E horoa mai anei te ruperuperaa i te pae materia i te oaoa?
“I ROTOPU i na 50 tamarii haapii i roto i ta matou fare haapiiraa, 1 aore ra e 2 anaˈe te oomo i te tiaa,” o ta Poching ïa e 45 matahiti e faahaamanaˈo nei, tei paari i te pae Tooa no Taïwan i te roaraa o te matahiti 1950. “Eita to matou tiaa e pee. Aita râ matou i faariro ia matou iho ei feia veve. Te vai ra ia matou nei te mau mea atoa e hinaarohia.”
E fatata roa e 40 matahiti i teie nei. Mai reira mai, ua taui ino roa te oraraa o Poching e o te toea o na 20 mirioni taata no taua fenua ra. Mai ta te buka ra Facts and Figures—The Republic of China on Taiwan e faataa ra, “[Ua] tauihia te totaiete faaapu ra Taïwan ei totaiete tapihaa puai.” I te pae hopea o te mau matahiti 1970, ua faarirohia o Taïwan mai te “hoê totaiete papu, ruperupe.”
Ua ite-mau-hia te faufaaraa o te ruperuperaa i te mau vahi atoa i Taïwan. Na roto i te mau piha ohiparaa apî teitei tei patu-oioi-hia i Taïwan taatoa e tae noa ˈtu na nia i te mau purumu aano î i te mau pereoo moni rahi tei faaôhia mai i roto i te fenua, ua riro te ruperuperaa o Taïwan i te pae materia ei faahinaaroraa no te tahi atu mau nunaa ona. Te faatietie nei te China Post, te vea matamua no Taïwan reo beretane, e i teie mahana “te fanaˈo nei te mau taata no Taïwan i te faito oraraa teitei roa ˈˈe i roto i te aamu tinito.”
‘Rave rahi haafifiraa teimaha’
Ua horoa anei teie ruperuperaa i te pae materia taatoa i te oaoa mau e te mauruuru no te mau taata? Noa ˈtu e e mea papu te teoteo nei te mau taata no Taïwan, te vai nei râ te tahi atu pae o teie manuïaraa. Te haapapu faahou ra te China Post e: “Na roto i teie faito faufaa teitei ua matara mai te rahiraa fifi ino e te teimaha.” Aita te ruperuperaa o Taïwan i te pae materia i tupu noa mai ma te ore e haamau i te mau titauraa.
No nia i te “fifi ino e te teimaha” o te haapeapea nei i teie fenua tahito aita i rahi te taparahiraa taata, te tapao ra te China Post e: “I teie mau matahiti, ua maraa te taparahiraa taata e te huenaneraa ma te riaria i roto i to matou totaiete moni, ma te haamǎtaˈu rahi i te oraraa e te mau taoˈa a te taatoaraa o te taata huiraatira auraro i te ture.” I roto i te hoê tumu parau “Te faariro nei te faufaa ia Taïwan ei fenua faufau,” te faaino nei te Post i te mau fifi o te matararaa “te mau fare tamaaraa e te mau vahi inuraa faufau” e te mau fare taiataraa opanihia e te ture mai te huru ra e mau piha tâpûraa rouru. Ua riro atoa te taviriraa e te haruraa no te ani i te hoo ei fifi ê atu. Te faahiti ra te hoê tabula i te haruraa i te mau tamarii ei “tapihaa apî tei parare oioi i Taïwan.” Te faaohipa nei e rave rahi i teie mau ohipa iino ei ravea no te aufau i te mau tarahu o te pereraa moni aore ra te tahi atu mau haamâuˈaraa.
E ere te mau tamarii anaˈe teie e hamani-ino-hia nei. O ratou atoa te rave rahi ra i te mau ohipa iino. Te faaite ra te mau tabula e i roto noa i te matahiti 1989, ua maraa te numera o te mau taparahiraa taata a te mau taurearea e 30 i nia i te hanere. Te pari nei vetahi i teie maraaraa no te amahamaharaa te utuafare fetii, e te turu nei te mau numera i te reira. Ei hiˈoraa, mai te matahiti 1977 e tae atu i te matahiti 1987, ua topa te numera o te mau hoa faaipoipo no Taïwan, ua hau atu â râ i te tataipiti te faito o te faataaraa. I te mea hoi e te haafaufaa nei te ihotumu tinito i te oraraa utuafare i roto i te hoê totaiete aueue ore, eita e maerehia i te mea e te faaruru nei e rave rahi i te mau huru oraraa ino roa.
Te tumu o te fifi
E rave rau tatararaa tei pûpûhia no te faataa i te tumu o te inoraa o te faanahoraa totiale i rotopu i te hoê totaiete ruperupe. Te parau nei vetahi, ma te manaˈo philosopho, te reira te faahopearaa o te manuïaraa. Teie râ, e au e te faahaparaa i te manuïaraa aore ra te ruperuperaa o te faahapa-atoa-raa ïa i te maa no te arapoanui. E ere te feia atoa e tamaa ra i te arapoanui, e ere atoa te taatoaraa o te feia moni i te feia tapitapi rahi i te faufaa materia aore ra i te feia taparahiraa taata. Eita, eita te ruperuperaa i te pae materia iho e faatupu i te ohipa ino e te huenaneraa totiale.
Ua faataa te hoê tumu parau i roto i te China Post i te hoê tumu rahi. Ua parauhia e: “Hau atu i te ahuru matahiti, ua haafaufaa rahi matou i te haamaraaraa i te pae materia. O te reira te tumu o te toparaa o te mau faufaa i te pae morare e i te pae varua i roto i to tatou totaiete i teie mahana.” (Na matou i papai faaopa.) E, te aratai ra te haafaufaa-rahi-roa-raa i te tapaparaa i te mau ohipa materia i te hoê huru feruriraa nounou taoˈa e te miimii. Te faaitoito ra te reira i te haafaufaaraa ia ˈna iho. O te hoê noa huru feruriraa teie tei aratai i te amahamaharaa o te utuafare fetii e te mau mea iino i nia i te totaiete. E parau mau noâ te mea ta te Bibilia i parau na e 2000 matahiti i teie nei: “O te nounou moni hoi [eiaha te moni iho] te tumu o te mau ino atoa nei.”—Timoteo 1, 6:10.
Te hoê fifi no te ao atoa nei
No te imi i te hau e te maniania ore—e te paruru—tau tausani feia no Taïwan mai tei haere i roto i te tahi atu mau fenua. Aita râ te mau fifi e itehia ra i Taïwan anaˈe. Ua uˈana râ na te ao atoa nei.
Tau matahiti i teie nei, ua faaite te hoê maimiraa e tei te fenua moni roa ˈˈe i Kalifonia, mau Hau Amui no Marite, te faito teitei roa ˈˈe o te faataaraa. Fatata e 90 i nia i te hanere o te taatoaraa o te mau taoˈa hoohia mai no te utuafare i roto vetahi vahi o te mataeinaa o te faahopearaa ïa o te mau faaipoiporaa tei amaha. E piti taime te tapaoraahia e rave rahi feia tei haapohe ia ratou hau aˈe i te faito au noa o te nunaa. Ua riro te faito o te inu-hua-raa i te ava ei hoê o te mau faito teitei roa ˈˈe i roto i te fenua, e ua parauhia e to reira te rahiraa o te mau taote i te pae feruriraa e te tahi atu feia rapaau i te pae feruriraa i roto i te mataeinaa, na nia i te taata tataitahi i te tahi atu vahi i te mau Hau Amui no Marite.
Ua faaite Iesu Mesia i te hoê parau mau papu i to ˈna parauraa e: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” (Mataio 4:4) Eita te mau taoˈa materia, noa ˈtu eaha te rahiraa, e nehenehe e haamâha i te mau hinaaro atoa o te hoê taata, eita atoa e nehenehe e horoa mai i te oaoa. Teie râ, mai ta te hoê Tinito i parau pinepine: “Ia tamaa maitai e ia mahanahana te hoê taata, e manaˈo ïa te tahi i te faarahi atu â e i te mau hinaaro o te tino.” Te faaitehia ra te reira na roto i te ohipa e tupu ra i Taïwan e i te tahi atu mau vahi—e pinepine te ruperuperaa i te pae materia i te riro ei faaiteraa i te toparaa i te pae morare e i te pae totiale e to ˈna iho mau fifi e apee mai.
Eaha râ te titauhia ia riro te ruperuperaa i te pae materia ei tuhaa o te oaoa mau e te mure ore? No te pahonoraa, a taio i te tumu parau i muri iho.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
“Ia tamaa maitai e ia mahanahana te hoê taata, e manaˈo ïa te tahi i te faarahi atu â e i te mau hinaaro o te tino.”—Parau tinito
[Hohoˈa i te api 5]
Te faariro nei te faufaa materia i te mau oire iti ei mau oire ohipa, e te marama