Tapena James Cook—Taata hiˈopoa i te mau motu Patitifa itoito mau
NA TE TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I AUTERALIA
TAA Ê atu i te fenua Beretane, Auteralia, Niu Zelani, Vaihi, e te mau motu Patitifa, aita te iˈoa o te Tapena ra o James Cook i matauhia e te rahiraa o te mau taata. I roto râ i te mau fenua i horoahia i nia nei, ua ite fatata te taatoaraa o te mau tamaroa haere haapiiraa i te Tapena Cook—mai ta te mau tamarii no Marite atoa i haapii i te parau no Christophe Colomb.
Ma te feaa ore râ, tei te fenua Auteralia—te tuhaa i te pae motu Patitifa Apatoa—e i te fenua Niu Zelani te taata hiˈopoa i te mau miti atea i matau-maitai-hia, e itehia i te iˈoa Tapena Cook i te mau vahi atoa. Hau atu, te himene tumu o te himene ra “Advance Australia Fair,” o tei riro i te matahiti 1974 ei himene aiˈa o te fenua, o te faaoto ra oia i te mau arueraa o te tapena itoito mau.
Te taata ra o James Cook
E taata no te mataeinaa o James Cook, ua fanauhia oia i Yorkshire, i Beretane, i te avaˈe atopa o te matahiti 1728. Noa ˈtu e e ere i te mea maramarama maitai te omuaraa o to ˈna oraraa, mai te huru ra e ua noaa ia ˈna i te tahi haapiiraa i te fare haapiiraa no te oire iti peapea ore no Ayton. I muri iho, ua haapii oia e te hoê taata tapihoo i te uahu taiˈaraa no Staithes. Mai reira mai, e te aravihi i noaa ia ˈna ma te oraraa i pihai iho i te miti tau taime, ua taui oia i ta ˈna toroa na roto i te utaraa i te arahu toreva na nia i te pahi e ua haapii oia i te faatere i te pahi, ma te tere rahi na te mau pae mataˈi puai mau o te Miti Apatoerau.
E ere noa te haponoraa i te arahu toreva te taoˈa i afaihia e Cook i to ˈna mau tere i muri iho. Ia vai oia i nia i te fenua, ua tamau oia i ta ˈna mau haapiiraa i te pae numera e ua faaô atoa ia ˈna i roto i te Nuu Moana no te fenua Beretane i te matahiti 1755. Noa ˈtu e ua rave oia i te tahi ohipa itoito no te faatere i te pahi, ua matau-roa ˈˈe-hia oia no ta ˈna mau hohoˈa fenua e te mau hohoˈa miti no Newfoundland, no Nova Scotia, e no Labrador.
Te tupuraa o te ao i te matahiti 1769
Ua noaa i te fenua Beretane i te mana i te matahiti 1763 ei puai rahi roa ˈˈe o te ao no te pae o te aihuaraau e o te tapihooraa taoˈa. I muri aˈe e 200 matahiti tamaˈi i tupu i tera e tera vahi, ua manuïa oia i nia i te mau fenua Paniora, Holane, e Farani. Ua farerei te fenua enemi hopea, o Farani, i te hoê pau ino mau. E tau ati mau hoi te reira. Ua haru oioi te manuïaraa i te pae o te ite aivanaa i te mau manaˈo tahutahu e ua faatupu i te hoê poihâ rahi i te pae o te ite o te parare ma te vitiviti mau. Ua haapapu-rahi-hia i te huru raveraa i te pae o te faatereraa pahi. Ua imi ru te Nuu Moana Beretane e te mau pu o te ite aivanaa i te turu o te hoê taata aravihi i nia i te miti no te aratai i te hoê tereraa i Patitifa. O James Cook te hoê tei maitihia no teie tuhaa ohipa fifi mau.
Te haamataraa o te mau tere o Cook
Te faaueraa i noaa ia Cook no ta ˈna tere matamua, i te matahiti 1768-71, oia ïa “te Imiraa i te mau Fenua aitâ i itehia tae roa i teie nei, e te Roaaraa i te hoê Ite no te mau Tuhaa atea o tei ite-aˈena-hia tere râ aita i tuatapapa-hohonu-maitai-hia.” Te na ô faahou ra ta ˈna mau faaueraa e “te vai ra te mau tumu no te feruri e te vai ra te mau Fenua rahi aore ra Fenua aano o te nehenehe e itehia i te pae Apatoa” e ua tia ia ˈna ia “haere i te pae apatoa no te ite i te mau Fenua rahi.” Te ohipa matamua râ te tia ia rave o te hiˈopoa ïa i te tereraa o Venus i mua i te aro o te Mahana ma te tamata i te haapapu i te atearaa tano i rotopu i te Fenua e te Mahana. Ua tupu te reira i Tahiti.
Te roaraa o te tereraa matamua e 43 mahana ïa e toe e naeahia ˈi e toru matahiti. Ua faatupu o Cook i ta ˈna mau faaueraa atoa, e hau atu. Ua tupu te reira i te roaraa o ta ˈna tere matamua i to ˈna raveraa i ta ˈna mau maimiraa tuiroo i te Botany Bay, i te tahi tau maile noa i te pae apatoa te Sydney Harbor nehenehe mau, o tei itehia i muri roa mai. Ua hope atoa ia ˈna i te haaati i na motu e piti no Niu Zelani e o ˈna te taata matamua no Europa tei hamani i te hohoˈa fenua o te mau pae fenua hitia o te râ no Auteralia. Papu maitai, aita oia i ite i te fenua rahi i te pae apatoa tei feruri-noa-hia.
Te pitiraa o te tere tei manuïa
I te pitiraa o te tere, 1772-75, ua faauehia o Cook ia rave i na pahi e piti ra Resolution e o Adventure no te hoê tere o tei riro â ei manuïaraa no te haaati i te fenua, i teie nei i te Poro toetoe ïa, ma te faaô mai i te tahi mau ohuraa na roto i te ano o te tuhaa Patitifa Apatoa. Tera râ, ua tauturu mai te tahi tau avaˈe toetoe e te faarururaa i te mau vero rahi no te haapapu ia ˈna e aita e fenua rahi i te pae apatoa eita e nehenehe e hiˈopoahia. Ua oaoa roa ta ˈna mau ihitai o tei rohirohi roa i te faarueraa i te mau miti toetoe e te hoˈiraa i Tahiti.
Ua riro mau â te pitiraa o te tere o Cook ei manuïaraa o te ore roa i manaˈohia e e tupu e ua faatia-roa-hia mai ma te ohie e te maramarama i roto i te aamu. Ua faatia o Alan Moorehead i roto i ta ˈna buka ra The Fatal Impact e: “I te hopea o te avaˈe tiurai o te matahiti 1775 ua taora aˈera ratou i te tutau i Plymouth. Ua ratere ratou e toru matahiti e e ahuru ma vau mahana. Ua hau atu i te 60 000 maile atea to ratou tere-noa-raa—e toru taime te haaatiraa o te fenua—e e maha noa ihitai a Cook o tei pohe . . . Ua haapapu teie tere e ua riro oia ei hoê o te mau taata faatere pahi rahi roa ˈˈe o te mau tau atoa.”
Ua afai mai te toruraa o te tere i te ati
Te toruraa o te tere no te hiˈopoa ïa i te mau pae Patitifa no te fenua Kanada e te maimiraa i te hoê paha Eˈa Apatoerau Tooa o te râ o te taai i te miti Patitifa e te miti Ataranitita tae atu ai i te Moana o te Poro Apatoerau toetoe. Mai te huru ra e o te tere hopea teie o te Tapena Cook. Ua faarue oia i te fenua Beretane i te 12 no tiurai o te matahiti 1776, i nia i te pahi ra Resolution tei tataˈihia, ma te rave atoa i te pahi ra Discovery. I te 18 no tenuare o te matahiti 1778, ua ite oia i tei piihia i teie nei te mau Motu Vaihi, i reira o ˈna e to ˈna mau ihitai i te farii-maitai-hia. Ua rave ratou i te maa i roto i taua nau motu nehenehe ra, e ua haamâuˈa ratou i te taime o te tau veavea o te pae apatoerau o taua matahiti ra no te tiairaa ma te faufaa ore ia ite i te hoê eˈa e tae atu ai i te miti Ataranitita. Ua hoˈi atu ratou no te tau toetoe i Vaihi.
Aita te feia tuatapapa aamu i papu e no te aha ua tupu te hoê tauiraa i nia i te huru raveraa a Cook i taua taime ra. Te vai ra te tahi mau uiraa pahono-ore-hia no nia i ta ˈna huru raveraa i nia i te feia e faaea ra i Vaihi i to ˈna hoˈiraa i reira. Ua parau vetahi e i taua taime ra, ua haamata oia i te haavî uˈana ia ratou. Te tahi atu uiraa, ahiri e ua faahuru ê oia i ta ratou huru haamoriraa. Noa ˈtu eaha te pahonoraa tano i taua mau tumu parau ra, i reira râ to ˈna poheraa i te 14 no febuare o te matahiti 1779.
Nafea oia i te poheraa? I to ratou hoˈiraa i Kealakekua Bay i te 17 no tenuare, ua fariihia te mau taata hiˈopoa fenua na 10 000 feia no Vaihi. Te faatupu ra te feia o te fenua i te oroa no makahiki no to ratou atua ra o Lono, te atua o te fenua. E au ra e ua faarirohia o Cook mai te atua ra o Lono, e ua farii-faahou-hia o ˈna e ta ˈna mau ihitai ma te huru maitai e te faahiahia mau. E toru hebedoma i muri aˈe, i te 4 no febuare, ua huti ratou i te tutau e ua reva ˈtura. E maha râ mahana i muri aˈe, ua farerei ratou i te hoê mataˈi rorofai puai mau, e ua ere i te pahi ra Resolution i te hoê tira. Ua hoˈi aˈera o Cook i Vaihi.
I te maere rahi o Cook, aita ratou i farii-maitai-faahou-hia. Te tiaturi nei vetahi e te tâuˈa nei te mau taata no Vaihi i te mau ohipa ma te haapao maitai e ua faaoti ratou e te haavarehia ra ratou e Cook e to ˈna mau taata. Area ra vetahi te manaˈo nei e aita e tuea ra to Cook hoˈiraa e to ˈna huru “atua.” Noa ˈtu eaha te tumu, ua faaite te mau taata a Cook tei maere roa i te hoê huru haavîraa uˈana. Ua aratai te reira e ia eiâhia te hoê pahi mai te Discovery. Ua tamata o Cook i te haru faahou mai i te pahi na roto i te haruraa i te raatira ra o Kalaniopuˈu, ei faahoˈiraa. Ua haamata aˈera te aroraa, e ua patiahia o Cook i te tipi e ua tairihia oia tae roa i to ˈna poheraa i te pae tahatai.
Te faataa ra te vea a te hoê melo e ohipa ra i nia i te pahi ra Resolution, te hoê taata haapii no te riro mai ei faatere pahi o George Gilbert, na roto i te mau tuhaa rii atoa i te mau taime hopea o te oraraa o Cook. (A tapao i te parau tahito aita e faaohipa-faahou-hia.) “No tae noa mai ra te Tapena Cook i te pae tahatai e ua tarape atura i te pahi ia faaea i te pupuhiraa a haere mai ai te hoê o te mau raatira itoito mau e te tahi nau taata na muri ia ˈna e ua patia ˈtura ia ˈna e te hoê tipi auri i nia i te tapono. I taua iho taime, ua tupai-atoa-hia to ˈna upoo e topa ˈtura oia i roto i te miti; ua ouˈa ratou atoa ra i nia ia ˈna no te taumi ia ˈna i roto i te pape i te tahi tau minuti, e ua aratai ia ˈna i nia i te mau ofai e ua tairi i to ˈna upoo i nia i te mau ofai e rave rahi taime; tera râ aita e feaa-faahou-raa, ua pohe oioi oia.”
Ua fa mai te tahi atu huru taata
Mai te huru ra e ua haamata te huru o Cook i te taui i te toruraa o te tere, e aita oia i faaite faahou i te hoê â huru e te haavîraa ta ˈna i faaite i na tere matamua e piti i te mau Miti Apatoa. I te toruraa o te tere, ua faautua oia ma te rutu 37 i nia i te hanere o to ˈna mau taata, ua tataipiti roa ia faaauhia i te tere matamua. I teie nei taime, ua iti to ˈna anaanatae i te huru maitai o te feia no te mau motu no Polinesia. Ei hiˈoraa, ua faanaho oia e ia tutuihia te mau fare e ia tupararihia te mau vaa i nia i te motu no Tahiti o Eimeo no te mea ua eiâhia i te hoê puaaniho tei hapu. Ua tâpû atoa oia i te tariˈa o te feia o te motu o te eiâ. Ua maˈi anei oia aore ra ua rohirohi anei aore ra e taata ino iho â?
Te taoˈa i noaa na roto i te mau tere
Te faahiti ra te orometua haapii ra o Bernard Smith i roto i ta ˈna buka ra Captain James Cook and His Times e “e ere o Cook i te hoê taata maimi i te mau fenua apî i roto i te mau auraa tumu atoa o te parau.” E parau mau te reira, ahiri e te rahiraa o te mau vahi i itehia e Cook e aita e taata e faaea ra i nia iho. Teie nei râ, ua faatia o Grenfell Price e: “Ua horoa mai ta ˈna mau maimiraa rahi i te pae o te ite teotarafia i te tahi mau manaˈo apî i nia i te hohoˈa fenua no Patitifa na roto i te iteraa i te reni atea mau o te hiti moana no Auteralia, te faataaraa o te mau reni no Niu Zelani, te tuatapaparaa o te mau tuhaa roa mau o te mau pae Marite Apatoerau; te iteraa i te mau motu apî, mai ia Vaihi, e te fenua Taratoni; e te ite-faahou-raa e te faatanoraa i te vahi mau o te tahi atu mau anairaa motu. Ua vai noa mai o Cook ei taata ratere hiˈo fenua o tei ite hoi . . . i te fenua rahi no te Poro Apatoa, area i te Poro Apatoerau toetoe ua haapapu oia i te Ooa i itehia e Bering.” Ua riro ei ohipa faufaa mau te hohoˈa fenua e te hohoˈa miti a Cook maoro â i muri aˈe te taime oia i ratere ai i te Moana Patitifa.
Ma te peapea râ, ua vaiiho atoa te mau tere a Cook i te ohipa ino i te vahi ta ˈna i haere, te mau maˈi purumu ino mau, te haavîraa uˈana e te mau pupuhi, te oreraa o te oraraa oviri i te Poro Apatoa, e te faatîtîraa i te feia o te mau motu Patitifa. No nia i te mau mea o ta Cook i ite i te Poro Apatoa, ua papai o Alan Moorehead e: “I te tahi â taime e tufaa na Cook te afairaa i te ati na muri ia ˈna. Ua ite oia eaha mau na te oraraa oviri o te hoê amuiraa i vai na i taua tau ra, e o ˈna te taata matamua i faaite i te ao i te vai-mau-raa o te ao. . . . E ohipa ino mau te ôraa o Cook i Tahiti e i Auteralia no te feia e ora ra i reira: no te mau animala e vai ra i te Poro Apatoa, ua riro ei haamouraa.”
Ma te apee i te tabula i faataa-maitai-hia e te mau hohoˈa fenua, ua ô mai te feia ouou animala e te feia ouou tohora no te taparahiraa. Te parau faahou ra o Moorehead e: “Ua tamau noa te taparahiraa taata tae roa i te taime e aita hoi e ohipa faahou no te taparahi, aita hoê aˈe râ i ravehia ma te tutava ore e tei riro ei ohipa faufaa ia taparahi.”
[Hohoˈa i te api 28]
Te pohe ino mau o Cook i Vaihi
To ˈna iteraa i te Botany Bay, i Auteralia
[Faaiteraa i te tumu]
Mau hohoˈa penihia: Ma te parau faatia a te Australian International Public Affairs
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]
Penihia e John Weber/Dictionary of American Portraits/Dover. I muri mai: The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck