VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/2 api 16-18
  • Te peu mahu—Mea ino mau anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te peu mahu—Mea ino mau anei?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te Parau a te Atua e parau ra
  • Ino aore ra maitai?
  • Mau faahopearaa
  • Te oraraa mahu: e mea “oaoa” mau anei?
    A ara mai na! 1986
  • Mea ino anei te peu mahu?
    Ta te feia apî e uiui nei
  • E tia anei ia faautua i te peu mahu?
    A ara mai na! 1989
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te peu mahu?
    Te pahono ra te Bibilia
A ara mai na! 1995
g95 8/2 api 16-18

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Te peu mahu—Mea ino mau anei?

“Mai to ˈu tamariiriiraa mai iho â, ua vai na i roto ia ˈu te mau hinaaro mahu. No te mea hoi aita vau i taa i te reira, aita vau i haapao maitai. Ua aratai te reira ia ˈu ia rave i te hoê ohipa ino mau e te hoê hoa tane. Ua ô mai te hoê manaˈo faahapa rahi, e ua manaˈo vau e eita roa ˈtu Iehova e faaore mai i ta ˈu hapa.”

“TE TAMATA ra te afata teata i te faahepo i ta tatou mau tamarii i te peu mahu.” Teie ïa te upoo parau o te hoê tumu parau a te hoê papai vea o te hoê taatiraa. Te na ô ra te taata papai e: “Te mataitai nei te mau taata e rave rahi porotarama o te faaiteite ra i te hoê huru oraraa mahu maitai roa i roto i te afata teata.” Tera râ, o te hoê noa ïa ravea te afata teata i roto e rave rahi atu â faaohipahia i teie mahana no te faaitoito i te peu mahu i rotopu i te mau taurearea. Te horoa atoa ra te mau orometua haapii, mau hoa, mau hohoˈa, mau buka, e te mau vea i te poroi e turu ra i te peu mahu.

Ua apiti atoa mai te toroa rapaauraa i roto. I mutaa ihora, ua faariro te mau taote i te peu mahu mai te hoê maˈi. I te matahiti 1973 râ, ua parau te Taatiraa Marite a te feia i roohia i te maˈi feruriraa e eita te peu mahu e faariro-faahou-hia ei huananeraa i te pae feruriraa. Mai reira mai, ua turu e rave rahi mau taote i te huru oraraa mahu tae atu i te fariiraa i te reira. Ei hiˈoraa, ua parau te taata rapaau i te feruriraa ra o Albert Ellis no nia i te mau taatiraa mahu e “e ere roa ˈtu te taatiraa o te tino i te mea faufau mea maitai roa râ. . . . A fanaˈo i te reira ia maiti noa ˈtu outou, e eiaha e vaiiho i te hoê noa ˈˈe taata ia faatiaturi ia outou e mea ‘hape’ aore ra mea ‘maamaa’ te reira.”

E mea faufau roa teie huru manaˈo i papai ai te vea ra Newsweek e: “Turaihia e te mau ravea haaparareraa hohoˈa e te hoê huru fariiraa apî, te rave rahi nei te mau taurearea i te taatiraa o te tino e te mahu e te tane aore ra vahine.” Area ra i mutaa ihora ua patoi uˈana te mau taurearea i te mau taatiraa vahine vahine aore ra tane tane, e ere te faarahiraa ia parau e e rave rahi mau taurearea e faariro ra i te reira i teie nei mai te hoê “peu apî.” E te mau taurearea atoa aita e rave ra i te mau peu mahu, mea farii pinepine aˈe ratou ia vetahi ê e rave ra i te reira. Te parau ra te taurearea ra o Darren e: “Te manaˈo nei au e ia parau mai te hoê hoa e e mahu o ˈna, e riro noa vau ei hoa no ˈna.” Ua faaite atoa te hoê taurearea haere haapiiraa tuarua i to ˈna tapitapi e mea taa ê mau o ˈna i te mea hoi “te mau tamahine anaˈe [ta ˈna] e au!”

No reira, e nehenehe te huru ereraa i te pae morare e haafeaa i te mau taurearea kerisetiano—no te feia iho â râ tei faahinaaro, no te tahi mau tumu taa ore, i te hoê taata hoê â melo taatiraa e to ratou.a Ua ite ratou e eita te Atua e farii i te peu mahu e te hinaaro ra ratou ma te aau rotahi e ape i te reira peu. I te tahi râ taime, e nehenehe te aroraa ia haavî i to ratou mau manaˈo horuhoru e riro mai ei mea rohirohi roa e aniani paha ratou e e manaˈo tia aore ra tano anei to te Bibilia. ‘Mea ino mau anei te peu mahu?’ o ta ratou paha e aniani.

Eaha ta te Parau a te Atua e parau ra

Ei pahonoraa, a taio na eaha ta te aposetolo Paulo i parau i roto i te Korinetia 1, 6:9, 10: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu [“tane faaturi,” New International Version; “raerae,” King James Version], e te paia [“peu taatiraa no Sodoma,” Jerusalem Bible; “mahu faufau,” Today’s English Version], e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” A tapao e ua faahiti taa ê o Paulo i te feia iho â e rave uˈana nei i te mau taatiraa o te tino e o te amo ra i te hoê tiaraa “tane” rahi i roto i to ratou mau taatiraa morare tia ore. No reira, te haamaramarama ra o ˈna e aita te Atua e farii ra i te mau peu mahu atoa.

Te ite-atoa-hia ra te reira i roto i te mau parau a Paulo i roto i te Roma 1:18-27 e: “Ua faaitehia mai hoi te riri o te Atua mai te raˈi mai, i te mau paieti ore atoa ra, e te mau parau-tia ore atoa a te taata nei, o tei tapea i te parau mau ma te tia ore ra . . . I faarue ai te Atua ia ratou, ia rave noa na i te peu faufau i te hinaaro o to ratou iho aau, ia faaino i to ratou iho tino, ratou ratou iho . . . No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra; na ta ratou mau vahine hoi i ruri ê i te mea mau ra i te mea au ore. E te mau tane atoa hoi, faarue atura i te mea mau ra i te vahine, tupu atura to ratou hinaaro ratou ratou iho; e tane e e tane, i te raveraa i te mea haama ra.” I ǒ nei, ua faahapa taa ê o Paulo i te peu mahu tane e vahine. Ua faautua o ˈna i te mau peu mahu ei mea au ore e te “haama.”

Ino aore ra maitai?

E pahono paha e rave rahi ma te parau e mea tahito te manaˈo o te Bibilia, ua hope to ˈna tau. A feruri na râ outou i nia i te reira, o vai tei ite i te hamaniraa o to tatou tino, te feruriraa, to tatou mau manaˈo hohonu, e i te pae varua hau aˈe i te maitai i to tatou Poiete? Ua hamani te Atua i te tane e te vahine, e ua tuu i roto ia raua i te faahinaaroraa rahi no te tahi e te tahi. (Genese 1:27, 28) Aita o ˈna i hamani ia raua no te faahinaaro i te hoê taata e hoê â melo taatiraa to raua. Hau atu, ua faaoti te Atua e ravehia te mau taatiraa o te tino i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine i roto noa i te faaipoiporaa.—Hebera 13:4.

Aita te reira e haafifi ra ia tatou. I roto i te Isaia 48:17, te parau ra te Atua ra o Iehova e na ˈna e “faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.” E, ua ite o ˈna e na te aha e tauturu ia tatou e na te aha e faaino. Noa ˈtu e mea fifi no vetahi ia apee i te mau haapiiraa a te Bibilia, e riro noa râ ei ‘mau haapiiraa maitatai,’ e mea faufaa hoi no te feruriraa e te tino. (Tito 2:1) I te tahi râ pae, e faaino te peu mahu i te tino, te mau manaˈo hohonu o te hoê taata, e te oraora-maitai-raa i te pae varua.

O te maˈi SIDA te hoê hiˈoraa e faaite ra e mea ino mau te huru oraraa mahu. I Marite Apatoerau, o te mau mahu te naea-rahi-roa-hia ˈˈe i te maˈi. Tera râ, ua riro noa te maˈi SIDA ei hoê o te mau rahiraa maˈi—maˈi o te upaa, te peperaa te upaa, te omaha ura, te tona, e te maˈi aau—e haamauiui rahi nei te mau mahu. Na te aha i faarahi i te aanoraa o teie mau maˈi? Te faataa nei te taote ra o Joseph Nicolosi e: “Ua haapapuhia te mau tuhaa mâha ore, tîtî o te huru oraraa mahu na te mau taata papai e rave rahi.” Ua faaite te hoê maimiraa rahi e “28 i nia i te hanere mahu [tei] rave i te mau taatiraa o te tino e hoê tausani hoa aore ra hau atu. . . . Ua parau fatata e 50 i nia i te hanere mahu uouo . . . e ua tauiui ratou e 500 aˈe hoa taa ê.”

Te faataa nei te buka ra Homosexual Behavior e i rotopu e rave rahi mahu “te vai ra te mǎtaˈu e taati mai te peu e ua tǎpǔhia te taiva-ore-raa, te auhoaraa, aore ra te hopoia . . . E nehenehe te hiaai ru e taati e riro mai i te tahi mau taime ei huru mâha ore rahi. E nehenehe vetahi o taua mau taata ra e tauiui e tatini hoa aore ra hau atu no te taati i te roaraa o te hoê noa ïa mahana aore ra po.” E nehenehe anei teie huru mâha ore e turu i te oraora-maitai-raa? Aore ra i te ino e te faufau? Ua riro mau te feia tei rave i teie mau taatiraa uˈana i te pae tino ma te taa maitai ei ‘tîtî na te ino.’—Petero 2, 2:19.

Hau atu â, e mea riaria, haavî, e te hairiiri te rahiraa o te taatiraa o te tino mahu. Ua parau te aposetolo Paulo e: “E mea haama hoi ia parau noa ˈtu i te mau mea i rave-huna-hia e ratou ra.” (Ephesia 5:12) Te faaite ra teie haavîraa uˈana i te riri e te mauiui e vai ra o tei hunahia râ e te hoê huru oraraa e parauhia ra e mea “oaoa.” Oia mau, te faahua parau nei te tahi mau mahu e e ere ratou i te feia taiata. Mea iti hoi te mau mahu “e hoê noa hoa” to ratou—e i roto i te rahiraa o te tupuraa, mea poto to ratou mau taairaa. E noa ˈtu e e vai maoro te tahoêraa mahu, e ere roa ˈtu te reira te faahopearaa o te here faataahia i roto i te Bibilia. Taua huru here ra “eita e rave i te mea au ore.”—Korinetia 1, 13:4, 5.

Mau faahopearaa

Te na ô ra o Paulo i roto i te Roma 1:27 e: “Te tane i te tahi i te raveraa i te mea faufau; e ua noaa ihora ia ratou iho te utua e au i ta ratou ra hapa.” (V.C.J.S.) I roto i teihea mau tuhaa? Te parau ra te buka ra Homosexual Behavior no nia i te hoê o teie mau faahopearaa e: “Te mauiui nei te mau mahu vahine no te inuraa i te ava e te inu-hua-raa rahi aˈe i te mau vahine e taoto i te mau tane.” Te faˈi nei vetahi feia maimi e mea matau-rahi-hia te tamataraa e haapohe ia ˈna iho i rotopu i te mau taurearea tane mahu.

Te mea ino roa ˈtu i roto i te taatoaraa o te mau faahopearaa ïa i nia i te huru pae varua. Te ite nei te mau mahu iho i “te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua.” (Ephesia 4:18) Tera râ, eaha ïa no nia i te mau taurearea e mǎtaˈu ra i te Atua, noa ˈtu to ratou ite no nia i te mau faaueraa tumu Bibilia, o te faahinaaro ra i te hoê taata e hoê â melo taatiraa e to ratou? Ma te taa maitai, e tia mau ia ratou ia aro no te upootia mai. Parau mau, e nehenehe te iteraa i te mau manaˈo o te Atua no nia i te peu mahu e tauturu ia ratou ia “riaria i te ino.” (Roma 12:9) Te vai atoa ra e rave rahi atu â mau taahiraa tauturu ta ratou e nehenehe e rave no te ape i te mau hiaai tano ore. O te reira ïa te tumu parau i roto i te vea i mua nei.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha e ǒ mai ai teie mau manaˈo?” i roto i ta matou numera i mua nei.

[Hohoˈa i te api 17]

Ua tapaohia te huru oraraa mahu e te taatiraa o te tino, te hepohepo, e te maˈi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono