VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/12 api 22-25
  • E faaroo anei oe ma te taa i te huru o vetahi ê?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faaroo anei oe ma te taa i te huru o vetahi ê?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia anaanatae oe i te parau
  • A faaite e te taa ra oe
  • E paraparau atoa te taata e faaroo maite!
  • Ia riro outou ei taata faaroo maitai
    Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
  • E pee anaˈe i te Tavini Rahi tei faariro i te taata ei pǐpǐ
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E nafea ia faaroo maite?
    A ara mai na! 2014
  • E ohipa aravihi te aparauraa
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/12 api 22-25

E faaroo anei oe ma te taa i te huru o vetahi ê?

A FERURI na e e nehenehe ta oe e horoa no te mau taata atoa i roto i to oe oraraa i te hoê ô moni rahi roa. Auê hoi ratou i te oaoa e e i te mauruuru rahi e! Inaha, e nehenehe ta oe e horoa i te hoê ô taa ê mau na vetahi ê, te hoê ohipa ta ratou e titau mau ra. Eita oe e haamâuˈa i te hoê noa ˈˈe moni. Eaha ïa taua ô ra? To oe ara-maite-raa. Te titau nei e rave rahi taata i te ara-maite-raa e e faaite ratou i to ratou mauruuru ia haapao-anaˈe-hia ratou. Teie râ, no te horoa i te ara-maite-raa tano, e tia ia oe ia riro ei taata faaroo o te taa i te huru o vetahi ê.

Mai te peu e e metua oe aore ra e paoti ohipa aore ra te haa ra oe i roto i te tahi toroa i reira e haere mai te taata e ani ia oe i te tahi aˈoraa e te tahi aratairaa, e tia ia oe ia faaroo maite atu ma te taa i te auraa. Ahiri e aita, e ite te mau taata e aita oe e taa ra i te manaˈo o vetahi ê, e e ino mai to oe roo ei taata e faaroo maite i te parau.

Mai te peu atoa e eita oe e ani-pinepine-hia ia horoa i te aˈoraa, e tia mau â ia oe ia faaroo maite i te parau o te taata, mai te huru ra e ia haere anaˈe mai te hoê hoa ia oe ra no te imi e ia tamahanahanahia o ˈna. Mai ta te hoê parau paari a te Bibilia e parau ra, ia ore oia e faaroo hou a paraparau atu ai e nehenehe oia e haavahavahahia. (Maseli 18:13) Eaha râ te tahi mau tuhaa i reira oe e nehenehe ai e faaite e e taata faaroo oe o te taa i te huru o vetahi ê?

Ia anaanatae oe i te parau

Eaha te auraa ia riro ei taata faaroo o te taa i te huru o vetahi ê? Teie te faataaraa a te Webster’s New Collegiate Dictionary no te parau ra “te taaraa i te huru”: “Te aravihi no te apitiraa i roto i te huru hohonu o vetahi ê e to ratou mau manaˈo.” Teie te faataaraa o taua noâ titionare no te parau ra “faaroo”: “Te tororaa i te taria na roto i te hoê ara-maite-raa i feruri-maitai-hia.” No reira e rave hau atu â te hoê taata faaroo maite ma te taa i te huru o vetahi ê i te faaroo-noa-raa i te parau a te hoê taata. E haapao oia e e apiti oia i roto i te mau manaˈo e te huru hohonu o te taata.

E titau te reira ia anaanatae i te mea ta oe e faaroo ra, eiaha e faatia i to oe feruriraa ia nevaneva. E fifihia te faarooraa ia feruri anaˈe oe i te mea o ta oe e pahono atu. A haavî ia oe iho no te haamau i to oe feruriraa i nia i te mea ta te taata e parau ra.

A hiˈo roa ˈtu i te taata e paraparau ra ia oe. Mai te peu e e nevaneva to oe mata, e au ra e aita oe e anaanatae ra. A hiˈo maite i ta ˈna mau aparaa rima e te huru o ta ˈna mau parau. Te hoata ra anei oia aore ra te faatuatua ra i te mata? Te faaite ra anei to ˈna mata i te huru maitai, i te peapea, aore ra te mǎtaˈu? Mea faufaa anei te parau ta ˈna i ore i faahiti? Eiaha e haapeapea i te mea o ta oe e pahono; e haere mai iho â i te taime titauhia no te mea ua faaroo oe ma te anaanatae.

A faaroo noa ˈi oe, e tairiiri oe i to oe upoo e e faaohipa oe i te mau parau no te haapapu e ua tuea to oe manaˈo, mai te parau ra “te ite ra vau” e “te taa ra ia ˈu.” Te faaite ra te reira e te apee maite ra oe i te aparauraa. Teie nei râ, eiaha e manaˈo e e hape te taata e te faaroo ra oe no te mea noa e te tairiiri ra oe i to oe upoo e te faahiti ra oe i te mau parau farii, e aita râ hoi oe e faaroo maite ra. I te parau mau, e nehenehe te tairiiri-tamau-raa i te upoo e faaite e te fiu ra oe. Mai te huru ra e te parau ra oe e, ‘Haaviti. A parau vitiviti mai i ta oe e hinaaro ra. E a faaea ra.’

Noa ˈtu eaha te tupuraa, eiaha roa e haapeapea faarahi i te huru tereraa o te faaroo-maite-raa. A faaite mau na e te faaroo ra oe, e e faaite ta oe pahonoraa i to oe aau rotahi.

E faaite atoa te mau uiraa maitai roa e te tapitapi ra oe e te apee maite ra oe i te aparauraa. E faaite te reira e te anaanatae ra oe. A ani e ia haamaramaramahia i te tahi mau tuhaa ta oe i ore i taa aore ra e vai pouri noa ra. A ui i te mau uiraa o te turai i te tahi atu taata ia faananea â e ia faahiti o ˈna iho i te tahi atu parau. Eiaha e haapeapea no te mea e tia ia oe ia tâpû i te parau i te tahi taime, eiaha râ e haapinepine. E tuhaa no te tereraa o te faaroo-maite-raa te ravea e ia taa oe ma te maramarama i te mau ohipa. Mai te peu e eita e tâpû-rahi-hia te parau, e au te tahi atu taata i to oe hinaaro e taa i te taatoaraa o ta ˈna e parau ra.

A faaite e te taa ra oe

O te reira te tuhaa fifi roa ˈˈe, mai te peu iho â râ e te vai ra te hoê taairaa auhoa i rotopu ia oe e te taata e paraparau ra ia oe. Ia haere anaˈe mai te hoê taata e hepohepo ra e paraparau ia oe, e horoa oioi anei oe i te mau faaitoitoraa e te mau ravea? E parau oioi anei oe i te taata e ere te huru tupuraa i te mea ino roa ia faaauhia i to te feia e mauiui ra? Peneiaˈe e manaˈo oe e tauturu te reira, e nehenehe râ e faatupu i te tahi faahopearaa ino.

E rave rahi tumu o te turai ia oe ia ore e faaroo faahou e ia tamata i te faatitiaifaro. E feruri paha oe e te parau oaoa o ta oe e horoa ra o te mea ïa e titauhia no te tamǎrû i te feruriraa o te taata e peapea ra. Aore ra e manaˈo paha oe e na oe te hopoia e “faaafaro” i te mau mea “hape” atoa, aita anaˈe, aita ïa oe i faaitoito aore ra aita oe “i rave i te ohipa i anihia.”

E nehenehe râ te horoa-oioi-raa i te tahi anairaa o te mau ravea e tuu mai i te tahi mau poroi itoito ore mai teie, ‘Ia au i to ˈu manaˈo, ua riro to oe fifi ei mea iti aˈe i ta oe e parau hua nei.’ Aore ra, ‘Mea faufaa aˈe na ˈu i to ˈu iho roo ei taata faatitiaifaro fifi i to oe iho maitai.’ Aore ra paha, ‘Aita vau i taa noa ˈˈe—e aita atoa ra vau e hinaaro ra e taa.’ Ia faaau anaˈe oe i te fifi a te taata e mauiui ra i to vetahi ê teie iho â ïa te poroi, ‘E tia ia oe iho ia haama i te haapeapea, ia ite-anaˈe-hia i te tahi mau taata o te mauiui rahi aˈe ia faaauhia i ta oe.’

Mai te peu e te horoa ra oe i taua mau poroi itoito ore ma te taa ore paha, e manaˈo to oe hoa e aita oe e faaroo maite ra ia ˈna, e aita oia e taahia ra. E faaoti atoa oia e te manaˈo ra oe e mea teitei aˈe oe ia ˈna. I te tahi atu taime, e ani ïa o ˈna i te tamahanahanaraa ia vetahi ê.—Philipi 2:3, 4.

Eaha ïa mai te peu e te peapea ra to oe hoa ma te faufaa ore? Ei hiˈoraa, te faahapa ra oia ia ˈna iho ma te tumu ore. E oioi anei oe i te parau atu ia ˈna e e tia ia ˈna ia tamata i te faaite i te manaˈo maitai? Aita, no te mea e ahiri e aita oe i faaroo na mua ia ˈna, e faufaa iti haihai ïa ta oe tamahanahanaraa. Maoti hoi i te manaˈo e ua haamamahia o ˈna, e manaˈo oia e e tia ia ˈna ia amo i ta ˈna hopoia o ˈna anaˈe iho, e e tia ia ˈna ia amo i ta ˈna hape. Mai ta te taata philosopho ra no te 19 o te senekele o Henry David Thoreau i faahiti, “e titau te reira e piti no te faaite i te parau mau: hoê no te paraparau atu e te tahi no te faaroo atu.”

Auê hoi te tano i te aratairaa a te Bibilia: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau.” (Iakobo 1:19) E mea faufaa roa atoa ia faaroo ma te taa i te huru o vetahi ê! A apiti atu i te huru hohonu o te taata e faatia ra ia oe i to ˈna fifi. A taa i te peapea o to ˈna fifi, te hohonu o to ˈna hepohepo. Eiaha e faaiti i to ˈna fifi e te mau parau mai teie te huru, ‘E no te hoê taime poto noa taua fifi ra’ aore ra, ‘E ere hoi te mau ohipa i te mea ino roa.’ Taa ê atu i tei tiaihia, e nehenehe te hoê fifi i faaitihia e faarahi atu â i to ˈna hepohepo. E inoino roa oia no te mea aita oe i haapao maitai i ta ˈna parau. No reira, ia faaite oe i ta oe pahonoraa e ia faaroo oe i tei parauhia e te farii nei oe e o to ˈna manaˈo te reira no te mau ohipa e tupu ra i teie nei.

Aita e titauhia e ia farii noa te taata faaroo o te taa i te huru o vetahi ê i te manaˈo o te taata e paraparau nei ia ia ˈna. Te tiaturi ra paha oe e aita te hoê taata i tano ia parau anaˈe oia e, “Mea riri roa na ˈu i ta ˈu ohipa!” Teie nei râ, mai te peu e e faaite oe e aita to oe manaˈo i tuea (‘Eiaha na e feruri mai te reira’) aore ra ma te patoi (‘Aita oe e manaˈo ra i ta oe e parau ra’), e faaoti ïa oia e aita oe e taa ra. E tia ia itehia i roto i ta oe parau e te taa ra oe i to ˈna huru. No te hoê taata e riri ra i ta ˈna ohipa, e nehenehe oe e parau atu e, ‘E ohipa hepohepo mau paha ïa.’ I muri aˈe râ e ani atu ai i te tahi mau haamaramaramaraa. Aita e titauhia ra e ia tuea to oe manaˈo no nia i te ririraa oia i ta ˈna ohipa ia taa noa râ ia oe e te reira to ˈna manaˈo i teie nei mahana. Te faaoaoa nei râ oe ia ˈna no te mea ua faaroo oe e ua faaite oia i te taatoaraa o to ˈna mau manaˈo. Mea pinepine, e iti mai te fifi na roto i te aparauraa.

Hoê huru atoa no te hoê taata o te parau e, “E hiˈopoahia ta ˈu vahine e te taote i teie nei mahana,” teie paha ïa te auraa, “Te hepohepo nei au.” Ia taa ia oe i te reira ia pahono anaˈe oe. Te faaite ra e te faaroo nei oe i te auraa e vai ra i muri mai i ta ˈna mau parau, o tei riro ei mea mahanahana aˈe ahiri e faahua ite ore oe i te auraa, e patoi atu oe, aore ra e tamata oe i te faaafaro ia ˈna na roto i te parauraa e aita e faufaa ia hepohepo.—Roma 12:15.

E paraparau atoa te taata e faaroo maite!

Te tuatapapa ra te buka ra Te aravihi no te aparauraa (beretane) no te feia e faaroo e eita râ e paraparau rahi, “na roto i te manaˈoraa e te horoa ra te reira no ratou i te hoê huru paari ma te hanahana mau.” Te faahepo ra te reira ia vetahi ê ia amo i te taatoaraa o te aparauraa, e ohipa teimaha roa hoi. I te tahi aˈe pae, e mea teimaha atoa, e mea haumani, mai te peu e te taata ta oe e faaroo ra e paraparau noa oia ma te ore e faaea ma te ore e faatia ia oe ia faaite atoa i to oe iho manaˈo. No reira, e tia ia oe ia riro ei taata e horoa maitai i te taria faaroo, te hinaaro atoa nei oe e ia ite te tahi atu taata e te vai ra ta oe i te tahi atu parau tauturu no te faahiti.

Eaha ta oe e nehenehe e parau atu? Na roto i to oe faaroo-maite-raa ma te faatura i te huru o to oe hoa, e tia anei ia oe i teie nei ia horoa i te tahi aˈoraa? Peneiaˈe, mai te peu e e mea aravihi oe no te horoa ˈtu. Mai te peu e te vai ra ta oe ravea no te fifi o to oe hoa, papu maitai e faaite atu oe ia ˈna e nafea râ. E mana to ta oe mau parau, no te mea ua horoa oe i te taime no te faaroo na mua. Mai te peu e aita e tiaraa to oe no te horoa i to oe hoa i te huru aratairaa aore ra tauturu ta ˈna e titau ra, a tamata i te tauturu ia ˈna ma te haafarerei i te hoê taata o te nehenehe e horoa i te aratairaa aore ra te tauturu ta ˈna e titau ra.

I roto i te tahi mau tupuraa râ, aita te aˈoraa e hinaarohia aita atoa e titauhia. A ara e i te faahitiraa e rave rahi mau parau e ino ai te maitai i to oe faaroo-maite-raa. E tia noa paha i to oe hoa ia faaoromai i te hoê huru tupuraa o te ore e nehenehe e haavîhia aore ra e titauhia te taime no te na nia aˈe i to ˈna mau manaˈo tano ore. Ua farerei oia ia oe no te faaite i to ˈna hepohepo. Ua faaroo oe ia ˈna. Ua taa ia oe i to ˈna mau manaˈo, a haapapu atu ia ˈna e te tapitapi atoa ra oe e e manaˈonaˈo oe ia ˈna e e pure oe no ˈna. A faaite atu ia ˈna e e nehenehe noa oia e haere faahou mai e eita oe e faaite atu i to ˈna fifi ia vetahi ê. O te reira mau o ta ˈna e hinaaro ra taua huru tamahanahanaraa ra hau atu i te tamataraa i te faaafaro i to ˈna fifi.—Maseli 10:19; 17:17; Tesalonia 1, 5:14.

Noa ˈtu e te faaroo-maite-raa ua apeehia e te tahi aˈoraa aore ra eita, e mea faufaa no na taata tataitahi e piti e aparau ra. Te taata i paraparau ua oaoa oia e ua faaroohia oia e ua taahia oia. Ua tamahanahanahia oia i te iteraa e te haapao ra te hoê taata ia ˈna ma te faaroo i te mau mea atoa o ta ˈna e hinaaro ra e parau. Ua haamaitai-atoa-hia te taata i faaroo. Mea au roa na vetahi pae i to ˈna huru haapao maitai. Mai te peu e e horoa oia i te tahi aˈoraa, e tiaturihia no te mea aita oia e paraparau tae roa i te taime oia e taa ˈi i te taatoaraa o te huru tupuraa e faataahia ra. E papu maitai e e rave te taata faaroo maite i te taime. Tera râ, auê hoi taime hoona mau e! Oia mau, na roto i te horoaraa i te ara-maite-raa ma te haapao maitai, te horoa nei outou no ratou i te hoê ô taa ê mau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono