VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/1 api 26-30
  • Te faaroo o Joshua—Hoê re no te mau tiaraa o te mau tamarii

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaroo o Joshua—Hoê re no te mau tiaraa o te mau tamarii
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê taote itoito
  • Ua here Joshua i te ora e ua haaputapû i te mafatu
  • Mau parau omoe e te aparauraa
  • Te tauturu no te oire mai
  • E piti mafatu mauiui tei ite i te hau
  • Te mau amaa tei au i te ture
  • Iosua 1:9: “E faaetaeta, e ia itoito roa”
    Te auraa o teie mau irava
  • Ta Iosua i haamanaˈo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E hinaaro oia ia manuïa tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Buka Bibilia numera 6—Iosua
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/1 api 26-30

Te faaroo o Joshua—Hoê re no te mau tiaraa o te mau tamarii

NA TO TATOU TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I KANADA

“A TAHI ra i hiˈopoahia ˈi te tiaraa o te tamarii tei ore i naeahia te matahiti i te tiribuna teitei. E te parau nei vetahi e te haamau ra te haavaraa i te mau faaueraa taa maitai eiaha no te mau taote e te mau fare maˈi noa i New Brunswick, peneiaˈe râ no te tahi atu â vahi i Kanada.”—Canadian Medical Association Journal.

Te faahiti ra teie vea i te hoê tupuraa o te faaô mai i te Tiaraa o te mau tamarii aita i naeahia te matahiti e farii i te huru rapaauraa no New Brunswick, o te parau ra e mai te peu e e parau e piti taote e ua paari te feruriraa o te tamarii i raro mai i te 16 matahiti e te taa ra ia ˈna to ˈna maˈi e ta ˈna mau ravea rapaauraa, e tiaraa mana to ˈna ia farii aore ra ia patoi i te ravea rapaauraa, mai te tahi atu mau taata paari. No nia ia Joshua Walker 15 matahiti, e mariri ai taata piihia AML to ˈna oia hoi te oreraa e tamau e te rahi-roa-raa te mau taoˈa tahi ora uouo tei ore i paari, teie ta te haava rahi ra o W. L. Hoyt o te Tiribuna Teitei i New Brunswick i papai: “E mea puai mau te haapapuraa e tamarii feruriraa paari o Joshua e, i roto i te mau tupuraa, ua riro te ravea rapaauraa pûpûhia ei mea faufaa roa ˈˈe no ˈna e no to ˈna oraora-maitai-raa e te maitairaa tamau o to ˈna tino. . . . I to ˈu manaˈoraa, aita e faufaa ia hiˈopoahia te tupuraa o Joshua [ia faarirohia ei tamarii feruriraa paari].” Ua tapao atoa te Haava Rahi ra o Hoyt i roto i ta ˈna faaotiraa e “ia farii” te ture matauhia no Kanada “i te tiaraa o te tamarii tei ore i naeahia te matahiti.”

Ua parau te hoê o te mau auvaha ture o Joshua, o Daniel Pole, no nia i te faaotiraa papaihia a te Tiribuna Teitei o te “riro hoi ei tupuraa faufaa na roto ia Kanada.” No te mea hoi e tupuraa matau-ore-hia teie, e pae haava tei putuputu mai i roto i te tiribuna maoti râ e toru mai tei matauhia. Ua parau o Pole e: “I roto i te mau huru tupuraa faufaa roa, mea rahi te mau haava i roto i te tiribuna. Peneiaˈe te faariro nei ratou i te faaotiraa e mea faufaa no Kanada.” Ua manaˈo oia e te horoa nei te ture haamauhia na i te ravea no te mau tamarii feruriraa paari ia rave i ta ratou iho faaotiraa e “aita e tumu no te haere faahou mai i mua i te tiribuna. Ua horoa rahi te reira no te tahi atu mau taata apî.” Ma te faarahi atu â i te faufaaraa o te upootiaraa o teie haavaraa, ua parau o Pole e: “O te hoê re rahi teie no te mau tiaraa o te mau tamarii, mau tane apî e mau vahine apî aravihi no te faaoti e eaha ta ratou e hinaaro ia ravehia i nia i to ratou mau tino.”

I raro aˈe i te upoo parau ra “Te re a te hoê ‘tamarii aita i naeahia te matahiti,’” ua parau te hoê vea i roto i te Telegraph Journal e: “Ua riro te faaotiraa a te Tiribuna Teitei i New Brunswick oia hoi e tiaraa to Joshua Walker 15 matahiti ia farii aore ra ia patoi i te ravea rapaauraa mai te hoê re eiaha no te mau Ite no Iehova anaˈe, no matou paatoa râ. . . . I te tahi mau taime e au ra e mea fifi roa no te totaiete ia farii i te mau faaotiraa a te hoê taata, mai te peu iho â râ e to mua te hoê taata apî i te ora aore ra i te pohe. Mea ino roa ˈtu râ ia ofati tamau te totaiete i te mau tiaraa o to ˈna mau taata tivila no nia i to ratou mau tino e mau ora. Ua turu o Joshua Walker ia matou ia ore ia na reira.”

Te hoê taote itoito

Mai te haamataraa mai o to ˈna maˈi, ua hiˈopoahia e ua rapaauhia Joshua e te taote ra o Mary Frances Scully, te hoê vahine aravihi no nia i te mau maˈi i roto i te toto e te mariri ai taata o te mau tamarii. Ta ˈna ohipa o te faataaraa ïa i te maˈi e te rapaauraa i te mariri ai taata i nia i te mau tamarii.

Te ravea rapaauraa matauhia no teie huru mariri ai taata o Joshua o te rapaauraa ïa e te raau tupohe i te mariri ai taata e te mau pâmuraa toto. E mau Ite no Iehova te utuafare o Joshua e, te patoi nei ratou i te pâmuraa toto no te mau tumu bibilia. Te ture a te Atua no te mau kerisetiano oia hoi: “Eiaha ratou e rave i te mea viivii hopoihia na te mau idolo, eiaha e faaturi, eiaha e amu i te mea uumi-noa-hia, e te toto.” (Ohipa 15:20, 29) Ua rave Joshua, mai te haamataraa mai, i te hoê tiaraa papu e faaau atu i te ture a Iehova ia ‘haapae i te toto.’

Ua tapao te taote ra Scully i roto i te buka iti rapaauraa a Joshua e e tamaiti “mau papu o ˈna i to ˈna tiaraa” no nia i te reira. Ua paraparau roa ˈtu te taote ra o Dolan, te upoo o te fare maˈi rapaauraa i te mariri ai taata o te feia paari, ia Joshua. Ua faaoti o ˈna e te taote ra Scully e e tamarii feruriraa paari o Joshua. Ua faariro atoa te taote o te utuafare Walker ra o Lordon ia Joshua ei tamarii feruriraa paari. Na roto i te parauraa a na taote e toru, maoti râ e piti noa mai tei titauhia, e tamarii feruriraa paari o Joshua, ua hau atu â oia i te fariihia e te Tiaraa o te mau tamarii aita i naeahia te matahiti e farii i te huru rapaauraa ia maiti i ta ˈna ravea rapaauraa. Aita i titauhia te hoê haavaraa.

Ma te peapea, aita te huru tupuraa i vai noa mai te reira te huru. Ua hinaaro te fare maˈi, tei faariro aˈena ia Joshua ei tamarii feruriraa paari, ia haamauhia te reira e te hoê faaotiraa a te haava no te paruru ia ˈna iho. Te faahopearaa o te hoê maimiraa roa e te fifi a te tiribuna oia hoi ua faature te haava e aita e tiaraa to Joshua ia patoi i te ravea rapaauraa. Ua faahoro-oioi-hia teie faaotiraa i te hoê tiribuna teitei roa ˈˈe e te mau faahopearaa faahitihia i roto i ta matou paratarapha matamua.

I roto i te tamataraa a Joshua, ua tapea maite te taote ra o Scully i ta ˈna patoiraa e pâmu i te toto i roto ia Joshua noa ˈtu te mau tupuraa atoa ahiri râ e taui o ˈna i to ˈna manaˈo e e farii o ˈna. Ma te faahiti i to ˈna tiaraa, ua tapao te vea ra Canadian Medical Association Journal i to ˈna parauraa e: “To ˈu haapeapea rahi roa ˈˈe oia hoi ia fifi-roa-hia Joshua aore ra to ˈna utuafare e e faarue mai ratou e aita e ravea faahou.” Te parau faahou ra te vea e: “Ua parau te tahi atu mau taote ia ˈna i muri iho e eita ratou paatoa e rapaau ia [Joshua]. Aita teie manaˈo i ô noa mai i roto i to ˈna feruriraa.” Ua riro to ˈna feruriraa tia e te tiaraa faufaa ei faaitoitoraa ia Joshua e i to ˈna utuafare.

Ua here Joshua i te ora e ua haaputapû i te mafatu

Mea here na Joshua Walker te ora; aita oia i hinaaro e pohe. Aita ˈtoa to ˈna utuafare i hinaaro i te reira. I roto e rave rahi fenua, ua tiaturi te mau Ite no Iehova, to ˈna mau taeae i te pae varua, e ia maitaihia mai e ia ora mai o ˈna. Ua ineine o Joshua i te farii i teie huru tupuraa; ua haapapu to ˈna faaroo i te Atua e e faatia-faahou-hia mai o ˈna. Ua ite oia i te tauturu i roto i te mau parau a Iesu e: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [te] reo [o te Tamaiti a te Atua].”—Ioane 5:25, 28, 29.

Ua tae mai te mau faaitoitoraa na ˈna na te mau vahi e rave rahi. Ua parau te vea ra Evening Times Globe e: “Ua haapapu nau metua i ananahi ra e aita raua i faarue ia Joshua. Ua afai raua ia ˈna i te Fare maˈi o te tuhaa fenua no te fanaˈo i te hoê ravea rapaauraa maitai roa ˈˈe, ma te ore e faaohipa i te toto. ‘E nehenehe noa mâua e faarue ia ˈna i te fare mai te peu e ua hinaaro mâua ia pohe o ˈna,’ o ta te metua tane ïa i haaferuri. ‘Aita mâua e hinaaro ra ia pohe o Josh. Te imi nei mâua i te mau ravea rapaauraa atoa no te faaora ia ˈna. E o te reira ta te mau taata atoa e rave no tei herehia e ratou. Aita mâua i faaea noa e e hiˈo noa ˈi ia ˈna ia pohe. To ǒ nei râ mâua ia maitaihia mai teie tamaiti, ia nehenehe vau e haere e ori e e hauti e o ˈna i ta ˈna hautiraa pereoo auahi, e haere faahou i te Piha no te Basileia, i ta ˈna mau putuputuraa e ta ˈna taviniraa, e peneiaˈe e hauti faahou e o ˈna i te taoraraa i te popo i roto i te ete.’”

Ua ineine mau to ˈna utuafare e tauturu ia ˈna. Ua tapao te hoê vea i te reira e: “Ia faaea mai te hoê o ratou i pihai iho ia Joshua, e putuputu atu te tahi atu mau melo o te utuafare i roto i te hoê piha tapiri nainai maniania ore, ma te ahu e te tapoˈi ihu to vetahi i nia i to ratou arapoa. O te reira noa te ohipa e tupu mai te 31 no mati mai, i to Joshua tapearaahia no te taime matamua i [te] fare maˈi. E toru hebedoma te maoro, aita Joshua i faaea noa i roto i to ˈna piha e aita hoê melo o te utuafare i reira e te ahu e te tapoˈi ihu. . . . E faaea pinepine na nau metua i te po i pihai iho ia Joshua, ma te taoto i pihai iho i ta raua tamaiti apî roa. [Ua parau te metua vahine e,] ‘E hinaarohia mâua i ǒ nei, e e rave au i te mau mea atoa no Josh, no ta ˈu mau tamarii atoa.’ ‘Mai te peu e e tia ia ˈu, e parahi au i te vahi tapearaa pereoo,’ o ta te metua tane ïa i parau.”

Mau parau omoe e te aparauraa

I te mau po atoa i faaea ˈi to ˈna metua vahine aore ra metua tane i pihai iho ia ˈna, ua tauaparau raua ma te piri roa. Ua parau oia i te hoê po e: “E e mama, a papai na i raro. O outou te feia apî e, a haafatata ˈtu ia Iehova ia tupu noa mai hoi te tahi mea i nia ia outou, e e tapea ïa outou i to outou haapao maitai ia ˈna. Ia maitai mai au te tǎpǔ nei au e rave rahi atu â vau i roto i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova. O outou te feia apî oraora maitai, a rave hau atu â mai te peu e e nehenehe ta outou.”

I te hoê po i te fare maˈi, ua parau Josh e: “Mama, te mau taime atoa e haere ai oe i roto i te fare pape aore ra e tii ia Papa, e haere mai te mau taote e e parau mai e: ‘e Josh, e tia ia pâmu te toto i roto ia oe. Ia ore anaˈe e pohe oe. Te hinaaro nei matou e tauturu ia oe.’ ‘No reira a auraro i to ˈu mau hinaaro no nia i te toto,’ o ta ˈu ïa e pahono. Ua parau vau i te hoê taote o tei faahepo ia ˈu ia farii i te toto e: ‘Te manaˈo ra paha oe e ua maamaahia vau, aita roa ˈtu to ˈu feruriraa i inohia. Te hinaaro noa nei au e ora ia au i te ture a Iehova no nia i te toto. Ua ite o ˈna e eaha te mea maitai aˈe no tatou. Te ohipa maitai roa ˈˈe no ˈu o te faaturaraa ïa i te huru moˈa o te ora, e ia pohe noa ˈtu vau e ora faahou mai au.’”

Ua parau te taote ra o Garry, te faatere i te mau taote no te mau tamarii, i te mau metua o Josh e: “Ia teoteo orua no Joshua. E faaroo to ˈna aita vau i ite aˈenei i roto i to ˈu oraraa.” Apa maira ia raua e ua parau e: “E utuafare itoito outou.”

I te hoê po i te fare maˈi, i muri aˈe i te tahi mau parau apî peapea tei horoahia i te utuafare no nia ia Joshua, tei pihai iho to ˈna tuaane ra o Jeff e to ˈna tuaana ra o Janice ia ˈna. Te taˈi noa ra o Jeff, parau atura o Josh e: “e Jeffrey, a faaea i te taˈi. E taata upootia vau noa ˈtu eaha te tupuraa. Eiaha oe e haapeapea.” To ˈna manaˈo oia hoi mai te peu e e ora to ˈna maˈi, e upootia o ˈna; ia ore râ e ia pohe o ˈna e ia faatiahia mai i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, e upootia iho â oia ma te feaa ore!

I te taime a tauaparauhia ˈi no nia i te tauiraa i te puo ivi, o to ˈna tuaane ra o Jerry te taata matamua tei horoa i to ˈna puo ivi. I te hoê taime, ua matau noa na to ˈna nau taeae ra o John e o Joe e apa ia Josh hou a taoto ai. I te 13raa o to ˈna matahiti, ua parau o ˈna i to ˈna metua vahine ia parau ia raua e e ua paari oia no te reira. I te roaraa râ o to ˈna maˈi, noa ˈtu e e 15 matahiti to ˈna, ua haamata faahou raua e apa e e pure e o ˈna, parau atura Josh i to ˈna metua vahine e mea maitai i teie nei—ua faaite te reira e te here noa ra raua ia ˈna.

Te tauturu no te oire mai

Te parau ra o Jerry e o Sandra, nau metua o Joshua, e mea putapû e te rahi te tauturu no te oire mai. I te avaˈe me 1994, ua parau te hoê vea e: “I te faito au noa, e tae mai 20 rata tapao aroha i te mahana hoê na Joshua. No te vahi atea roa mai na Rumania e Mexico mai. E niuniu-atoa-hia mai o ˈna e e faataehia mai te mau faxes i te fare maˈi na Alberta e Washington mai. Hau atu i te reira, e afaihia mai na ˈna hoê afa tatini farii e maa hotu to roto [e] tatini tiare. . . . Ia . . . maitai anaˈe to ˈna tino, e faatupu te mau utuutu maˈi i te hoê oroa no Vaihi no ˈna. E hamani ratou i te mau more ma te tapupu i te mau puohu uraina e e ori ratou i te hula i roto i to ˈna piha. ‘Ua fefe roa oia i te ata, ua manaˈo vau e e fatata o ˈna i te taˈi,’ o ta Sandra ïa i parau.”

Ua faahiti faahou o Jerry, te metua tane o Josh, i te tahi mau tuhaa: “Eita ta mâua e nehenehe e faatia i te mau tamarii haere haapiiraa atoa ia tomo i roto i te piha. O te orometua haapii rahi ïa te haere mai e hiˈo ia Josh eaha to ˈna huru. Ua afai mai te feia haere haapiiraa na Josh 1 000 tuhaa iti tapiri o te hoê hohoˈa tereraa pereoo auahi—mea au roa na Josh te mau pereoo auahi. Ua hinaaro te mutoi e faatupu i te tahi mau oriraa no te tauturu ia ˈna ia aufau i te tahi mau haamâuˈaraa, aita râ mâua i faatia ia ratou ia rave i te reira. Ua tuatapapa te piha no nia i te mau haapiiraa totiale i te fare haapiiraa i te mau tiaraa o te mau taata, e ua papai te taata haapii tataitahi i roto i taua piha ra ia Josh no te horoa i te tahi tumu parau no nia i te reira, ma te faataa i to ratou manaˈo hohonu.”

I te roaraa o taua mau taime ra, mea maere mau te faito au noa o te vea—te mau faatiaraa e te mau hohoˈa i te mau api matamua o te mau vea e rave rau. Ua faahiti te mau faatere haapiiraa i te mau poroi no nia i te oraora-maitai-raa o Joshua. Ua titau-manihini-hia o ˈna ia paraparau ia maitai anaˈe oia, ua faatupu te mau fare haapiiraa i te mau rururaa no te tuatapapa i to ˈna tupuraa.

“Ua ite anei oe i te hoê tauiraa rahi i nia ia Joshua i te rooraahia o ˈna i teie maˈi e tei haamǎtaˈu i to ˈna oraraa?” o ta A ara mai na! ïa i ani. Ua faataa Jerry, te metua tane o Josh, e: “Ua riro te reira ei tauiraa rahi i nia ia ˈna, e fatata i te mau po atoa. E tamaroa mǎrû, haapeapea ore o Josh, e titau o ˈna i te tahi taime i te mau aˈoraa o ta te hoê taurearea e 15 matahiti e titau iho â. E parahi noa vau e e hiˈo vau ia ˈna ma te faatura. E au e te paarihia mai ra o ˈna i te roaraa o te po. I te hoê rui ua hinaaro to ˈna auvaha ture e paraparau ia ˈna, e ua ani Joshua ia ˈu ia vaiiho ia ˈna. E nehenehe o ˈna e faaataata i te piha haapiiraa i te hoê mahana; i muri iho râ e faaite o ˈna i te huru taata paari, ma te paraparau i te mau auvaha ture e te mau haava. E nehenehe te hoê ati e haamatara mai mai te hohonuraa o te mafatu i te mau mea manaˈo-ore-hia.”

Ua horoa te taote ra Scully i te hoê hei nehenehe roa na Joshua. Ua parau o ˈna i to ˈna metua vahine e: “I rotopu i te mau taata maˈi atoa ta ˈu i rapaau, ua riro o ˈna ei taata auhoa roa ˈˈe, aupuru roa ˈˈe, ite roa ˈˈe i te peu, e aroha roa ˈˈe aita vau i farerei aˈenei. E mea itoito roa o ˈna e te hoê taata apî eita e moehia ia matou. E taata haapopou-roa-hia o ˈna. E nehenehe oe e teoteo no ˈna, e Vahine Walker.”

Tau hebedoma noa i muri iho, ua taui te maˈi mariri ai taata. Ua hope te mau area taime poto o te oraora-maitai-raa; ua hoˈi faahou mai te mariri ai taata. Ua parau te taote ra Scully i te utuafare e eita Josh e ora maoro—tau hebedoma paha, peneiaˈe tau avaˈe noa. I te po a muri aˈe, to reira atoa te mau metua o Joshua, ua parau te taote ra o Scully ia Joshua e ua hoˈi faahou mai te mariri ai taata e mea papu to roto atoa i te vairaa maa i teie nei. Parau atura Joshua e: “Aita, aita i hoˈi mai—ua papu ia oe?” Pahono atura te taote ra Scully e: “Josh, e ere mea maitai te hiˈopoaraa o to oe toto.” Haere atura Jerry i rapaeau i te piha, e te taote Scully i muri iho.

E piti mafatu mauiui tei ite i te hau

Te faataa ra te metua vahine o Josh i te tereraa o te ohipa: “Aita e maniania noa ˈˈe. Faanuu atura vau i to ˈu parahiraa i pihai iho i to ˈna roˈi i te faito o to ˈna upoo e tapea ˈtura vau i to ˈna rima. Ani atura vau ia ˈna e mai te peu e te peapea ra aore ra te hepohepo ra o ˈna i te mea ta te taote i parau. Ua pahono o ˈna e: ‘Aita vau i manaˈo e pohe e e faarue oioi mai. Mama, eiaha râ oe e haapeapea. Aita vau e mǎtaˈu ra e pohe, aita ˈtoa e mǎtaˈu i te pohe. E pihai iho anei oe ia ˈu ia pohe au? Aita vau e hinaaro e pohe o vau anaˈe.’ Haamata ˈtura vau i te taˈi e ua hoˈi au ia ˈna. Taˈi atoa atura o ˈna, e ua parau e: ‘Mama, tei roto vau i te rima o Iehova.’ No reira, ‘te hinaaro nei au ia mau papu outou paatoa i roto i te parau mau e nehenehe ïa outou e farii popou ia ˈu i te tia-faahou-raa. E nehenehe au e parau atu ia oe i te reira, e Mama, ma te papu taatoa: ua ite au e e faatia mai iho â Iehova ia ˈu. Te taio nei o ˈna i to ˈu mafatu, e te here mau nei au ia ˈna.’

“Ua taˈi faahou vau. Parau atura vau ia ˈna e ua here mau matou ia ˈna e, i roto i na 16 matahiti to ˈna oraraa i rotopu ia matou, ua oaoa roa matou ia ˈna—e hau atu â, ua mauruuru Iehova ia ˈna ma te farii maitai. Ua parau oia e: ‘Mama, ua ite au.’ Pahono atura vau ia ˈna e: ‘Josh, aita roa ˈtu vau e hinaaro ra e faarue mai oe ia matou, e mea miimii atoa râ no matou ia hinaaro ia faaea mai oe.’ Ua parau oia e: ‘Mama, ua ite au, e ua rohirohi au i te aro-noa-raa.’”

Te mau amaa tei au i te ture

Ua tuatapapa o Daniel Pole, te hoê o te mau auvaha ture o Joshua, e te tahi atu mau paruru, i te mau uiraa tei matara mai roto mai i te tupuraa o Joshua Walker. Eaha te hoê tamarii feruriraa paari i roto i te Tiaraa o te mau tamarii aita i naeahia te matahiti e farii i te huru rapaauraa? Te vai atoa ra anei te tiaraa e patoi i te ravea rapaauraa i roto? E nehenehe anei e faaohipa i ǒ nei i te haapapuraa a te parens patriae oia hoi na te hau faatere e rave i te faaotiraa no te hoê taata aravihi ore i te pae feruriraa? E tiaraa mana anei to te taata e faaoti e eaha te rave i nia i to ˈna iho tino? Mea fati ore anei te tiaraa no to ˈna tino? E eaha ïa no nia i te ture matauhia no Kanada? E nehenehe anei e faaohipahia i roto i teie tupuraa? E, mea faufaa anei ia haavahia na mua te tupuraa o Joshua Walker?

Te vai ra anei teie mau uiraa i roto i te faaotiraa papaihia a te Tiribuna Teitei? E, te vai ra. Ia au i te faaotiraa a te putuputuraa, ua faafaaea rii te haavaraa a na toopae haava e ua hoˈi faahou mai i muri iho i roto i te piha haavaraa e ua horoa i te faaotiraa taatoa ma te parau noa e:

“Ua fariihia te haavaraa. Ua patoihia te faaotiraa a Turnbull, J. [te tiribuna haava raro roa ˈˈe]. Ua faarirohia o Joshua Walker ei tamarii feruriraa paari i roto i te mau faanahoraa a te Tiaraa o te mau tamarii aita i naeahia te matahiti e farii i te huru rapaauraa e aita i titauhia te parau faatia a to ˈna nau metua ma te faatura i ta ˈna ravea rapaauraa. E tuatapapahia te uiraa no nia i te mau haamâuˈaraa i roto i ta matou haavaraa papaihia.”

E faaohipahia anei te ture matauhia no Kanada i roto i teie tupuraa? E. Te na ô ra te tabula neneihia a te putuputuraa e: “I Kanada, te farii nei te ture matauhia i te tiaraa o te tamarii tei ore i naeahia te matahiti, oia hoi, tei taa i te natura e te mau faahopearaa o te ravea rapaauraa pûpûhia. . . . Ua amui te New Brunswick i te ture matauhia i roto i te taatoaraa ia ô atoa i roto i te Tiaraa o te mau tamarii aita i naeahia te matahiti e farii i te huru rapaauraa.”

I te pae hopea, e tia anei ia haavahia te tupuraa o Joshua ia nehenehe oia ia au i te ture e patoi i te pâmuraa toto? Eita. “Ia auraro-noa-hia te mau faanahoraa o te Tiaraa, aita e faufaa ia faaohipa i te reira.”

Ua faaoti te Haava Rahi ra o W. L. Hoyt e: “Ua ravehia te reira ma te haavare ore e te ara-maite-raa rahi. Tera râ, te faahopearaa o te faaohiparaa oia hoi te faaôraa ia Joshua e to ˈna utuafare i roto i te patoiraa titau-ore-hia. No reira, i to ˈu manaˈoraa, e tiaraa to ratou i roto i te mau haamâuˈaraa a te Fare maˈi.”

Ua pohe o Joshua i te 4 no atopa 1994.

[Parau iti faaôhia i te api 27]

“Te haamau ra te haavaraa i te mau faaueraa taa maitai . . . no te mau taote e te mau fare maˈi.”—Canadian Medical Association Journal

[Parau iti faaôhia i te api 28]

“Hoê re eiaha no te mau Ite no Iehova anaˈe, no matou paatoa râ.”—Telegraph Journal

[Parau iti faaôhia i te api 29]

“Te hinaaro noa nei au e ora ia au i te ture a Iehova no nia i te toto.”—Joshua Walker

[Parau iti faaôhia i te api 30]

“E faaroo to ˈna aita vau i ite aˈenei i roto i to ˈu oraraa.”—Taote Garry

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono