VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g 1/14 api 12-13
  • E nafea ia faaroo maite?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia faaroo maite?
  • A ara mai na! 2014
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE FIFI
  • E nafea ia faaafaro i te fifi?
    E nehenehe to utuafare e oaoa
  • Eiaha e taiva i to hoa faaipoipo
    E nehenehe to utuafare e oaoa
  • E nafea ia faaafaro i te mau fifi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Ua inoino anei oe i to hoa faaipoipo?
    A ara mai na! 2014
Ite hau atu â
A ara mai na! 2014
g 1/14 api 12-13

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE FEIA FAAIPOIPO

E nafea ia faaroo maite?

TE FIFI

“Aita iho â oe e faaroo ia ˈu!” ta ta oe ïa vahine e parau. I roto râ ia oe, te manaˈo ra ïa oe “Oia hoi.” E au ra e, mea ê roa ta oe i taa i tei parauhia ˈtu. E tatamaˈi ïa te hopearaa.

E nafea râ ia ore te reira ia tupu faahou? Na mua, mea faufaa ia ite i te tumu i ore ai oe i taa i ta to hoa faaipoipo i parau atu noa ˈtu e no oe, te faaroo atura oe.

TE TUMU

Tei te vahi ê to feruriraa e ua rohirohi atoa paha. Te tutuô ra te tamarii, mea puai te afata teata e te feruri ra oe i te fifi i tupu i te ohipa. I tera taime, paraparau mai nei ta oe vahine no te mau taata e haere atu i te fare i teie po. Aita paha oe i tâuˈa maitai i ta ˈna i parau, tairi noa ˈtu râ oe i to upoo no te faaite e te “e” atura oe! Ua faaroo mau anei râ oe i tei parauhia ˈtu? Aita paha.

E manaˈo ino oe. Te manaˈo ra oe e e ohipa to muri mai i te mau parau atoa a ta oe vahine. Ma te na reira, te faatupu ra ïa oe i te fifi. Ei hiˈoraa, ia parau atu oia: “Mea rahi te hora hau ta oe i rave i teie hebedoma.” Manaˈo ino aˈera oe ma te na ô: “Eaha, no ˈu ïa te hape? O oe hoi tera e hue noa ra ta tâua moni!” Pahono mai nei ta oe vahine ma te parau: “Aita hoi vau e faahapa ra ia oe!” Ta to hoa i hinaaro e parau i te omuaraa, ia tamǎrû ïa orua i teie hopea hebedoma, tia ra ˈtu ai.

Oioi noa oe i te imi i te ravea. Te na ô ra Marciea: “I te tahi taime, ta ˈu noa e hinaaro, ia faaroo mai ïa Mike. E parau noa mai râ o ˈna e nafea ia faaafaro i te fifi. E ere tera ta ˈu e hinaaro, ia ite râ o ˈna i to ˈu mau manaˈo. Oti atu ai!” Te fifi râ, oioi noa Mike i te imi i te ravea, aita râ i faaroo maite i ta Marcie i parau.

Noa ˈtu eaha te fifi, e nafea ia faaroo maite?

E NAFEA ÏA?

A haapao maite i te parauhia ˈtura. Mea faufaa te parau ta ta oe vahine e hinaaro e faaite atu, ua ineine anei oe i te faaroo? Peneiaˈe, aita. I tera taime, te feruri ra paha oe i te tahi mea, eiaha ïa e faahua faaroo. Ia nehenehe, a vaiiho i te ohipa ta oe e rave ra e a faaroo atu. Eita anaˈe, a ani atu ia tiai maa taime iti.—Aratairaa Bibilia: Iakobo 1:19.

Ia paraparau te tahi, a faaroo atu. Eiaha e tâpû i te parau aore ra e faaite e aita oe e farii ra i to ˈna manaˈo. E tae iho â i te taime e nehenehe oe e paraparau. I tera râ taime, a faaroo noa.—Aratairaa Bibilia: Maseli 18:13.

A aniani atu. Ma te na reira e taa roa ˈi paha oe i ta to hoa faaipoipo i parau atu. Ua na ô Marcie tei faahitihia ˈtu na: “Mea au roa na ˈu ia aniani mai anaˈe Mike. E tapao faaite ïa e ua tâuˈa o ˈna i ta ˈu i parau atu.”

A feruri i ta ˈna i hinaaro e parau. A haapao i to ˈna huru, hohoˈa mata e toparaa reo. Ia ani atu oe eaha to ˈna huru, i te toparaa o to ˈna reo, e taa ia oe e mea maitai anei aore ra eita. Ia na ô atu o ˈna: “Aita roa oe e tauturu maira ia ˈu,” ta ˈna i hinaaro e parau, e au ra e no ˈna, aita oe e tâuˈa ra ia ˈna. Noa ˈtu e aita o ˈna i parau atu, tera râ te poroi ta ˈna e hinaaro ia taa oe. No reira, eiaha ïa e tatamaˈi no tei parauhia, e feruri râ i te auraa o tei parauhia.

A faaroo noa. A tâuˈa i te parauhia ˈtura e noa ˈtu e eita oe e au ra i te reira, eiaha e taie. E nafea oe ia faahapa ˈtu to hoa? Te na ô ra Gregory tei faaipoipohia hau atu e 60 matahiti: “A faaroo noa, a haapao maite i ta to hoa e parau atura. Te faaite ra ïa oe e taata paari oe. O oe iho â te maitai i muri aˈe.”—Aratairaa Bibilia: Maseli 18:15.

A tâuˈa mau i to hoa faaipoipo. Ia faaroo anaˈe oe, te faaite ra ïa oe i to here. Ia tâuˈa mau oe i to oe hoa, e hinaaro noa iho â ïa oe e faaroo i ta ˈna e parau. Ma te na reira, te pee ra ïa oe i teie aˈoraa a te Bibilia: “Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i to vetahi ê ra maitai.”—Philipi 2:4.

a Ua tauihia te mau iˈoa.

IRAVA FAUFAA

  • “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau.”—Iakobo 1:19.

  • “O tei parau vave mai aitâ i faaitehia ˈtu, ua faaite oia e maamaa to ˈna, e au ia ˈna te vahavaha.”—Maseli 18:13.

  • “Te faaroo ra te tariˈa o te taata paari i te ite ia noaa.”—Maseli 18:15.

IA HINAARO OE E PARAPARAU

Ia paraparau oe i to hoa e tei roto oia i te tahi atu piha aore ra te ohipa ra, e faaroo anei oia? Mea maitai aˈe paha ia ani atu ia vaiiho i ta ˈna ohipa aore ra ia tiai i te tahi atu taime.—Petero 1, 3:8.

Teie te tahi hiˈoraa Bibilia: A hinaaro ai Iesu e parau i te tahi mea faufaa no nia i te haehaa, aita o ˈna i faaite oioi atu i to ˈna manaˈo. Ua tiai râ i te taime tano ia faaroo-maite-hia o ˈna. Ua ani ïa i ta ˈna mau aposetolo ia tapiri mai e i reira noa oia i paraparau atu ai.—Mareko 9:33-35; 12:41-44.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono