Ua riro mai to ˈu riri ei here
Faatiahia mai e Ludwig Wurm
I te hoê po toetoe roa ˈˈe aitâ vau i ite aˈenei—i raro mai i te 52° C. Te taio mahana: febuare 1942—afaraa o te tau toetoe e te tamaˈi. Te vahi: te tuhaa Rusia tahoêhia i pihai iho ia Leningrad. E faehau vau i roto i te Waffen-SS (Waffen Schutzstaffel) Helemani, te hoê nuu rahi puai. E ohipa hairiiri roa tei horoahia mai i te hoê taratini [sergent] e ia ˈu nei oia hoi te tanuraa i na hoa hau atu i te 300, ua pohe te rahiraa o ratou i roto i to ratou apoo tapuniraa—no te toetoe rahi. Ua paari roa râ te repo, e aita i nehenehe e tanu ia ratou. No reira, haaputu atura mâua i te mau tino etaeta i muri mai i te mau fare faaea-ore-hia, mai te mau vahie. E vaiihohia ratou e tae atu i te tau uaaraa tiare no te tanu.
E ERE mea faufaa roa te parauraa e ua haapeapea teie hopoia hairiiri ia ˈu. I roto i to ˈu peapea ua parau vau ma te roimata e: “Unterscharführer (taratini), e nehenehe anei oe e parau mai ia ˈu no te aha teie mau taparahiraa atoa e aita e tumu? No te aha e rahi ai te feiiraa i roto i te ao nei? No te aha e tia ˈi ia tatou ia tamaˈi?” Ua pahono mai oia ma te reo mǎrû e: “Ludwig, aita roa ˈtu vau i ite. Ua ite oe, eita ˈtoa vau e nehenehe e taa i te auraa o te rahiraa o te mauiui e te feiiraa i roto i te ao nei.”
Piti mahana i muri iho, ua tano to ˈu aˈi i te ofai pupuhi tei paaina o tei haaparuparu roa ia ˈu, aita e hiroa faahou, e ua fatata i te pohe.
I te pae hopea râ, na roto i ta ˈu mau uiraa tuutuu ore ua ite roa vau e nafea te riri e te hepohepo i te riroraa mai ei here e ei tiaturiraa. A vaiiho na ia ˈu ia faatia.
To ˈu farereiraa ia Hitler
Ua fanauhia vau i Auteteria i te matahiti 1920. E taata lutero to ˈu metua tane, e to ˈu metua vahine e katolika ïa. Ua haere au i te hoê haapiiraa lutero taa ê, i reira to ˈu fanaˈoraa i te haapiiraa faaroo tamau horoahia e te hoê ekalesiatiko. Tera râ, aita vau i haapiihia e o Iesu Mesia te Faaora. Ua tuu-noa-hia te faufaaraa i nia i te hoê “faatere tonohia mai e te Atua,” oia hoi o Adolf Hitler, e te hoê hau emepera Helemani pûpûhia. Ta ˈu buka haapiiraa e buka ïa na Hitler Mein Kampf (Ta ˈu aroraa) maoti râ i te Bibilia. Ua haapii atoa vau i te buka a Rosenberg oia hoi Der Mythus des 20. (Te parau aamu o te senekele 20), i roto ua tamata oia i te haapapu e e ere o Iesu Mesia i te hoê ati Iuda e Aryen uouo râ!
Ua tiaturi roa vau e ua tonohia mai iho â o Adolf Hitler e te Atua, e i te matahiti 1933, ua teoteo vau i te apitiraa i roto i te pǔpǔ o te ui apî a Hitler. E manaˈonaˈo paha outou i to ˈu horuhoru rahi e farerei roa ˈtu ia ˈna. I taua mahana ra, te haamanaˈo maitai ra vau i to ˈna mata toetoe matau-ore-hia i to ˈna hiˈoraa mai ia ˈu. Ua putapû roa vau i to ˈu hoˈiraa i te fare, ua parau vau i to ˈu Mama e: “Mai teie mahana e ere to ˈu ora no oe faahou. No to ˈu faatere ra o Adolf Hitler. Ia ite noa ˈtu vau i te taata e tamata i te haapohe ia ˈna, e haere roa vau iho i mua ia ˈna no te faaora ia ˈna.” Tau matahiti i muri iho to ˈu taaraa e no te aha o Mama i taˈi ai e i tahopu ai ia ˈu.
Te mana matamua o te pǔpǔ Nazi
I te matahiti 1934, ua patoi te faatereraa Nazi i te faatereraa auteteria. I te roaraa o taua aroraa ra, ua taparahi-pohe-hia te Faatere hau rahi ra o Engelbert Dollfuss, tei patoi i te tahoêraa o na fenua Auteteria e Helemani, na te mau Nazi. Ua tapeahia, ua haavahia, e ua haapohehia te mau tumu o te patoiraa. No reira, faaô mai nei te faatereraa auteteria i te ture a te mau nuu faehau, e ua ohipa vau i roto i te faanahonahoraa huna a te Pǔpǔ a te feia rave ohipa helemani Nazi—te pǔpǔ Nazi.
Ua tupu mai te Anschluss i muri iho, amuiraa o na toopiti fenua Auteteria e Helemani i te matahiti 1938, e ua haamanahia te pǔpǔ Nazi e te ture. I muri iho i taua noâ matahiti ra, ua titau manihini Hitler ia matou te mau melo taiva ore o te pǔpǔ no te haere i te rururaa matahiti a te Reich i Nuremberg i te Zeppelin Meadow. I reira to ˈu iteraa ia Hitler i te faaiteraa i to ˈna mana rahi. Ua î ta ˈna mau oreroraa parau teoteo, o tei haatafifi i te manaˈo o te feia i putuputu mai, i te riri i te feia patoi atoa i te pǔpǔ Nazi, oia atoa te mau ati Iuda e te Feia haapii Bibilia o te mau nunaa atoa, tei matauhia i teie mahana te mau Ite no Iehova. Te haamanaˈo maitai ra vau i to ˈna teoteo e: “E faaore-roa-hia teie enemi o te Helemani Rahi, teie Feia haapii Bibilia o te mau nunaa atoa taparahi taata i Helemani.” Aita vau i farerei aˈenei i te Ite no Iehova, no reira ua aniani au e o vai teie mau taata atâta ta ˈna e faaino nei.
Ta ˈu ohipa i te aua tapearaa i Buchenwald
I te haamataraa te Piti o te Tamaˈi Rahi i te matahiti 1939, ua apiti atu vau ma te aau tae i roto i te nuu faehau puai Helemani, te Waffen-SS. Ua tiaturi roa vau e e faatanohia te mau faatusiaraa e anihia mai ia ˈu ia rave i roto i taua tamaˈi ra, no te mea ua tonohia mai to matou faatere e te Atua, e ere anei? Ua peapea roa râ vau i te matahiti 1940, i te faahaereraahia to matou nuu i Luxembourg e i Beletita e i Farani, ua ite au no te taime matamua i te anairaa i pihai iho noa mai i te hoê faehau pohe—o te hoê taurearea farani haviti. Aita vau i taa no te aha te mau taurearea farani e hinaaro ai e pûpû i to ratou ora i roto i te hoê tamaˈi e upootia iho â te fenua Helemani, e tei to matou pae hoi te Atua.
Ua pepe au i Farani e ua faahoˈihia vau i Helemani no te tapea ia ˈu i te fare maˈi. I to ˈu maitairaa mai ua afaihia vau no te ohipa i rapaeau mai i te aua tapearaa taata no Buchenwald, i pihai iho ia Weimar. Ua horoa mai to matou mau ofitie i te mau faaueraa etaeta eiaha e amui atu e te Totenkopfverbände (Upoo o te pohe) oia hoi te mau tiai SS o te aua aore ra te feia mau auri. Ua opani-etaeta-hia matou eiaha e tomo i roto i te mau piha o te feia mau auri, tei haaatihia e te hoê patu teitei e te hoê uputa rahi. I nia noa mai i te uputa e itehia te hoê tapao: “Arbeit Macht Frei” (E faatiamâ te raveraa i te ohipa). O te mau tiai SS anaˈe te nehenehe e tomo i roto i taua vahi ra maoti ta ratou parau faatia.
I te mahana tataitahi i roto i te aua, e ite matou i te feia mau auri ia haere i ta ratou ohipa arataihia e te hoê tiai SS e te tahi atu taata mau auri tei titauhia piihia te hoê Kapo. Te vai atoa ra te mau ati Iuda e te fetia a David i nia i to ratou ahu mau auri, te feia mau auri politita e to ratou e toru poro uteute, te feia taparahi taata e to ratou tapao ereere, e te mau Ite no Iehova e to ratou e toru poro vareau.
Ua tia ia ˈu ia ite i te hohoˈa mata oaoa matau-ore-hia o te mau Ite. Ua ite au e tei roto ratou i te mau huru tupuraa iino roa; te faaite nei râ ratou ia ratou iho ma te hoê tura o te huna i to ratou tino pararai. I te mea aita vau i ite maitai o vai ratou, ua ani au i to matou mau ofitie teitei e no te aha te mau Ite i afaihia mai ai i roto i te aua tapearaa taata. Te pahonoraa oia hoi e mau pǔpǔ faaroo amaha ati Iuda-Marite ratou piri roa e te mau communistes. Ua maere râ vau i to ratou haerea piˈo ore, ta ratou mau faaueraa tumu fati ore, e to ratou viivii ore i te pae morare.
Te hopearaa o to ˈu “Mesia”
I te matahiti 1945, ua topa te ao o ta ˈu i tiaturi. Ua haapapu to ˈu “atua” ra o Adolf Hitler, tei faahanahanahia e te mau upoo faatere haapaoraa ei faatere tonohia mai e te Atua, e e mesia haavare o ˈna. Ua aramoina roa ta ˈna opuaraa Tausendjährige Reich (Tausani matahiti faatereraa) 12 matahiti noa i muri iho. E taata mehameha atoa o ˈna tei ape i ta ˈna hopoia no te haapoheraa oia i te mau mirioni tane, vahine, e tamarii na roto i te haapoheraa ia ˈna iho. Ua mata-pouri-atoa-hia vau i to ˈu faarooraa i muri iho i te mau parau apî no nia i te taoraraahia te paura atomi matamua i nia i te fenua Tapone.
Te mau tauiraa rahi i roto i to ˈu oraraa
I muri noa mai i te hoperaa te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua haruhia vau e te Nuu faehau CIC (Pu maimiraa huna) i te mau Hau Amui no Marite, te hoê tuhaa o te mau nuu e haapao ra i te mau Hau Amui. Ua tapeahia vau i te mea e Nazi e e melo vau no te Waffen-SS. I te pae hopea, ua itehia e te potii o ta ˈu i momoˈa ra o Trudy, te hoê taote o tei manuïa i te ani i te CIC ia tatara mai ia ˈu mai te fare auri no te mea ua pepe to ˈu mootuaio. Ua tuuhia ˈtura vau i roto i te hoê fare tiaihia tae noa ˈtu i te taime a iritihia ˈi te mau faautuaraa atoa ei taata tamaˈi.
No to ˈu maˈi, ua afaihia vau i te fare maˈi i to ˈu iho fenua oia hoi te mau Alpes no Auteteria no te hoê hiˈopoaraa i te pae rapaauraa. I te hoê râ poipoi o te tau uaaraa tiare nehenehe mau a fanaˈo noa ˈi au i te unauna o te natura e te mahanahana o te mahana e te mau himene navenave a te mau manu, ua faaoti au i te hoê pure poto mai te hohonuraa o to ˈu mafatu: “E te Atua e, mai te peu e te vai mau ra oe, e tia mau ia oe ia pahono mai i ta ˈu mau uiraa peapea e rave rahi.”
Tau hebedoma i muri iho, i to ˈu hoˈiraa i te fare, ua patoto mai te hoê vahine Ite no Iehova i to ˈu uputa. Ua farii au i ta ˈna buka bibilia. Noa ˈtu e ua hoˈi tamau mai o ˈna i te mau sabati poipoi atoa, aita roa ˈtu vau i haafaufaa i te reira e aita atoa i taio i te mau pueraa buka ta ˈna e vaiiho mai. I te hoê râ mahana, ua hoˈi au i te fare mai ta ˈu ohipa mai ma te hepohepo matau-ore-hia. Ua parau mai ta ˈu vahine ia ˈu ia taio i te tahi mea no te tamǎrû i to ˈu feruriraa—te hoê buka iti vaiihohia mai e te mau Ite te tumu parau Peace—Can It Last?
Ua haamata ˈtura vau i te taio i te buka iti e aita i faaea tae noa ˈtu i te hopea. Parau atura vau i ta ˈu vahine e: “Ua neneihia teie buka iti i te matahiti 1942. Ahiri te hoê taata i parau na roto i te aroâ e eita o Hitler e o Mussolini e upootia i roto i te tamaˈi e e fa faahou mai te Totaiete o te mau Nunaa na roto i te mau Nunaa Amui, e manaˈo ïa te mau taata e e taata maamaa o ˈna. Tera râ, ua tano maitai iho â te aamu i teie mahana e te mea ta teie buka iti i parau. E Bibilia anei ta tâua ia nehenehe au e imi i teie mau irava bibilia?”
Haere atura ta ˈu vahine i te vahi vaiihoraa tauihaa e ua ite oia i te hoê Bibilia a Luther. Ua taio vau i te mau irava Bibilia papaihia i roto i te buka iti. Ua haamata vau i te haapii i te mau mea aita vau i faaroo aˈenei na mua ˈˈe. Ua haapii au no nia i te parau tǎpǔ a te Bibilia o te hoê ao apî i nia i te fenua nei i raro aˈe i te Basileia Mesia a te Atua. E itehia teie tiaturiraa mau no te hoê oraraa oaoa e te ino ore no a muri aˈe i roto i te pure a Iesu o ta ˈu i faahiti pinepine i to ˈu tamariiriiraa: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” E i to ˈu maere rahi, ua haapii au e o Iehova te iˈoa o te Atua Mana hope, te Poiete o te raˈi e te fenua.—Mataio 6:9, 10; Salamo 83:18.
Aita i maoro, ua haere au i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova. I ta ˈu putuputuraa matamua, ua farerei au i te hoê vahine paari e ua haapohehia ta ˈna tamahine e te hunoa i roto i te aua tapearaa taata i Helemani no to raua faaroo. Ua haama roa vau. Ua faataa vau ia ˈna e no to ˈu mau taairaa i mutaa ihora, ua ite au e eaha ta ˈna e to ˈna utuafare i farerei, e no to ˈu amuiraa ˈtu e te feia o ratou te tumu o te reira, e tiaraa to ˈna e tutuha mai i nia ia ˈu.
I to ˈu maere rahi, maoti râ i te riri, ua taˈi oia i te oaoa. Ua apa maira oia ia ˈu ma te mahanahana e ua parau mai e: “Auê hoi te oaoa e te farii ra te Atua Mana hope ra o Iehova i te mau taata no roto mai i taua mau pǔpǔ patoi ra ia tomo mai i roto i ta ˈna faanahonahoraa moˈa!”
Maoti râ i te feiiraa ta ˈu i ite, te faaite mau ra teie mau taata i te here miimii ore o te Atua—te here kerisetiano mau. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu taioraa i te mea ta Iesu i parau e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) O te reira iho â ta ˈu i imi noa na. I teie nei, na ˈu ïa e taˈi. Ua haamata ˈtoa vau i te taˈi mai te hoê tamarii, no te mauruuru i te Atua maitai ra o Iehova.
E rave rahi atu â te tia ia ˈu ia haapii
I muri aˈe ua pûpû vau i to ˈu oraraa no te Atua ra o Iehova e ua bapetizohia vau i te matahiti 1948. Ua ite râ vau i muri iho e mea rahi â te tia ia ˈu ia haapii. Ei hiˈoraa, i te mea hoi e ua faataui-roa-hia to ˈu feruriraa na te faatereraa Nazi, aita vau i taa e no te aha te faanahonahoraa a Iehova i nenei ai i taua taime ra i te mau tumu parau o te patoi ra i te mau SS faufau. Ua haaferuri au e i te mea e taata matou eita e tia ia faahapahia. E faehau noa matou, e aita roa ˈtu te rahiraa o matou i ite e eaha te tupu ra i roto i te aua tapearaa taata.
No reira i te hoê mahana, ua tauahi mai te hoê taeae maitai roa ia ˈu tei taa i to ˈu fifi e tei mauiui atoa e rave rahi matahiti te maoro i roto i te hoê aua tapearaa taata, e ua parau e: “Taeae Ludwig, e faaroo maitai mai oe ia ˈu. Mai te peu e mea fifi no oe ia taa i taua manaˈo ra e te haapeapea ra paha te reira ia oe, a tatara mai i te reira i to oe feruriraa. E a huri atu i to oe fifi ia Iehova ra na roto i te pure. E nehenehe oe e tiaturi mai ia ˈu e ia na reira oe, te vai ra iho â te mahana e haamaramarama mai Iehova i te reira e te tahi atu mau tumu parau o te haapeapea ra ia oe.” Ua faaroo vau i ta ˈna aˈoraa paari, e a mairi noa ˈi te mau matahiti, ua ite au e o te reira iho â tei tupu. I te pae hopea, ua taa ia ˈu e ua riro te taatoaraa o te faanahoraa Nazi, e ta ˈna mau SS, ei tuhaa diabolo o te faanahoraa na te ao atoa nei a te Diabolo ra o Satani.—Korinetia 2, 4:4.
Hoˈi-faahou-raa i Zeppelin Meadow, i Nuremberg
E nehenehe outou e manaˈonaˈo i te hoê taime faufaa roa o to ˈu oraraa oia hoi te hoˈiraa i Nuremberg i te matahiti 1955 e i reira ua haere au i te “Triumphierendes Koenigreich” (Basileia Hanahana) tairururaa a te mau Ite no Iehova! E, ua tupu taua tairururaa ra i te vahi atoa i reira to ˈu faarooraa i te teoteo o Hitler e faaore roa i te mau Ite no Iehova i Helemani. I reira, hoê hebedoma te maoro, hau atu i te 107000 Ite no Iehova e te mau hoa na te ao atoa tei putuputu no te haamoriraa. Aita e turairairaa i reira; aita e tutuôraa no te riri. O te hoê râ utuafare tahoê, na te mau fenua atoa te ora ra ma te hau.
Mea fifi ia faataa i to ˈu mau manaˈo horuhoru i to ˈu farereiraa i taua tairururaa ra i te tahi o to ˈu mau hoa tahito no roto i te Waffen-SS o tei riro mai i teie nei ei mau tavini tei pûpû ia ratou no te Atua ra o Iehova. O te hoê ïa putuputuraa oaoa mau!
Te hiˈoraa i mua ma te tiaturi
Mai to ˈu pûpûraa e to ˈu bapetizoraa ia ˈu, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e aratai e rave rahi haapiiraa bibilia e te feia e Nazi ratou na mua ˈˈe i Auteteria. Ua riro atoa mai vetahi o ratou i teie nei ei mau Ite no Iehova pûpûhia. I te matahiti 1956, ua faarue mai au ia Auteteria, e te ora nei au i Auteralia. I reira ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê o te taviniraa ma te taime taatoa. I muri aˈe râ, ua taotia to ˈu matahiti e to ˈu tino i ta ˈu ohipa.
Hoê o to ˈu mau tiaturiraa rahi roa ˈˈe o te farii-popou-raa ïa i te tahi mau tane e te mau vahine taiva ore, o tei patoi i te ofati i te faaroo e te faanahoraa ino Nazi e tei haapohehia i roto i te aua tapearaa taata no to ratou haapao maitai, ia faatiahia mai ratou mai te pohe mai.
I te hoê â taime, i roto i te hoê tupuraa mau, ua ite au i te riroraa mai te riri riaria ei here e te tiaturiraa. I teie nei to ˈu tiaturiraa puai o te oraraa ïa e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua o te riro ei paradaiso i roto i te huru taata tia roa, faatiamâhia i te maˈi e te pohe—hoê tiaturiraa e ere no ˈu noa no te feia atoa râ e auraro atu ma te haehaa i te Arii a Iehova e faatere ra i teie nei oia hoi o Iesu Mesia. I roto i to ˈu hiˈoraa, e nehenehe au e faahiti noa ma te papu i te mau parau a te aposetolo Paulo e: “E ore hoi te tiai e faahaama mai, no te mea ua niniihia mai te hinaaro o te Atua i roto i to tatou aau e te [varua moˈa] i horoahia mai ia tatou nei.”—Roma 5:5.
[Hohoˈa i te api 13]
I roto i to ˈu ahu SS
[Hohoˈa i te api 14, 15]
Te tairururaa a te mau Ite no Iehova “Basileia Hanahana” i te matahiti 1955 faatupuhia i Nuremberg i reira to Hitler faatupu-atoa-raa i ta ˈna mau putuputuraa matahiti Nazi
[Faaiteraa i te tumu]
U.S. National Archives photo
[Hohoˈa i te api 15]
E ta ˈu pute, ineine no te poro i Auteralia
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 11]
UPI/Bettmann