VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/1 api 16-18
  • Nafea vau ia faatitiaifaro i to ˈu oraraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau ia faatitiaifaro i to ˈu oraraa?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tamaiti orure tei faarue i te utuafare
  • “E [hoˈi] faahou maira to ˈna iho huru mau”
  • E faaafaro i te mau ohipa e te Atua
  • A haamanina i te eˈa o to oe avaˈe
  • “O Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • E nafea outou ia tauturu i te hoê tamarii “haamâuˈa faufaa”?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te aamu o te tamaiti i moe ra
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • No te aha e tia ia ˈu ia auraro i to ˈu mau metua?
    A ara mai na! 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/1 api 16-18

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau ia faatitiaifaro i to ˈu oraraa?

“EITA vau e tae i roto,” o ta John ïa i parau. Te tia noa ra oia i rapaeau i te hoê Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova. I to ˈna paariraa mai ua faarue oia i te kerisetianoraa e ua rave i te ohipa ino, te raau taero, e te peu tia ore i te pae taatiraa. Tau matahiti i te na reiraraa, aita oia i nehenehe e haamoe i te Bibilia, no reira haere atura oia i te hoê Piha o te Basileia—ua taiâ râ o ˈna no te tomo. Ua pahono atu o ˈna i te hoê taata o tei faaitoito mai ia ˈna ia tomo e: “Aita oe e taa ra. E hara rahi ta ˈu i rave. Aita vau e manaˈo ra e te vai ra te hoê ravea e faaore mai ai o Iehova i ta ˈu hara.”

E rave rahi mau taurearea o te patoi ra i te mau ture a to ratou mau metua, te faaroo, e te mau peu morare. E mea haama e te ino iho â râ ia na reira anaˈe te mau taurearea tei faaamuhia e te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua. Noa ˈtu e mea rahi tei na reira, ua haamata râ vetahi i te manaˈo i muri iho e mea faufaa ore ratou noa ˈtu e e oraraa ieie to ratou. (Maseli 14:13) Te hinaaro nei vetahi mau taurearea, tei haamauiuihia e teie nei ao ino, e faatitiaifaro i to ratou oraraa e ia haapii faahou i te mau parau mau ta ratou i ite na i to ratou tamariiriiraa ra. E manuïa anei râ ratou?

Te hoê tamaiti orure tei faarue i te utuafare

Te haamaramarama maitai ra te parabole a Iesu no nia i te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, aore ra tei hue, i roto i te Luka 15:11-32 i taua tumu parau ra. Te na ô ra te faatiaraa e: “Toopiti a te hoê taata tamarii tamaroa; ua parau atura tei muri aˈe i te metua tane, E tau metua, ho mai na i ta ˈu ra tufaa i te taoˈa nei. Ua tufa ihora oia i te taoˈa na raua. E muri iti ihora, ua haaputu ihora te tamaiti hopea i ta ˈna, haere atura i te fenua roa.”

E mea papu aita teie taurearea i orure no te mea e e taata paari, haavî, aore ra etaeta roa to ˈna metua tane! Ia au i te Ture a Mose, e tiaraa to te hoê tamaiti e tufa rahi i te faufaa a to ˈna metua tane, eiaha iho â ïa na mua ˈˈe i te poheraa o to ˈna metua tane. (Deuteronomi 21:15-17) E ohipa ino to ˈna aniraa i ta ˈna tuhaa na mua ˈˈe! Tera râ, ua farii to ˈna metua ma te here. (Faaau i te Genese 25:5, 6.) No reira, ma te taa maitai, o te haerea o te taurearea—eiaha râ to to ˈna metua tane—te mea hape. Mai ta te aivanaa ra o Alfred Edersheim e faataa ra, aita o ˈna i au “i te faanahoraa e te aˈoraa horoahia i roto i to ˈna utuafare” e ma te miimii te “hiaai nei oia i te tiamâraa e te faaanaanatae ia ˈna.”

Mai ta te hoê tumu parau na mua ˈˈe i roto i teie mau anairaa e farii ra, e ere te mau metua atoa te mea maitai e te haapao maitai.a Ia faaetaeta te hoê metua aore ra ia ore oia ia aifaito, e ere roa ˈtu te orureraa i te pahonoraa; e haamou râ te reira ia oe iho i te pae hopea. E hiˈo faahou mai na tatou i te parabole a Iesu. I muri aˈe i te haereraa i te atea ê, “puhura ˈtura [te taurearea] i ta ˈna taoˈa i te haapao ore. E pau roa aˈera, roohia ihora taua fenua ra i te oˈe rahi, e ati ihora oia i te poia.” Aita ˈtoa te reira i haaferuri ia ˈna. Ma te tiaturi noa ia ˈna iho, “ua taati atura oia i te hoê taata-tupu no taua fenua ra, o tei tono ïa ia ˈna i roto i te aua e faaamu i te puaa. E ua hiaai atura oia i te pipi i amuhia e te puaa ra ia paia oia; aore hoi e taata i hopoi mai i te maa na ˈna.”

Te parau ra te taata tuatapapa bibilia ra o Herbert Lockyer e: “E mea papu ua huru ê te mau ati Iuda i teie mau parau a faaroo noa ˈi ratou ia Iesu, no te mea no te hoê ati Iuda, e ere te ‘faaamuraa i te puaa’ i te hoê ohipa hairiiri roa ˈˈe. I teie mahana atoa, e pinepine tei faarue i te mau parau mau bibilia i te farerei i te mau huru tupuraa fifi, e te haama atoa. Te faˈi nei te hoê tamahine kerisetiano tei faarue i te utuafare e: “Ua haamâuˈa vau i te taatoaraa o ta ˈu moni no te raau taero, e aita ta ˈu e moni faahou no te tahi atu ohipa. No reira haamata ˈtura vau e eiâ i te mau mea atoa no te haamâha i to ˈu mau hinaaro i te raau taero.”

“E [hoˈi] faahou maira to ˈna iho huru mau”

Eaha râ te huru o te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa i mua i to ˈna iho huru tupuraa ino? Ua parau Iesu e i te pae hopea ua “[hoˈi] faahou maira to ˈna iho huru mau.” Te auraa o te mau parau tumu Heleni ra oia hoi “hoˈi i to ˈna huru matamua.” Aore ra, ua riro o ˈna ei “taata ê” i roto i te hoê ao maamaa e te feruri-noa-hia, aita roa ˈtu e ite ra i te hepoheporaa mau o to ˈna huru tupuraa.—Faaau i te Timoteo 2, 2:24-26.

Ua haama atoa te tahi mau taurearea orure i teie mahana i mua i te tupuraa mau. Oia mau, e nehenehe te ootiraa i te faahopearaa ino o te hoê oraraa taiata—fare auri, pepe ino roa, maˈi e parare na roto i te mau taatiraa o te tino—e riro ei tupuraa peapea mau. E mea tano mau â te mau parau a te Maseli 1:32: “E pohe hoi te feia maua o ratou i fariu ê ra.”

E hiˈo na tatou i te hiˈoraa o Elizabeth, tei faarue i to ˈna nau metua e tei faaohipa i te raau taero. Te parau ra o ˈna e: “Ua haamoe au ia Iehova.” Tera râ, i to ˈna mataitairaa ia New York, ua haere o ˈna na mua i te pu rahi a te mau Ite no Iehova. Te faahopearaa? Te faahaamanaˈo ra o ˈna e: “Ua peapea roa to ˈu feruriraa e to ˈu mafatu. Eaha ta ˈu i rave? Mea nafea to ˈu tuuraa ˈtu i to ˈu oraraa faahiahia i roto i teie huru ati?”

I to te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa iteraa i te mau faahopearaa, ua rave o ˈna i te hoê faaotiraa itoito—e hoˈi i te fare e e faatitiaifaro i to ˈna oraraa! Eaha râ te huru o te metua tane i muri aˈe i to ˈna haamauiuiraahia e te haavareraahia e ta ˈna tamaiti? Te pahono ra te aamu e: “E tei te atea ê â oia, ite maira tana metua ia ˈna, aroha maira, horo maira, tauvahi maira i nia i tana aˈî, hôˈihôˈi maira ia ˈna.” Oia, na mua ˈˈe a faahiti maitai faahou ai te tamaiti i ta ˈna faˈiraa hapa, ua faaite to ˈna metua tane i te here e ua faaore i ta ˈna hapa.

E faaafaro i te mau ohipa e te Atua

Noa ˈtu râ, ua parau te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa i to ˈna metua tane e: “Ua hara vau i te Atua o te raˈi, e ia oe atoa hoi.” Te haapiiraa? Eita te mau taurearea tei faaatea ê mai i te mau faanahoraa a te Atua e nehenehe e faatitiaifaro i to ratou oraraa hou ratou e ‘faaafaro ai i te mau ohipa’ e te Atua iho! (Isaia 1:18) E nehenehe tatou e haamauruuru ia Iehova i te raveraa i teie huru faahauraa. Oia mau, ua faahohoˈahia te metua tane i roto i te parabole a Iesu i te Atua ra o Iehova. E te faaore atoa ra te Atua i te hapa ma te parau i te feia hara tei tatarahapa e: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.” (Malaki 3:7; faaau i te Salamo 103:13, 14.) E tia râ i taua mau taata ra, mai te mau ati Iuda taiva i te mau tau bibilia, ia parau e: “E imi tatou, e hiˈopoa maite i ta tatou haerea, a hoˈi ai tatou ia Iehova ra.”—Te Oto o Ieremia ra 3:40.

Te auraa o te reira oia hoi ia hiˈopoa maitai oia i to ˈna haerea tano ore. Ia na reira te hoê taurearea tei taiva, e turaihia ïa oia ia faˈi i ta ˈna hapa i mua i te Atua ra o Iehova. Ua parau te papai salamo e: “Ia ˈu i mamû noa ra, ua ino roa o ˈu mau ivi, i te uuru no ˈu e rui noa ˈtu te mahana. . . . E maoro aˈera, ua faˈi atura vau i tau hara ia oe; e aore au i huna i to ˈu nei piˈo. . . . E ua faaore mai oe i te ino o taua hara na ˈu ra.”—Salamo 32:3-5.

E no te hoê taurearea o tei rave i te hara ino roa—te haamaruaraa tamarii paha, te taatiraa o te tino, te rave-hua-raa i te raau taero, aore ra te taparahiraa taata? E mea taa maitai, e nehenehe te hoê e manaˈo e eita ta ˈna hapa e faaorehia. O te reira atoa te manaˈo o John, tei faahitihia i te omuaraa. No reira o ˈna i tia noa ˈi i rapaeau i te Piha o te Basileia tae noa ˈtu i te taime i faahaamanaˈo ai te hoê matahiapo mǎrû o te amuiraa ia ˈna e ua rave atoa te Arii o Iseraela tahito ra o Manase i te mau hapa ino roa—mai te taparahiraa taata! Ua faaore râ Iehova i ta ˈna hara. (Paraleipomeno 2, 33:1-13) Te parau ra o John e: “Ua faaora taua matahiapo ra i to ˈu oraraa.” I to ˈna iteraa e e faaorehia mai te hapa, ua tomo o John ma te itoito i roto i te Piha o te Basileia e ua ani i te tauturu.b

Te hinaaro nei te rahiraa o te mau taurearea i roto i teie huru tupuraa i te tauturu no te faaafaro i te mau ohipa e te Atua, e e nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa e horoa rahi mai i roto i taua tuhaa ra. E faaroo mai ratou ma te taa i te huru e te manaˈo ia ‘faˈi [te hoê taurearea] i ta ˈna mau hara.’ E aˈo mai paha ratou e e tauturu ma te ohie. Ei hiˈoraa, e ani paha ratou i te hoê taata no te ‘haapii ia ˈna mai te haamataraa o te mau mea faufaa’ i roto i te Parau a te Atua na roto i te hoê haapiiraa bibilia i te fare. E mai te peu e e fifi to tei taiva ia pure, e nehenehe te hoê matahiapo e rave i te reira no ˈna. “E e ora taua maˈi ra i te pure faaroo,” o ta te Bibilia ïa e haapapu maira ia tatou.—Iakobo 5:14-16; Hebera 5:12.

A haamanina i te eˈa o to oe avaˈe

Parau mau, ua riro te faaafaroraa i te mau ohipa e te Atua ei haamataraa noa. Mai to te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa tatarahaparaa i to ˈna metua tane, e tia i te mau taurearea taiva ia faaafaro e to ratou mau metua. E nehenehe te hoê tatarahaparaa rotahi e tauturu rahi mai i to ratou mauiui e ia ratou iho. Te faahaamanaˈo ra te hoê taurearea tei hoˈi i te fare e te hoê aiû tiamâ ore e: “Ua faaite mai to ˈu mama e to ˈu papa i te hoê here rahi ia ˈu.”

E tia i te hoê taurearea o te hinaaro ra e faaoaoa i te Atua e ‘haamanina i te eˈa o to ˈna avaˈe.’ (Hebera 12:13) Te auraa hoi e taui i to ˈna huru oraraa, ta ˈna mau peu, e to ˈna mau hoa. (Salamo 25:9; Maseli 9:6) E mea faufaa atoa te hoê haapiiraa tataitahi tamau. Te parau ra te hoê tamahine tei orure na mua ˈˈe e: “E taio vau i te Bibilia i te mau mahana atoa e te mau tumu parau atoa niuhia i nia i te Bibilia neneihia e te mau Ite no Iehova. Te haamauruuru nei au i te Atua i te horoaraa mai i te tahi atu ravea.”

Te haapoto nei o John i te mau mea ma te parau e: “Ua haamanaˈo vau i te taime ta ˈu i haamâuˈa. Te manaˈonaˈo nei au i te tahi atu huru tupuraa o te mau mea, aita râ i nehenehe ia ˈu e faaore i te mea tei tupu.” Auaa, te haamori nei tatou i te hoê Atua aroha o te titau manihini ma te mahanahana i tei faarue ia ˈna ia hoˈi mai. No te aha e ore ai e farii i ta ˈna titau-manihini-raa?

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha e tia ia ˈu ia auraro i to ˈu mau metua?” i roto i ta matou vea no te 8 no titema 1994.

b Mai te peu e aita oe i paari mai te hoê kerisetiano, te hinaaro nei râ oe e taui i to oe huru oraraa, e nehenehe te haereraa i te hoê Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova e riro ei haamataraa maitai. A ani i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i to oe fare. E fanaˈo ïa oe i te hoê tauturu taa ê no te faatitiaifaro i to oe oraraa.

[Hohoˈa i te api 17]

E nehenehe te mau kerisetiano paari e tauturu ia oe ia faatitiaifaro i to oe oraraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono