:26; Te mau arii 1, 16:34) Te tahi atu, o te parau tǎpǔ ïa, tei manaˈohia e eita e tupu, e e noaa i te feia no Samaria e pohe poia ra e rave rahi maa i te mahana i muri aˈe i te tohuraa. I roto i Te mau arii 2 pene 7, e nehenehe outou e taio e mea nafea to te Atua faatupuraa i taua parau tǎpǔ ra.
Te faraa mai e te toparaa te mau nunaa puai o te ao nei
Ua faaurua te Atua i te mau taata papai i te Bibilia no te faatia i te mau tuhaa taatoa no nia i te faraa mai e te toparaa te mau nunaa puai o te ao nei. Ei hiˈoraa, ua faaohipa te Atua i ta ˈna peropheta ra o Isaia no te tohu e e topa te puai Babulonia fatata e 200 matahiti na mua ˈˈe e tupu ai te reira. Inaha, ua piihia to Medai, tei apiti atu i to Peresia, ei feia tei noaa te re. (Isaia 13:17-19) Hau atu â râ i te faahiahia, ua faariro te peropheta a te Atua ra i te arii no Peresia o Kuro ei aratai i roto i taua upootiaraa ra, noa ˈtu e aitâ o Kuro i fanauhia ˈtura i te papairaahia te parau tohu! (Isaia 45:1) E te vai atu â.
Ua tohu atoa te peropheta ra o Isaia e nafea e tupu ai te toparaa o Babulonia. Ua papai oia e e ‘mǎrô’ te anavai Eupharate, te mau pape paruru i te oire, e e “ore hoi te mau uputa [o Babulonia] e opanihia.” (Isaia 44:27–45:1) Ua tupu teie mau tuhaa iti taa ê, mai ta te taata tuatapapa aamu ra o Herodote i faatia.
A riro noa ˈi o Babulonia ei nunaa puai roa ˈˈe, ua faaohipa atoa te Atua i ta ˈna ra peropheta o Daniela no te faaite i te mau nunaa puai o te ao nei e apee ia ˈna. Ua ite orama o Daniela i te hoê mamoe oni taipe e piti to ˈna tara tei upootia i nia i te mau “puaa ê” atoa. E mea papu te taata tei faahohoˈahia i taua mamoe oni ra e piti to ˈna tara, ua papai o Daniela e “o na arii ïa no Medai e no Peresia.” (Daniela 8:1-4, 20) Oia mau, mai tei tohuhia, ua riro mai to Medai-Peresia ei nunaa puai o te ao nei i to ˈna haruraa ia Babulonia i te matahiti 539 hou to tatou nei tau.
I roto i teie noâ orama no ǒ mai i te Atua ra, ua ite o Daniela i muri iho i “te tahi puaaniho oni [e] tara huru ê hoi to taua puaaniho ra, tei ropu i te area mata ra.” Ua tamau â o Daniela i ta ˈna faataaraa e: ‘Ite atura vau ia ˈna i te taeraa i pihai iho i taua mamoe oni ra, e tui atura oia i taua mamoe oni ra, e pau ihora na tara e piti ra, e aore roa e ravea e ora ˈi taua mamoe oni ra. Tupu atura taua puaaniho pae ra i te rahi; ia puai râ oia ra, ofatihia ihora te tara rahi ra; e i monohia mai te reira i na tara hiˈohia e maha ra.’—Daniela 8:5-8.
E mea maramarama maitai te Parau a te Atua no nia i te auraa o teie mau mea atoa. A tapao na i te faataaraa: “E te puaaniho aito ra, o te arii ïa no [Heleni]: e te tara rahi i ropu i te area mata ra, o te arii matamua ïa. E ofatihia ihora te reira, e monohia ihora e maha atoa ra, o na basileia ïa e maha e tia mai no roto i taua fenua ra, eita râ e au i to ˈna mana.”—Daniela 8:21, 22.
Te faaite nei te Aamu e o Alesanedero Rahi, te “arii ïa no [Heleni].” I muri aˈe i to ˈna poheraa i te matahiti 323 hou to tatou nei tau, ua tatuhaahia to ˈna hau emepera i rotopu e maha tenerara—Seleucos I Nicator, Cassandre, Ptolémée I, e o Lysimaque. Mai ta te Bibilia iho â i tohu, “e monohia ihora e maha atoa ra.” E mai tei tohu-atoa-hia, aita hoê noa ˈˈe i rotopu ia ratou i hau aˈe i te puai ia Alesanedero. Oia mau, e mea faahiahia roa te tupuraa e ua piihia teie mau parau tohu a te Bibilia te “Aamu papai-aˈena-hia.”
Te Mesia tei tǎpǔhia mai
Aita te Atua i tǎpǔ noa e e faaora mai te Mesia i te mau taata i te mau faahopearaa o te hara e o te pohe, ua horoa atoa mai râ o ˈna e rave rahi parau tohu no te faataa e o vai Tei Tǎpǔhia mai. E hiˈopoa mai tatou i te tahi noa, te mau parau tohu e eita o Iesu e nehenehe e faanaho no te faatupu.
Ua tohuhia e tau hanere matahiti na mua ˈˈe e e fanauhia Tei Tǎpǔhia mai i Betelehema e na te hoê paretenia e fanau mai ia ˈna. (A faaau te Mika 5:2 e te Mataio 2:3-9; Isaia 7:14 e te Mataio 1:22, 23.) Ua tohuhia e e hoohia o ˈna e 30 moni ario. (Zekaria 11:12, 13; Mataio 27:3-5) Ua tohu-atoa-hia e e ore roa e ofatihia te hoê ivi o to ˈna tino e e tuu-kelero-hia to ˈna ahu.—A faaau te Salamo 34:20 e te Ioane 19:36, Salamo 22:18 e te Mataio 27:35.
Te mea faufaa roa ˈtu â oia hoi ua tohu te Bibilia e anafea te Mesia e fa mai ai. Ua tohu te Parau a te Atua e: “Mai te tuuraa i taua parau i te rave faahou e te patu ia Ierusalema e te Mesia te Arii ra, e hitu ïa hebedoma, e na hebedoma hoi e ono ahuru e piti tiahapa.” (Daniela 9:25) Ia au i te Bibilia, ua horoahia te parau no te rave faahou e no te patu faahou ia Ierusalema i te 20raa o te matahiti faatereraa a te Arii Aretehasaseta, oia hoi i te matahiti 455 hou to tatou nei tau ia au ta te Aamu e ere no roto mai i te Bibilia e faaite ra. (Nehemia 2:1-8) Ua hope teie na hebedoma matahiti e 69 e 483 matahiti i muri iho (7 x 69 = 483), i te matahiti 29 o to tatou nei tau. I taua matahiti tano ra to Iesu bapetizoraahia e to ˈna faatavairaahia i te varua moˈa, riro mai nei o ˈna ei Mesia!
Oia mau, ua tiai noa na te mau taata i te tau o Iesu ia fa mai te Mesia i taua taime ra, mai ta te taata tuatapapa aamu kerisetiano ra o Luka i tapao. (Luka 3:15) Ua haapapu atoa te mau taata tuatapapa aamu no Roma o Tacite e o Suétone, te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Josèphe, e te philosopho ati Iuda ra o Philo Judaeus i taua tiairaa ra. Te faˈi atoa nei o Abba Hillel Silver, i roto i ta ˈna ra buka A History of Messianic Speculation in Israel, e “ua tiaihia te Mesia i te pitiraa o te tuhaa maha o te senekele matamua i to tatou nei tau.” Ua parau oia e no te mea e no roto mai “te tuatapaparaa i te tau matauhia o taua anotau ra,” i te buka a Daniela i roto i te tahi tuhaa.
Na roto i te hiˈopoaraa i teie huru haamaramaramaraa, e ere i te mea maere ia faaite atoa te Bibilia e afea te Mesia e hoˈi mai ai no te haamata i ta ˈna faatereraa arii. Ua faataa te tuatapaparaa i te tau i roto i te parau tohu a Daniela i te taime tano e faatere ai “Tei Teitei” i nia i “te feia haehaa roa.” (Daniela 4:17-25; Mataio 11:29) Ua faahitihia te hoê area taime e ‘hitu tau,’ aore ra e hitu matahiti tohuhia, e ua numerahia e e hope taua area taime ra i te matahiti 1914.a
Aita i itehia e eaha te taio mahana o te hopearaa
Tera râ, te matahiti 1914, o te taio mahana noa ïa no te haamataraa te faatereraa a te Mesia “i rotopu i [to ˈna] mau enemi.” (Salamo 110:1, 2; Hebera 10:12, 13) Te faaite ra te buka Apokalupo i roto i te Bibilia e ia tae i te taime e haamata ˈi te faatereraa a te Mesia i nia i te raˈi ra, e huri mai o ˈna i te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau melahi i nia i te fenua nei. Na mua ˈˈe o ˈna e faaore roa ˈi i teie mau varua iino, te parau ra te Bibilia e e faaarepurepu rahi ratou i te fenua nei e “maa taime poto.”—Apokalupo 12:7-12.
Ma te faufaa, aita te Bibilia e horoa ra i te hoê taio mahana e afea teie “maa taime poto” e hope ai e afea te Mesia e ohipa ˈi ei Mauhaa na te Atua i nia i te mau enemi i Aramagedo. (Apokalupo 16:16; 19:11-21) Inaha, mai tei tapaohia i roto i te tumu parau na mua ˈˈe, ua parau o Iesu ia vai ara noa no te mea aita e taata i ite i te mahana o taua ohipa ra. (Mareko 13:32, 33) Ia na nia ˈˈe anaˈe te hoê taata i ta Iesu i parau, mai ta te mau kerisetiano matamua i Tesalonia i rave e vetahi atu â i muri aˈe ia ratou, e mau tohu haavare, aore ra hape ïa.—Tesalonia 2, 2:1, 2.
Faatitiaifaroraa manaˈo titauhia
Na mua ˈˈe e hope ai te matahiti 1914, e rave rahi kerisetiano tei tiai i te hoˈiraa mai o te Mesia i taua taime ra e ia afaihia ratou i nia i te raˈi. No reira, i roto i te hoê oreroraa parau tei hohorahia i te 30 no setepa 1914, ua parau o A. H. Macmillan, te hoê Taata Haapii Bibilia e: “Teie paha te oreroraa parau huiraatira hopea ta ˈu e ore e vauvau faahou no te mea fatata tatou i te haere i to tatou faaearaa [i nia i te raˈi].” Ma te taa maitai, ua hape o Macmillan, e ere râ teie anaˈe ta ˈna tiaturiraa aore ra ta to ˈna mau hoa haapii bibilia e tei ore i tupu.
Ua tiaturi atoa te Feia haapii bibilia, tei matauhia mai te matahiti 1931 mai ei mau Ite no Iehova, e e tupu te mau parau tohu faahiahia mau a te Bibilia i te matahiti 1925. Ua manaˈo ratou e i taua taime ra e haamata ˈi te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei, ma te faahoˈi mai i te feia haapao maitai no mutaa ihora, mai ia Aberahama, Davida, e ia Daniela. Aita atoa i maoro roa aˈenei, e rave rahi Ite tei manaˈo e e tupu te mau ohipa tei taaihia i te haamataraa te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia i te matahiti 1975. Ua niuhia ta ratou mau tohu i nia i te faataaraa e e haamata te hituraa o te mileniuma o te aamu o te taata i reira.
Aita teie mau manaˈo tano ore e faataa ra e aita te mau parau tǎpǔ a te Atua i tano, e ua hape o ˈna. Aita roa ˈtu! Te tumu o te mau hape aore ra mau manaˈo tano ore, mai to te mau kerisetiano o te senekele matamua, no te oreraa ïa e haapao i te aˈoraa a Iesu, ‘Aita outou i ite i te reira mahana.’ E ere te ino aore ra te taivaraa o te Mesia te tumu o te mau faaotiraa hape, o te hoê râ hiaai uˈana e ite i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a te Atua i to ratou iho tau.
I te pae hopea, ua faataa ˈtura o A. H. Macmillan i muri iho e: “Ua haapii au e e tia ia tatou ia farii e ua hape iho â tatou e ia tamau noa i te imi maite i te Parau a te Atua ia noaa mai te maramarama hau atu â. Noa ˈtu e eaha te mau faatitiaifaroraa ta tatou e rave i te tahi mau taime i nia i to tatou mau manaˈo, eita râ te reira e taui i te faanahoraa hamani maitai o te hoo e te ora mure ore tǎpǔhia e te Atua.”
E nehenehe mau â e tiaturi i te parau tǎpǔ a te Atua! O te mau taata teie e hape nei. Tera râ, e tiai te mau kerisetiano mau ma te auraro i te faaueraa a Iesu. E vai ara noa ratou e te vai ineine no te haereraa mai o te Mesia o te ore e nehenehe e ape ei Mauhaa na te Atua. Eita ratou e faatia i te mau tohu haavare ia faateimaha i to ratou haava manaˈo e e turai atu ai ia ratou ia ore e tâuˈa i te faaararaa mau o te hopea o teie nei ao.
Eaha râ no nia i te tiaturiraa e e hope teie nei ao? Te vai ra anei te haapapuraa mau e e tupu oioi te reira, i roto noa i te roaraa o to outou oraraa?
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, mau api 138-41, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 13]
Ua tohuhia te mau tuhaa iti taa ê no nia i te toparaa o Babulonia
[Hohoˈa i te api 15]
Aita Iesu i nehenehe e faanaho no te faatupu e rave rahi parau tohu no nia ia ˈna iho