No te aha e mea fifi roa i te haapao i te tahi mau tamarii
“E faatupu rahi te mau tapao no ô mai i te mau tupuna ra, te tupuraa o te mau taoˈa i roto i te roro, e te tupuraa o te pû opereraa uaua uira i to tatou huru i to tatou vai-tamarii-raa e i to tatou riroraa ei feia paari.”—STANLEY TURECKI, M.D.
TE TUPU nei te tamarii tataitahi ia au i to ˈna iho huru, taa ê maitai. E faaite te tamarii i te hoê tabula o te mau huru e te mau manaˈo tumu—te mau huru rii paha e itehia ra i nia i te mau metua aore ra o te ore e tapea-maite-hia. E parau mau e ua ora noa na te tamarii huehue, hauti tamau e te maniania. E nehenehe te mau metua maitai roa ˈˈe e fanau mai i te hoê tamarii fifi roa i te haapao.
No te aha râ mea ohipa rahi roa ˈtu â vetahi mau tamarii e mea fifi roa ratou ia haapao? Te maraa noa ˈtura te numera o te mau tamarii e farerei ra i te mau fifi rahi i te pae o te haerea. Te vai ra te manaˈo amui i rotopu i te feia utuutu maˈi e te feia maimi e, mai te 5 e tae atu i te 10 i nia i te hanere o te mau tamarii atoa e faaite ra i te huehue rahi e te oreraa teie mau tamarii e faaroo i te parau ma te haapao maite, e feruri hohonu, e auraro i te mau ture, e e haavî i te mau manaˈo e tupu tauê mai, e faatupu te reira e rave rahi mau fifi no ratou e to ratou fetii, ta ratou mau orometua haapii, e to ratou taata-tupu.
Ua faatae te Taote Bennett Shaywitz, orometua haapii no nia i te rapaauraa i te maˈi tamarii e te pû opereraa uaua uira i te Fare Haapiiraa Tuatoru no Yale, i te manaˈo i nia i te mea o te nehenehe e riro ei taviri no te fifi: “Te mau fifi no roto mai i te tahi taoˈa e vai ra i roto i te pû uaua uira o te roro,” o te faatere i te faaohiparaa i te taoˈa o te roro e o te faaohie i te ohipa a te roro no te faaafaro i te haerea. E haafifi te mau mea atoa i te haapaoraa i te tamarii, na mua roa e tia i te mau metua ia riro ei feia aravihi i te faatere i te haerea o ta ratou mau tamarii ma te manuïa, ma te horoa i te faaitoitoraa e te tauturu maoti i te faahapa e te farii ore.
I te tau o te Bibilia, tei te mau metua ra te hopoia no te haapii e no te faaineine i ta ratou mau tamarii. Ua ite ratou e e riro mai ta ratou mau tamarii ei feia paari mai te peu e e aˈohia e e haapiihia ratou i roto i te mau ture a te Atua. (Deuteronomi 6:6, 7; Timoteo 2 3:15) No reira, ua horoa te Atua i te hopoia na te mau metua no te faaitoito mai ta ratou e nehenehe, noa ˈtu e mea rahi roa ta ratou ohipa, no te haamâha i te mau hiaai o te tamarii, ma te pahono iho â râ na roto i te hoê huru maitai i te hoê haerea tia ore. I roto e rave rahi mau fifi i te pae haerea e itehia ra i roto i te utuuturaa i te maˈi tamarii i teie mahana, te vai ra te mau tamarii e hauti rahi, e hauti tauê, aore ra e nevaneva, e nehenehe te hoê aparauraa no nia i te ADD e te ADHD ei tumu i roto i te fifi i te haapaoraa i te tamarii, e tauturu.a
I te mau matahiti 1950 ra, ua piihia teie mau fifi “tereraa hape iti i roto i te roro.” Aita teie piiraa i faaohipa-faahou-hia, ia au i te Taote Jan Mathisen i rapaau i te pû opereraa uaua uira o te tamarii, a faaite ai te mau itearaa e “e ere roa ˈtu te ADD i te ino o te roro.” Ua parau te Taote Mathisen e: “E au ra e te ADD, o te hoê ïa hape i roto i te tahi mau tuhaa o te roro. Aitâ matou i papu atura i te mau fifi o te opereraa uaua uira o te roro, te manaˈo nei râ matou e mea faatupuhia e te hoê taoˈa i roto i te roro piihia “dopamine.” Te manaˈo nei oia e no roto mai te fifi i te tereraa o te dopamine. “E ere paha te tumu o te fifi i te hoê noa taoˈa, o te hoê râ taairaa i rotopu e rave rahi taoˈa,” ta ˈna i parau faahou.
Noa ˈtu e te vai noâ ra e rave rahi uiraa o te ore i pahonohia ˈtura no nia i te tumu o te ADD, ua tuea te manaˈo o te rahiraa o te feia maimi e o te Taote Mathisen e, te tupu maororaa te tereraa ino o te ara-maite-raa, o te hauti-tauê-raa, e o te faaohiparaa i te iˈo paari o te roro, no roto mai ïa i te pû opereraa uaua uiraa i te haamataraa. Aita i maoro aˈenei, ua faaite te hoê tuatapaparaa i arataihia e te Taote Alan Zametkin e te feia maimi a te Pû Rapaauraa Maˈi a te Hau i te pae o te Feruriraa, i te fenua Marite, i te ADD no te taime matamua e, o te hoê ïa tauiraa hape taa ê i roto i te roro, noa ˈtu e ua itehia e “ua rahi atu te mau maimiraa i ravehia ia roaa rahi mai te mau pahonoraa papu.”
Te tupu nei te hoê fifi mau i te fare haapiiraa
Ua matauhia e mea fifi roa te fare haapiiraa no te mau tamarii e nevaneva tamau, e haapeapea ohie noa ia vetahi ê, e hauti tauê, aore ra mea hauti roa, inaha te maraa rahi nei te mau titauraa no nia i te feruri-hohonu-raa e no te faaea hau noa i roto i te piha haapiiraa. No te mea te fifi nei teie huru tamarii no te feruri hohonu maoro i nia i te tahi mea, eaha atu â ta ratou e rave oia hoi te faaiteraa ïa i te huehue rahi? No vetahi, mea rahi roa to ratou nevaneva no reira eita ratou e nehenehe e tapea i te haapiiraa au i te fare aore ra i te fare haapiiraa. Mea maere to ratou fariiraa i te aˈoraa no te riro ei tamarii atâta i te piha haapiiraa aore ra ei tamarii maau i te piha haapiiraa, no te mea ua faaafaro ratou i to ratou haerea ma te fifi e ua feruri maite i te mau faahopearaa o ta ratou mau ohipa.
I te pae hopea, e faatupu ratou i te hoê hohoˈa faufaa ore, ma te manaˈo paha e mea “ino” e mea “maau” ratou e e ohipa ratou ia au i te reira. Ma te ore e haapao e mea nafea ratou e tamata ˈi ma te teimaha, e faatupu paha teie mau tamarii i te manaˈo hape tamau.
Ma te ore e ite e nafea râ, e hepohepo rahi te mau metua e e haama ratou i te haerea huehue o ta ratou tamarii. Ia tae i te tahi taime, e tupu te peapea i rotopu i te tane e te vahine, e faahapa te tahi metua i te tahi no te ohipa i tupu. E rave rahi metua e riri maoro ma te amuamu tamau i te mea ino e ma te haamoe i te mea maitai. Tera râ, e faatupu hau atu â ta ratou mau pahonoraa i te hiˈoraa o te haerea tia ore i te faaohiparaa tia ore. No reira e faaô te utuafare fetii, e tae roa ia vetahi e ohipa ra mai ta te tamarii e rave ra, i roto i te hoê aroraa ia roaa mai te mana, o te faahopearaa ïa o to ratou taa ore e te oreraa e haapao i te haerea o te hoê tamarii fifi—te hoê tamarii te vai ra, aore ra aita, e Fifi no nia i te Navai-ore-raa o te Ara-maite-raa.
Te fifi i farereihia e te hoê metua vahine e o Ronnie
“Mai te taime i fanauhia ˈi o Ronnie, aita oia i ite noa ˈˈe i te oaoa, e faariri tamau râ oia e e taˈi noa. Ma te tomeahia, ua tupuhia oia i te maˈi puupuu i nia i te iri, i te maˈi tariˈa, e te hi tamau.
“Tera râ, ua tupu oioi maitai te aravihi o Ronnie, e mea oioi oia i te parahi afaro, i te tia, e i te haere—aore ra e parau paha vau, i te horo? E haavitiviti vau i te rave i ta ˈu mau ohipa atoa i te fare i te taime e taoto ai o ˈna no te mea ia ara mai ta ˈu ‘puahiohio’ iti, e tamata noa ïa vau i te tapea ia ˈna eiaha o ˈna e te fare ia ino ia horo anaˈe oia e haaati i te fare ma te hauti i te tahi taoˈa e faaanaanatae ra ia ˈna, e mea rahi atu â ïa te mau ohipa e ravehia!
“Mea poto roa to ˈna anaanataeraa mai. Aita e mea e tapea maoro i to ˈna ara-maite-raa. Mea riri roa na ˈna ia parahi maoro. Parau mau, e tupu te fifi ia tuu matou ia ˈna i nia i te tahi parahiraa i reira oia e parahi maoro ai—i te mau putuputuraa iho â râ a te amuiraa. Aita e faufaa e tairi ia ˈna mai te peu e eita o ˈna e parahi ma te hau. Eita ta ˈna e nehenehe. E rave rahi feia manaˈo maitai i amuamu aore ra i horoa mai i te aˈoraa, aita râ i faaohipa.
“Mea maramarama o Ronnie, no reira i te toruraa o to ˈna matahiti, ua haamata ihora matou i te hoê porotarama taioraa poto i te mau mahana atoa e o ˈna. I te paeraa o to ˈna matahiti, ua nehenehe oia e taio maitai. I muri iho ua haere oia i te fare haapiiraa. I muri aˈe hoê avaˈe, ua titauhia vau no te haere e aparau i te vahine orometua haapii. Ua parau mai oia e i to ˈna iteraa ia Ronnie i te taime matamua, ua faahohoˈa oia ia ˈna i te hoê melahi, i to ˈna râ taeraa mai i roto i ta ˈna piha haapiiraa hoê avaˈe te maororaa, te manaˈo ra oia i teie nei e e ere roa ˈtu i te hoê melahi! Ua faaite mai oia e e ouˈa noa, e faatopa i te tahi mau tamarii, aore ra e huti oia ia ratou. Eita oia e nehenehe e faaea hau noa aore ra e parahi noa, e e faahuehue oia i te mau tamarii atoa o ta ˈna piha haapiiraa. Aita oia i faaite i te hitahita ore. Ua tapao atoa te orometua haapii e ua faaite oia i te hoê haerea patoi. Ua faauehia mai e e tuu ia ˈna i roto i te hoê piha haapiiraa taa ê e ia afai ia ˈna i te hoê taote ra ia hamani mai oia i te hoê parau tiiraa i te raau no te tamǎrû ia ˈna. Ua peapea roa matou!
“E ere te amuraa i te raau i te ravea tano no Ronnie, ua horoa mai râ te taote tamarii i te tahi mau faaueraa ohie. Te manaˈo ra oia e mea maramarama o Ronnie e te haumani ra oia; ua faaue mai râ oia e ia faahauti matou ia Ronnie, ia here matou ia ˈna e ia hau atu â i te here, e ia faaoromai e ia faaite matou i te manaˈo maitai. Ua manaˈo oia e e iti mai te fifi o Ronnie ia paari anaˈe oia e ia tauihia ta ˈna maa.
“Ua taa ia mâua e e tia ia faahautihia ta mâua tamaiti ma te haapao maitai, e e tia oia ia tauturuhia no te haapii i te faahaere i to ˈna puai na roto i te hoê huru maitai. E rahi te taime e titauhia no te reira; teie râ, ua taui matou i ta matou porotarama mahana, ua faaea matou e rave rahi hora e o ˈna no te rave i ta ˈna ohipa no te fare haapiiraa, ma te haapii maite e ma te haamaramarama ia ˈna i te mau mea atoa. Ua faaea matou i te faahiti i te mau parau tia ore aore ra i te faahapa ia ˈna no to ˈna nevaneva e ta ˈna ohipa hape. Ta matou fa, o te faarahiraa ïa i te haafaufaa ia ˈna iho. E aparau matou maoti i te faaue e i te faahepo. Mai te peu e te vai ra te mau opuaraa no nia ia ˈna, e ani matou i to ˈna manaˈo.
“Te tahi mau ohipa e rave-ohie-hia e vetahi mau tamarii, e ere ïa i te mea ohie no Ronnie. Ei hiˈoraa, e tia ia ˈna ia haapii e nafea ia faaoromai, nafea ia faaea hau noa, nafea ia parahi maoro, e nafea ia haavî i to ˈna hauti rahi. E nehenehe râ oia e tapeahia. I te hoê taime, ua taa oia e e tia ia ˈna ia faaitoito i te faataere e i te manaˈo i nia i te mea ta ˈna i rave, aore ra ta ˈna e rave ra, ua haamata ihora oia i te tiaturi e ua afaro maitai. I te 13raa o to ˈna matahiti, ua afaro mai to ˈna huru. Ma te oaoa, ua tupu maitai te mau mea atoa mai reira mai, i te roaraa atoa o te mau matahiti taurearearaa tei matauhia e e tupu te patoiraa.
“Ua hoonahia te mau maitai i roaa mai na roto i te faarahiraa i te here ia Ronnie, e hoê â atoa faito no te taime e te faaoromai!”
[Nota i raro i te api]
a E faataa mai te ADD i te Fifi no nia i te Navai-ore-raa o te Ara-maite-raa, e e faataa mai te ADHD i te Fifi no nia i te Hauti uˈana e faatupu i te Navai-ore-raa o te Ara-maite-raa i roto i teie mau tumu parau.