VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/10 api 16-23
  • Aita matou i turu i te tamaˈi a Hitler

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Aita matou i turu i te tamaˈi a Hitler
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau pahonoraa i te mau uiraa a to ˈu metua tane
  • Te taviniraa ma te itoito
  • Ua noaa ia Hitler te mana politita
  • Te faateimaharaa ia riro oia mai te rahiraa te huru
  • Te hiˈoraa taiva ore a to ˈu metua tane
  • Te haamataraa ta ˈu mau tamataraa
  • Te haavaraa e te tapearaa i roto i te fare auri
  • Te oraraa teiaha i roto i te aua ohiparaa
  • Te vai-puai-raa i te pae varua
  • Te mau tupuraa e au no te pororaa
  • Te maitairaa to ˈu oraraa
  • Te mau mahana hopea o te tamaˈi
  • To ˈu hoˈi-faahou-raa i te fare
  • Te itoito no te faaoromai
  • Ua riro mai to ˈu riri ei here
    A ara mai na! 1995
  • No te aha te mau ekalesia i mamû noa ˈi
    A ara mai na! 1995
  • Te faatereraa nazi: o vai tei patoi atu ia ˈna?
    A ara mai na! 1986
  • Ua faaitoitohia vau e te taiva-ore-raa o to ˈu utuafare i te Atua
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/10 api 16-23

Aita matou i turu i te tamaˈi a Hitler

FAATIAHIA E FRANZ WOHLFAHRT

UA OHIPA, ta ˈu metua tane o Gregor Wohlfahrt ei faehau i roto i te nuu Auteteria i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua (mai te matahiti 1914 e tae atu i te matahiti 1918) e ua aro atu oia ia Italia. Ia amui-anaˈe-hia, e mau hanere tausani taata no Auteteria e no Italia tei taparahi-pohe-hia. Ua taui roa te huru feruriraa a to ˈu metua tane no nia i te haapaoraa e te tamaˈi no te mau mea riaria o ta ˈna i ite.

Ua ite to ˈu metua tane i te mau perepitero auteteria i te haamaitairaa i te mau nuu, e ua itehia ia ˈna e te na reira atoa ra te mau perepitero italia i te tahi atu pae. No reira oia i ani ai e: “No te aha te faaitoitohia ra te mau faehau katolika ia taparahi i te tahi atu mau katolika? E tia ra anei i te mau kerisetiano ia aro atu te tahi i te tahi?” Aita to te mau perepitero e mau pahonoraa tano.

Te mau pahonoraa i te mau uiraa a to ˈu metua tane

I muri aˈe i te tamaˈi, ua faaipoipo to ˈu metua tane e ua faaea i nia i te mau mouˈa no Auteteria i pihai iho i te mau otia fenua no Italia e no Yougoslavie. Ua fanauhia vau i reira i te matahiti 1920, o vau te matahiapo o na tamarii e ono. I te onoraa o to ˈu matahiti, ua haere matou e maa kilometera i te pae hitia o te râ i te oire rii no St. Martin i pihai iho i te oire mataitai-pinepine-hia o Pörtschach.

I to matou oraraa i reira, ua haere mai te mau tavini Ite no Iehova (o tei piihia na e Feia haapii Bibilia) e farerei i to ˈu nau metua. I te matahiti 1929, ua vaiiho mai ratou i te buka iti Ruperupe papu (beretane), o tei pahono i te rahiraa o te mau uiraa a to ˈu metua tane. Te faaitehia ra ma te rave i te Bibilia e o te hoê raatira itea-ore-hia piihia Diabolo e Satani te faatere ra i te ao nei. (Ioane 12:31; Korinetia 2, 4:4; Apokalupo 12:9) O ta ˈna huru ohiparaa i nia i te haapaoraa, te mau ohipa politita, e te pae tapihooraa a te ao nei te tumu no te mau mea riaria ta to ˈu metua tane i ite i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua. I te pae hopea, ua itehia e to ˈu metua tane te mau pahonoraa o ta ˈna i maimi noa na.

Te taviniraa ma te itoito

Ua ani to ˈu metua tane i te mau vea e te mau buka i te Watch Tower Bible and Tract Society ma te haamata i te opere i te reira i to ˈna mau fetii e i muri iho na tera e tera fare. Aita i maoro roa ua pee mai o Hans Stossier, te hoê taurearea e 20 anaˈe iho matahiti, na muri iho ia ˈna i roto i te taviniraa i tera e tera fare. Maa taime noa i muri iho, riro maira e pae fetii to matou ei mau Ite—te tuaana a to ˈu metua tane o Franz, ta ˈna vahine o Anna, i muri iho to raua tamaiti o Anton, o Maria te teina a to ˈu metua tane, e ta ˈna atoa hoi tane, o Hermann.

Ua arepurepu roa to matou oire rii o St. Martin. I te fare haapiiraa, ua ani te hoê tamahine haapii i to matou orometua katolika, “E metua varua Loigge e, o vai te atua apî ra o Iehova ta Wohlfahrt e haamori ra?”

“E ere, e ere, te mau tamarii,” ta te perepitero i pahono atu. “E ere i te hoê atua apî. O Iehova te Metua o Iesu Mesia. Mai te peu e te haaparare ra ratou i te poroi ma te here i taua Atua ra, e mea maitai roa ïa.”

Te haamanaˈo ra vau e e pinepine to ˈu metua tane i te faarue i te fare i te hora 1 i te aahiata e te mau buka e te mau vea bibilia e ta ˈna tâpû faraoa î i te inai. E ono aore ra e hitu hora i muri iho, e tae o ˈna i te vahi atea roa o ta ˈna tuhaa fenua no te pororaa, i pihai iho i te otia fenua no Italia. E haere vau na muri iho ia ˈna i te mau tere poto.

Noa ˈtu ta ˈna taviniraa i te taata-tupu, ua haapao atoa râ to ˈu metua tane i te mau hinaaro i te pae varua a to ˈna iho utuafare. E ahuru matahiti paha to ˈu, i to ˈna haamataraa i te hoê haapiiraa bibilia tamau i te hebedoma taitahi e matou paatoa e ono, ma te rave i te buka Te kinura a te Atua (beretane). I te tahi mau taime e î roa to matou fare i te feia tapiri anaanatae e te mau fetii. Aita i maoro roa e 26 taata poro i te Basileia i roto i te amuiraa a to matou oire rii.

Ua noaa ia Hitler te mana politita

Ua noaa ia Hitler te mana politita i te matahiti 1933, e i muri noa iho ua tupu i te rahi te hamani-ino-raa i te mau Ite no Iehova. I te matahiti 1937, ua haere to ˈu metua tane i te hoê tairururaa i Prague, Tekolovakia. Ua faaarahia te feia i putuputu mai e mau fifi to mua ia ratou, e i to ˈna hoˈiraa mai ua faaitoito to ˈu metua tane ia matou paatoa ia ineine matou no te faaruru i te mau hamani-ino-raa.

I roto i taua area taime ra, i te 16raa o to ˈu matahiti, ua haapii vau i te toroa peni fare. Ua ora vau e te hoê taata haapii peni fare e ua haere au i te hoê fare haapiiraa toroa tuarua. Ua faatere te hoê perepitero ruhiruhia tei faarue i te fenua Helemani no te maue ê i te faatereraa nazi i te hoê haapiiraa faaroo i te fare haapiiraa. I to te mau tamarii haere haapiiraa aroharaa ia ˈna e “Heil Hitler, oia hoi, no ô mai ia Hitler te ora!” aita oia i mauruuru ma te ani e: “Mea nafea to tatou faaroo i te inoraa?”

Ua haafaufaa vau i teie huru tupuraa ma te ani atu ia ˈna e no te aha te mau katolika e rave ai i te mau tiaraa iˈoa mai “Tei Hau aˈe” e “Metua Moˈa,” i te mea e ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e taeae anaˈe ratou. (Mataio 23:8-10) Ua farii te perepitero e mea hape ia na reira e te fifi-atoa-hia ra o ˈna no te mea aita oia i tuturi i mua i te epikopo ma te apa i to ˈna rima. Ani ihora vau e: “Nafea e nehenehe ai e haapohe i to taata-tupu katolika ma te haamaitaihia e te Ekalesia?”

“O te haama rahi roa ˈˈe ïa te reira!” ta te perepitero i parau ma te pii hua. “Eita roa ˈtu e tia ia tupu faahou mai. E mau kerisetiano tatou e eita roa ˈtu e tia i te Ekalesia ia faaô i roto i te tamaˈi.”

I te 12 no mati 1938, ua tomo te nuu a Hitler ma te ore roa e haafifihia i Auteteria e ma te faariro oioi i te reira ei tuhaa no Helemani. Ua turu ru noa te mau ekalesia ia ˈna. Inaha, iti aˈe i te hoê hebedoma i muri iho, ua tarima na epikopo e ono atoa no Auteteria, e te Karatino o Theodore Innitzer hoi, i te hoê “faˈiraa parau mana” maitai roa i reira ratou i te parauraa e i te mau maitiraa i mua “e mea titauhia e e hopoia na te nunaa ei mau helemani, no matou te mau Epikopo ia maiti i te faatereraa nazi.” (A hiˈo i te api 9.) Ua tupu te hoê oroa fariiraa i Vienne i reira te Karatino o Innitzer i te farii-matamua-raa ia Hitler ma te faatororaa rima nazi. Ua faaue te karatino i te mau fare pure auteteria atoa ia huti i te reva tapao swastika, ia pate i ta ratou mau oe, e ia pure no te taata faatere haavî nazi.

I te hoê anaˈe iho po ua taui te manaˈo politita i Auteteria. Ua itehia ma te taue e rave rahi melo no te nuu nazi i Auteteria. Te perepitero o tei parau na e eita e tia i te Ekalesia ia faaô atu i roto i te tamaˈi o te hoê ïa i rotopu i te mau perepitero varavara roa tei ore i farii i te parau e, “Heil Hitler!” I te hebedoma i muri noa iho ua monohia o ˈna e te hoê perepitero apî. Te ohipa matamua ta teie perepitero apî i rave i to ˈna tomoraa i roto i te piha haapiiraa o te tapiriraa ïa i to ˈna nau poro avae mai te faehau te huru, ma te faatoro i to ˈna rima i nia, e ma te parau: “Heil Hitler!”

Te faateimaharaa ia riro oia mai te rahiraa te huru

Tei raro aˈe te taata taitahi atoa i te faateimaharaa a te mau nazi. Ia aroha anaˈe vau i te mau taata ma te parau “Guten Tag” (Iaorana) maoti râ i te parau e “Heil Hitler,” e riri mai ïa ratou. E 12 paha taime to te taata tihotihoraa i te parau no nia ia ˈu i te Gestapo. I te hoê taime ua faariaria te hoê pǔpǔ taurearea nazi i te taata toroa haapii peni i reira vau i te nohoraa, ma te parau e ia ore anaˈe vau e aroha ma te faatoro i te rima e ia tahoê atu i te mau Ui apî a Hitler, e hopoihia vau i te hoê aua hamani-ino-raa. Ua ani te taata peni, e hoa nazi, e ia faaoromai ratou no te mea ua papu ia ˈna e ia tae i te hoê taime e taui au. Ua faataa o ˈna e aita oia i hinaaro e ia erehia vau no te mea e taata rave ohipa maitai au.

I to te Nazi haruraa i te faatereraa, ua itehia te mau poroteraa rahi e po noa ˈtu, e e pii hua te mau taata mai te maamaa te huru i te mau parau polititaraa. I te mau mahana atoa e faaroo-puai-hia i roto i te mau radio te mau oreroraa parau a Hitler, a Goebbels, e ta vera. Ua auraro rahi atu â te Ekalesia katolika ia Hitler, i to te mau perepitero pure-tamau-raa no Hitler ma te haamaitai ia ˈna.

Ua faahaamanaˈo to ˈu metua tane ia ˈu i te faufaaraa ia rave i te hoê tiaraa papu e ia pûpû i to ˈu ora no Iehova e ia bapetizohia vau. Ua paraparau atoa ia ˈu no nia ia Maria Stossier, te teina a to matou taurearea tapiri o Hans, o tei turu i te parau mau o te Bibilia. Ua farii o Maria e o vau iho nei e faaipoipo mâua, e aˈo ru to ˈu metua tane ia ˈu ia riro vau ei faaitoitoraa ia ˈna i te pae varua. Ua bapetizohia Maria e o vau atoa i te avaˈe atete 1939 e to ˈna tuaana o Hans.

Te hiˈoraa taiva ore a to ˈu metua tane

I te mahana i muri iho ua titauhia to ˈu metua tane e te nuu. Noa ˈtu e no to ˈna huru maˈimaˈi, no te mau ati ta ˈna i faaruru i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, e nehenehe iho â o ˈna e ore e tavini i te nuu, ua parau to ˈu metua tane i te feia e uiui ra e ei kerisetiano e ore roa o ˈna e faaô faahou ia ˈna i roto i te tamaˈi mai ta ˈna i na reira ei katolika. No teie parau ua tapeahia o ˈna no te tahi mau maimiraa hau.

E piti hebedoma i muri iho i to Helemani tomoraa i Polonia, o tei haamata i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua hopoihia o ˈna i Vienne. I to ˈna tapearaahia i reira, ua papai te tavana a to matou mataeinaa ma te faahapa e o to ˈu metua tane te tumu i ore ai te tahi atu mau Ite i farii e turu ia Hitler e no reira ïa e tia ia haapohehia to ˈu metua tane. Ei faahopearaa, ua hopoihia to ˈu metua tane i Berlin e aita i maoro roa i muri iho ua faautuahia o ˈna e ia tâpûhia to ˈna arapoa. Ua taamuhia o ˈna e te mau fifi i te ao e te po i roto i te fare auri no Moabit.

I roto i taua area taime ra ua papai au i to ˈu metua tane no te utuafare taatoa e ua parau vau ia ˈna e ua faaoti papu matou e pee i to ˈna hiˈoraa haapao maitai. E ere to ˈu metua tane i te taata tei horuhoru ohie noa, ua taa râ ia matou to ˈna huru na nia i ta ˈna rata hopea rari i te mau roimata. Ua oaoa roa o ˈna i te mea e ua taa ia matou to ˈna tiaraa. Ua poroi mai oia i te mau faaitoitoraa, ma te faahiti ia matou tataitahi ma to matou iˈoa e ma te faaitoito ia matou ia faaea ma te haapao maitai. E mea puai mau to ˈna tiaturiraa no nia i te tia-faahou-raa.

Taa ê atu i to ˈu metua tane, ua tapea-atoa-hia fatata e 24 atu â mau Ite i roto i te fare auri no Moabit. Ua tamata te mau ofitie tiaraa teitei a Hitler e turai ia ratou ia faarue i to ratou faaroo ma te manuïa ore râ. I te avaˈe titema 1939, ua haapohehia 25 mau Ite. I to ˈna iteraa e e haapohehia to matou metua tane, ua faaite to matou metua vahine i to ˈna mauruuru rahi ia Iehova i te mea e ua horoa oia i te puai i to matou metua tane ia taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe.

Te haamataraa ta ˈu mau tamataraa

Maa hebedoma i muri iho, ua titauhia vau no te raveraa i te tahi ohipa ua ite oioi râ vau e te rahiraa o te ohipa o te faaineineraa ïa ei faehau. Ua faataa vau e eita vau e faaô ia ˈu i roto i te nuu e rave râ vau i te tahi atu ohipa. I to ˈu râ patoiraa e himene i te mau himene nazi tamaˈi, ua riri roa aˈera te mau ofitie.

I te poipoi aˈe ua tia vau i roto i te mau ahu tivila maoti i te omono i te ahu faehau i horoahia mai. Ua parau te ofitie haapao e aita ˈtu ïa ta ˈna e ravea oia hoi te tuuraa ia ˈu i te fare tapearaa pouri i raro i te fenua. I reira e faraoa noa e te pape ta ˈu. I muri iho ua faaitehia mai au e tupu te hoê oroa hutiraa reva, e ua faaarahia vau e ia ore vau e farii e pupuhihia vau.

I nia i te tahua faaineineraa no te tamaˈi te vai ra e 300 faehau apî e te mau ofitie a te nuu. Ua faauehia vau e haere na pihai iho i te mau ofitie e te reva tapao swastika e ia faatoro i te rima atau no te faahanahana ia Hitler. Ma te huti mai i te puai i te pae varua i te faatiaraa a te Bibilia no nia i na Hebera tootoru, ua parau noa vau e, “Guten Tag” (Iaorana), i to ˈu haere-noa-raa. (Daniela 3:1-30) Ua faauehia vau e haere faahou na mua mai. Teie taime aita vau i parau aˈe, ua ata au maite noa râ vau.

I te faahoˈiraa vau e e maha ofitie i te fare tapearaa pouri i raro i te fenua, ua parau mai ratou ia ˈu e te ruru noa ra ratou no te mea ua manaˈo ratou e pupuhihia vau. “Nafea e nehenehe ai oe,” ta ratou i ani mai, “e ata noa e te mǎtaˈu noa ra hoi matou?” Ua parau mai ratou e hinaaro ratou i to ˈu itoito.

Maa mahana i muri iho, ua tae mai i roto i te aua faehau te taote ra o Almendinger, te hoê ofitie tiaraa teitei no te pu a Hitler i Berlin. Ua faauehia vau e haere i mua ia ˈna. Ua faataa mai oia e ua etaeta roa te mau ture. “Aita roa ˈtu oe e taa ra i te mau fifi o ta oe e faaruru atu,” o ta ˈna i parau mai.

“Oia mau, ua ite au,” o ta ˈu i pahono atu. “Ua tâpûhia te arapoa a to ˈu metua tane no te hoê â tumu e maa hebedoma noa i teie nei.” Mau taue atura to ˈna aho e aita i parau faahou.

I muri iho ua haere mai te tahi atu ofitie tiaraa teitei na Berlin mai, e ua tamata faahou oia i te taui i to ˈu manaˈo. I muri aˈe i to ˈna faarooraa e no te aha eita vau e ofati i te mau ture a te Atua, ua tapea oia i to ˈu rima, ma te roimata tahe, e ua na ô oia: “Te hinaaro nei au e faaora ia oe!” Ua huru-ê-roa-hia te taatoaraa o te mau ofitie e mataitai ra. Ua faahoˈihia vau i te fare tapearaa pouri i raro i te fenua e e 33 mahana to ˈu faaearaa i reira.

Te haavaraa e te tapearaa i roto i te fare auri

I te avaˈe mati 1940, ua hopoihia vau i roto i te hoê fare auri i Fürstenfeld. Maa mahana noa i muri iho ua haere mai o Maria tei momoˈahia ia ˈu, e to ˈu taeae o Gregor e hiˈo ia ˈu. Mea apî aˈe o Gregor ia ˈu i te hoê noa matahiti e te afa, e ua rave oia i te hoê tiaraa papu no te parau mau o te Bibilia i te fare haapiiraa. Te haamanaˈo ra vau i to ˈna faaitoitoraa i to mâua mau taeae apî aˈe ia ineine ratou i te faaruru i te hamani-ino-raa, ma te parau e o te taviniraa ia Iehova anaˈe iho te mea tia ia rave! Te hora faufaa rahi i to mâua faaitoitoraa te tahi i te tahi o te taime hopea to ˈu iteraa ˈtu ia ˈna. I muri iho, i Graz, ua faautuahia vau e pae matahiti i te raveraa i te ohipa faahepohia.

I te anotau auhune no te matahiti 1940, ua tuuhia vau i nia iho i te hoê pereoo auahi no te hoê aua ohiparaa a te feia mau auri i Tekolovakia, ua tapeahia râ vau i Vienne e ua tuuhia vau i roto i te fare auri. E mau tupuraa riaria mau to reira. Aita vau i mauiui noa i te poia, i te mau po atoa hoi e patia te mau manumanu rahi ia ˈu ma te vaiiho i to ˈu iˈo e tahe ra i te toto ma te ahu. No te mau tumu ite-ore-hia e au, ua faahoˈihia vau i te fare auri i Graz.

Te anaanataehia ra te taata i ta ˈu huru tupuraa no te mea te faataa ra te Gestapo i te mau Ite no Iehova mai te feia e pohe ra no to ratou faaroo e o te hinaaro ra i te utua pohe ia noaa ia ratou te tia-faahou-raa no te raˈi. Ei faahopearaa, e piti mahana ua nehenehe ia ˈu ia paraparau i mua i te hoê orometua haapii e e vau taurearea haere haapiiraa no te Haapiiraa tuatoru no Graz, ma te faataa e e 144 000 taata anaˈe iho te ravehia no te haere i nia i te raˈi ia faatere e te Mesia. (Apokalupo 14:1-3) Ta ˈu râ tiaturiraa, oia hoi o ta ˈu i parau atu, o te fanaˈoraa i te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua.—Salamo 37:29; Apokalupo 21:3, 4.

I muri aˈe e piti mahana uiuiraa, ua parau maira te orometua haapii e: “Teie ta ˈu faaotiraa, e feruriraa tano iho â to oe e aita roa ˈtu oe e hinaaro ra e pohe no te haere i nia i te raˈi.” Ua mauiui o ˈna i te hamani-ino-raahia te mau Ite no Iehova e ua hinaaro oia ia maitai to ˈu oraraa i te tau i mua.

I te omuaraa o te matahiti 1941, tei nia vau i te hoê pereoo auahi no te aua ohiparaa faahepohia no Rollwald i Helemani.

Te oraraa teiaha i roto i te aua ohiparaa

Tei ropu o Rollwald i nau oire no Frankfurt e no Darmstadt e fatata e 5 000 mau auri to reira. I te mau mahana atoa i te hora 5 i te poipoi e piihia te mau iˈoa te tahi i muri iho i te tahi e piti ïa hora te maoro no te mea e haamarirau noa te mau ofitie no te faatanotano i te tabula iˈoa o te feia mau auri. Ua titauhia matou e faaea ma te hauti ore, e ua tairihia e rave rahi feia mau auri no te mea aita ratou i tia ma te hauti ore.

No te tamaa i te poipoi e faraoa, hamanihia i te faraoa ota, anoihia e te hua raau, e te umara pe te mea pinepine. I muri iho e haere matou e rave i te ohipa i roto i te fenua vari, ma te ô i te taheraa pape ia mǎrô te fenua no te faaapu. I muri aˈe i te raveraa i te ohipa i te mahana taatoa i roto i te vari e aita e tiaa tano, e oruoru roa to matou avae. I te hoê taime ua oru roa to ˈu avae e ua manaˈohia e maˈi roherohe e ua mǎtaˈu vau e e tâpûhia.

I te avatea i te vahi raveraa ohipa e horoahia na matou te hoê pape anoi parauhia tihopu. E faanoˈanoˈahia e te nave aore ra te pota e i te tahi taime te vai ra i roto te ivi o te mau animala maˈimaˈi. E ahu to matou mau vaha e mau arapoa, ua tupuhia te mau opupu i nia e rave rahi o matou. I te taharaa mahana e “tihopu” â ta matou. Ua erehia e rave rahi feia mau auri i to ratou mau niho, ua parauhia râ vau e mea faufaa ia faaohipahia te mau niho. E honihoni ïa vau maa tâpû raau paina aore ra amaa apî tiairi iti, e aita roa ˈtu to ˈu mau niho i topa.

Te vai-puai-raa i te pae varua

I to ratou tutavaraa no te ofati i to ˈu faaroo, ua tuu te feia tapea ia ˈu i te hiti eiaha roa vau ia farerei atu i te tahi atu mau Ite. I te mea e aita ta ˈu e mau papai bibilia, e haamanaˈo vau i te mau irava o tei mau aau ia ˈu, mai te Maseli 3:5, 6, e faaitoito ra ia tatou ia ‘tiaturi ia Iehova ma to aau atoa,’ e te Korinetia 1, 10:13, e tǎpǔ ra e eita Iehova e ‘vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai.’ Ma te haamanaˈo i teie mau irava i roto i to ˈu feruriraa e ma te tiaturi ia Iehova na roto i te pure, itoitohia ihora vau.

I te tahi mau taime e nehenehe vau e farerei i te hoê Ite tei tae mai na te tahi atu aua. Ia ore anaˈe mâua e nehenehe e paraparau, e faaitoito te tahi i te tahi ia mau papu ma te piˈo i te upoo aore ra ma te faateitei i te rima tamenemene. E tae mai ta ˈu mau rata na Maria e na Mama i te tahi taime. I roto i te hoê rata to ˈu iteraa e ua pohe to ˈu taeae here o Gregor, e i roto i te tahi atu, i te pae hopea o te tamaˈi, te haapoheraahia o Hans Stossier, te taeae o Maria.

I muri roa iho, ua hopoihia te hoê mau auri i roto i to matou aua o tei matau ia Gregor i to raua faaearaa i roto i te fare auri Moabit i Berlin. Na ˈna i faaite mai ia ˈu i te mau mea i tupu. Ua faautua-pohe-hia o Gregor e ia tâpûhia to ˈna arapoa, ei tamataraa i te ofati i to ˈna huru aueue ore, ua faaroaroahia te tau i matauhia hou te haapoheraa e maha ïa avaˈe te maoro. I roto i taua area taime ra, ua rau te mau faateimaharaa tei tuuhia i nia ia ˈna ia ofati i to ˈna faaroo—ua taamuhia to ˈna nau avae e rima i te fifi teiaha, e varavara oia i te tamaa. Aore roa râ oia i feaa aˈe te manaˈo. Ua tapea oia i to ˈna haapao maitai e tae noa ˈtu i te hopea—14 no mati 1942. Noa ˈtu to ˈu oto i teie mau parau apî, ua faaitoito te reira ia ˈu ia tapea i to ˈu haapao maitai ia Iehova, noa ˈtu eaha te fifi e vai ra i mua.

I te tau au ua faaroo vau e ua hopoihia to ˈu mau taeae apî aˈe ia ˈu o Kristian e o Willibald e to ˈu mau tuahine nainai o Ida e o Anni i te hoê fare monahi tei ravehia ei fare tapearaa i Landau, Helemani. Ua taparahi-ino-hia te mau tamaroa no te mea aita ratou i farii i te heil Hitler.

Te mau tupuraa e au no te pororaa

Te rahiraa o te feia e vai ra i roto i te mau fare o ta ˈu i faaea na e feia mau auri politita e te feia rave hara. Ua poro pinepine vau ia ratou i te mau po. E perepitero katolika te hoê i rotopu ia ratou o Johann List te iˈoa no Kapfenberg. Ua tapeahia o ˈna no te mea ua faaite oia i ta ˈna amuiraa te mau mea o ta ˈna i faaroo i te afata radio beretane.

E mea fifi roa na Johann no te mea aita oia i matau i te rave i te ohipa teimaha. E taata maitai oia, e tauturu vau ia ˈna ia naeahia e a ˈna te rahiraa ohipa i faataahia ia ore oia e faautuahia. Ua parau mai oia e mea haama na ˈna i te mea ua tapeahia o ˈna no te mau tumu politita eiaha râ no te tururaa i te mau faaueraa tumu kerisetiano. “Te mauiui mau ra oe ei kerisetiano,” o ta ˈna i parau mai. I to ˈna matararaa fatata hoê matahiti i muri iho, ua fafau oia e e haere o ˈna e hiˈo i to ˈu metua vahine e te vahine tei momoˈahia ia ˈu, parau fafau ta ˈna i rave iho â.

Te maitairaa to ˈu oraraa

I te hopea o te matahiti 1943, ua tae mai te hoê tomana apî o Karl Stumpf te iˈoa, e taata roroa rouru hinahina o tei haamata i te haamaitai i te huru oraraa i roto i te aua ohiparaa. E tia ia penihia to ˈna fare, e ua ite oia e toroa taata peni fare ta ˈu, ua horoahia teie ohipa na ˈu. O te taime matamua teie to ˈu titauraahia e haere e rave i te ohipa i rapae au i te fenua vari.

Ua manaˈo te vahine a te tomana e mea fifi roa ia taa e no te aha ua tapeahia vau, noa ˈtu e ua faataa ta ˈna tane e tei reira vau no to ˈu faaroo ei hoê o te mau Ite no Iehova. Ua aroha mai oia ia ˈu no te mea e mea pararai roa vau e ua faaamu mai oia ia ˈu. Ua faanaho oia i te mau ohipa hau atu ia maitai mai au i te pae tino.

Ia titauhia te feia mau auri e haere e tamaˈi i nia i te tahua aroraa i te pae hopea o te matahiti 1943, no to ˈu au-hoa-raa maitai e te Tomana Stumpf i faaora ia ˈu. Ua faataa vau ia ˈna e faaruru vau i te pohe na mua ˈˈe e roohia vau i te utua hara toto ma te faaôraa ia ˈu i roto i te tamaˈi. Noa ˈtu e ua tuu to ˈu tiaraa amui ore ia ˈna i roto i te hoê tupuraa fifi, ua nehenehe oia i te ore e tapao i to ˈu iˈoa i nia i te tabula o te feia i titauhia no te tamaˈi.

Te mau mahana hopea o te tamaˈi

I te mau avaˈe tenuare e febuare no te matahiti 1945, ua faaitoitohia matou e te mau manureva marite e rere ra na raro ma te faarue i te mau api papai e faataa ra e te piri ra te hopea o te tamaˈi. Te Tomana Stumpf, o tei paruru ia ˈu, ua horoa mai oia i te mau ahu tivila na ˈu e ua vaiiho mai oia i ta ˈna fare ia huna vau i reira. I to ˈu faarueraa i te aua ohiparaa, ua ite au i te huenane rahi. Ei hiˈoraa, te mau tamarii ahu tamaˈi ma te roimata tahe e horo ra i mua i te mau marite. No to ˈu mǎtaˈu i te horo e û atu ai au i nia i te mau ofitie SS o te manaˈo e no te aha ra aita ta ˈu e pupuhi, ua faaoti ihora vau e hoˈi i roto i te aua.

Aita i maoro ua haaati-taatoa-hia te aua e te mau pǔpǔ faehau marite. I te 24 no mati 1945, ua topa te aua tapearaa, ma te huti i te reva uouo. Ua maere roa vau i te iteraa e te vai ra te tahi atu â mau Ite i roto i te aua o te faaora-atoa-hia e te Tomana Stumpf i te faautuaraa pohe! Auê ïa farereiraa oaoa rahi e! I te tapearaahia te Tomana Stumpf, e rave rahi i rotopu ia matou tei farerei i te mau ofitie marite ma te faaite tataitahi e ma te papai i te rata atoa i te ohipa o ta ˈna i rave. Ei faahopearaa, e toru mahana i muri iho, ua faatiamâhia o ˈna.

I to ˈu maere rahi, o vau te taata matamua i rotopu e 5 000 mau auri tei faatiahia ia haere ma te tiamâ. I muri aˈe e pae matahiti tapearaa, e au râ e moemoeâ. Ma te roimata tahe no to ˈu oaoa, ua haamauruuru vau ia Iehova na roto i te pure i to ˈna faaherehereraa i to ˈu ora. Aita o Helemani i topa e tae noa ˈtu i te 7 no me 1945, fatata e ono hebedoma i muri iho.

I to ˈu matararaa, ua farerei oioi au i te tahi atu mau Ite no taua vahi ra. Ua faanahohia te hoê pǔpǔ haapiiraa bibilia, e i te mau hebedoma i muri iho, e rave rahi hora to ˈu pororaa ˈtu i te feia no te tuhaa fenua i pihai iho i te aua ohiparaa. I te hoê â taime, ua noaa ta ˈu ohipa peni fare.

To ˈu hoˈi-faahou-raa i te fare

I te avaˈe tiurai, ua nehenehe au e hoo mai i te hoê pereoo tataahi matini, e ua haamata ihora vau i to ˈu tere roa no te hoˈi i te fare. E rave rahi mahana ratere, i te mea ua parari e rave rahi mau eˈa turu. I to ˈu taeraa ˈtu i te fare i St. Martin, te tere ra vau na nia i te purumu e ite atura vau ia Maria i te ootiraa i te sitona. I te pae hopea i to ˈna iteraa e o vau tera, horo maira oia. E nehenehe outou e taa i te oaoa rahi i to mâua farereiraa. Ua taora to ˈu metua vahine i te tipi fefe tâpû i raro e ua horo atoa oia. I teie nei, e 49 matahiti i muri iho, e 96 matahiti te paari e te matapo to to ˈu metua vahine. E feruriraa maitai â to ˈna, e e Ite no Iehova haapao maitai â oia.

Ua faaipoipo mâua o Maria i te avaˈe atopa 1945, e i te roaraa o te mau matahiti mai reira mai â, ua fanaˈo mâua i te tavini-amui-raa ia Iehova. Ua haamaitaihia mâua e toru tamahine, te hoê tamaroa, e e ono mootua, e ratou pauroa te tavini ra ia Iehova ma te itoito. I te roaraa o te mau matahiti ua oaoa vau i te tautururaa e rave rahi mau taata ia turu ratou i te parau mau o te Bibilia.

Te itoito no te faaoromai

E rave rahi taime to ˈu aniraahia e mea nafea vau, ei taurearea noa, i nehenehe ai e faaruru i te pohe ma te mǎtaˈu ore. Ia papu ia outou e—e horoa mai te Atua ra o Iehova i te puai e au no te faaoromai ia faaoti papu anaˈe outou e ore e taiva. E ite oioi te hoê taata ia tiaturi ia ˈna na roto i te pure. E te iteraa, e ua faaoromai ma te haapao maitai vetahi ê, e to ˈu atoa hoi metua tane e to ˈu taeae, e tae noa ˈtu i te pohe ua tauturu te reira ia ˈu ia ore atoa hoi e taiva.

E ere i Europa anaˈe iho te nunaa a Iehova i te oreraa e rave i te hoê paeau i roto i te tamaˈi. Te haamanaˈo ra vau e i te aua haavaraa i Nuremberg i te matahiti 1946, ua uiuihia te hoê o te mau ofitie tiaraa teitei a Hitler no nia i te mau hamani-ino-raa i te mau Ite no Iehova i roto i te mau aua hamani-ino-raa. Ua iriti mai mai roto mai i ta ˈna pute piripou te hoê parau a te hoê vea e faataa ra e tei roto te mau tausani Ite no Iehova no te mau Hau Amui no Marite i te mau fare tapearaa marite no to ratou amui-ore-raa i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi o te ao nei.

Oia mau, ua pee te mau kerisetiano mau ma te itoito i te hiˈoraa o Iesu Mesia, o tei tapea i to ˈna haapao maitai i te Atua e tae noa ˈtu i te pae hopea roa o to ˈna oraraa. Tae roa mai i teie nei mahana, e manaˈo pinepine vau i na 14 melo a to matou amuiraa iti i St. Martin i te mau matahiti 1930, no to ratou here i te Atua e to ratou taata-tupu, ua patoi ratou i te turu i te tamaˈi a Hitler e no taua tumu ra ua haapohehia ratou. Auê ïa farereiraa rahi e ia faahoˈihia mai ratou no te fanaˈo i te oraraa e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua!

[Hohoˈa i te api 16]

To ˈu metua tane

[Hohoˈa i te api 16, 17]

I raro e i te pae aui: Karatino Innitzer i te maitiraa e turu i te Faatereraa Helemani

I te pae atau: Te “Faˈiraa parau mana” i reira e ono epikopo i te faˈiraa e teie to ratou ‘hopoia na te nunaa e maiti i te Faatereraa Helemani’

[Faaiteraa i te tumu]

UPI/Bettmann

[Hohoˈa i te api 18]

I te matahiti 1939, ua momoˈahia Maria ia ˈu

[Hohoˈa i te api 21]

To matou utuafare. Na te pae aui i te pae atau: Gregor (tei tâpûhia te arapoa), Anni, Franz, Willibald, Ida, Gregor (te metua tane, tei tâpûhia te arapoa), Barbara (te metua vahine), e o Kristian

[Hohoˈa i te api 23]

E o Maria i teie nei mahana

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono