Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia e nehenehe ai e faanaho maitai i to ratou huru oraraa?
UA FAREREI o Linda e rave rau manaˈo horuhoru mai te maere rahi, te patoiraa, te mǎtaˈu, te riri, te ereraa i te tiaturiraa, e te hepohepo.a Ua haapapu te hiˈopoaraa a te taote i to ˈna mǎtaˈu ino roa—ua hapu oia e toru avaˈe. Aita oia i faaipoipo e e 15 matahiti anaˈe, to rotopu o Linda i na mirioni taurearea i te mau matahiti atoa i te mau Hau Amui no Marite o te hapu nei. Teie râ, ua riro te hapûraa o te taurearea ei fifi rahi, te naeahia ra te mau nunaa atoa e te mau pûpû i te pae totiale e te faanavairaa faufaa.
Te manaˈo ra te tahi mau taurearea tamahine e e faaora mai te hoê hapûraa ia ratou i te hoê oraraa utuafare peapea aore ra e haapaari i te taairaa e te hoê hoa tamaroa. Te faariro nei vetahi i te hoê aiû mai te hoê tapao faateiteiraa aore ra mai te hoê mea na ratou iho no te tapea e no te here. Tera râ, te faaore nei te huru fifi mau o te riroraa ei metua faaea taa noa i teie mau moemoeâ. Te faahepohia ra te hoê metua vahine faaipoipo ore ia rave i te mau maitiraa fifi, e pinepine teimaha roa. E tia atoa ia ˈna ia faaruru i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, te hepohepo o te manaˈo horuhoru, te moemoe, e te taiâ no te rave i te hoê tamarii aita e hoa. No reira to tatou Poiete i faaue ai i te mau kerisetiano ma te tano maitai ia “maue ê atu i te faaturi,” e te taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa.—Korinetia 1, 6:18; Isaia 48:17.
Eita e fariihia te peu tia ore i te pae taatiraa i rotopu i te mau Ite no Iehova. (Korinetia 1, 5:11-13) Teie râ, to rotopu atoa te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia ia ratou. Ua hapu vetahi hou a haapii ai i te mau faaueraa tumu a te Atua. Ua paari mai vetahi ei mau kerisetiano, ua topa râ ratou i roto i te peu tia ore. Ua tatarahapa vetahi i ta ratou mau hara i to ratou aˈoraahia e te amuiraa. Eaha te tauturu e te aratairaa ta te Parau a te Atua e pûpû ra no teie mau taurearea?b
E tia anei ia ˈu ia faaipoipo i te metua tane?
Te haamaramarama ra maitai ra te Bibilia e te opani ra te ture a te Atua i te haamaruaraa tamarii. (Exodo 20:13; a faaau i te Exodo 21:22, 23; Salamo 139:14-16.) Te haapii-atoa-hia ra e hopoia ta te hoê metua vahine faaea taa noa ia faaamu i ta ˈna iho tamarii, noa ˈtu te mau tupuraa fifi o te fanauraa o te tamarii. (Timoteo 1, 5:8) I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e mea maitai aˈe no te tamahine ia rave o ˈna iho i ta ˈna tamarii maoti râ i te horoa ia faaamuhia.c
Na roto i te iteraa i te mau haafifiraa ta te raveraa i te hoê tamarii e o ˈna anaˈe e faatupu, te manaˈo nei paha vetahi mau metua vahine e mea paari ia faaipoipo i te metua tane o te tamarii. Te manaˈo nei râ e rave rahi mau metua tane apî e aita ta ratou e hopoia i mua i te tamarii aore ra i to ˈna metua vahine. Hau atu, te haere noa ra te rahiraa o te mau metua tane taurearea i te haapiiraa e aita e ohipa. E nehenehe te raveraa i te mea ta te hoê taata tuatapapa e pii ra te “hoê faaipoiporaa papu ore ma te faahepo tei opuahia no te ape noa i te hoê fanauraa i rapae au i te faaipoiporaa” e faaino roa ˈtu â i te huru oraraa peapea. A haamanaˈo atoa e te aˈo ra te Bibilia i te mau kerisetiano ia faaipoipo noa “ia au râ i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39) Ma te taa i te reira, ua faaoti o Linda (tei faahitihia i te omuaraa) eita oia e faaipoipo i te metua tane e 18 matahiti o ta ˈna tamarii. Te faataa ra oia e: “Aita oia i anaanatae no nia i te Atua aore ra te Bibilia.”
E ere râ ïa te auraa e eiaha e tâuˈa faahou i te metua tane. Ia paari mai te tamarii ra, e hinaaro paha oia e ite i to ˈna metua tane. Aore ra, e nehenehe te metua tane aore ra to ˈna nau metua e ite i te hinaaro i te pae morare no te faatupu i te taairaa e te tamarii aore ra no te horoa i te tauturu i te pae moni. Tera râ, mea au aˈe paha na te mau metua o te tamahine ia ore o ˈna e farerei faahou i te taurearea. (Tesalonia 1, 4:3) I roto râ i te tahi mau fenua, ua farii te mau tiribuna e ia tuea te tiaraa mana o te mau metua tane faaipoipo-ore-hia e to te mau metua tane faaipoipo. E nehenehe râ te tapearaa i te hoê taairaa maitai e te metua tane faaipoipo-ore-hia e to ˈna utuafare fetii e ape i te hoê aroraa ia au i te ture no te haapaoraa i te tamarii.d Noa ˈtu e e mea titauhia te tahi farereiraa e te metua tane taurearea, eiaha te reira ia ravehia i roto i te hoê faanahoraa herehere aore ra rave-oioi-noa-hia. E mea faufaa iho â ïa te haapao maitai paari.
Te imiraa i te tauturu
Te parauhia ra i roto i te buka ra Surviving Teen Pregnancy e: “Ia faaoti outou i te haapao e te faaamu i ta outou aiû, te faaite ra ïa outou i te paari. . . . Te maiti ra outou i te vaiiho atu i muri i te hoê tuhaa o outou iho aita e fifi, aita i rahi ta outou mau titauraa aore ra mau hopoia.” Te hinaaro nei râ te hoê metua taurearea i te tauturu e te turu. E nehenehe te taioraa i te mau buka tano i te pae rapaauraa (e noaa ohie noa i roto i te vairaa buka huiraatira) e tauturu rahi i te hoê metua vahine apî hepohepo ia faatupu i te tiaturiraa i nia i te mau ite aravihi o ta ˈna tamarii.
E mea faufaa roa te turu a te mau metua. E nehenehe te metua vahine o te hoê e horoa i te mau haamaramaramaraa faufaa no nia i te raveraa i te tamarii. E parau mau, e ere i te mea ohie ia ani i te tauturu. Peneiaˈe, te inoino e te riri noa ra nau metua o te hoê tamahine. Te mǎtaˈu atoa ra paha raua ia faaino te hapûraa i to ratou iho huru oraraa. Te faahaamanaˈo ra o Donna e 17 matahiti e: “Ua inoino roa to ˈu nau metua no te mea e mea rahi te mau ohipa ta raua i hinaaro e rave. Te parau nei raua i teie nei e eita ta raua e nehenehe faahou no to ˈu fanauraa i teie aiû.” I te tahi mau taime te tutava nei te rahiraa o te mau metua i te haavî i to ratou mau manaˈo horuhoru mauiui e te ineine ra i te tauturu na roto i te tahi mau ravea. E nehenehe te hoê taurearea tei tatarahapa e rave rahi atu â no te tamǎrû i te mau peapea ma te farii i te oto ta ˈna i faatupu e te tatarahaparaa ma te aau rotahi.—A faaau i te Luka 15:21.
Nafea mai te peu e eita te nau metua o te tamahine e hinaaro e tauturu aore ra eita e faatia ia ˈna ia faaea faahou i pihai iho ia raua? I roto i te mau fenua e te horoahia ra te tauturu huiraatira, e nehenehe te hoê metua vahine faaipoipo-ore-hia e aita e ravea e fanaˈo i te reira—ei haamataraa noa ˈˈe. Te faatia nei te Bibilia i te mau kerisetiano ia titau i taua mau faanahoraa ra. E titau râ paha te reira ia ora e te hoê tabula faufaa moni haihai roa. Te parau nei o Sharon e 17 matahiti e: “E au e to ˈu fifi rahi roa ˈˈe o te moni ïa. E nehenehe au e hoo i te maa e te mau pahii pepe, aita e moni faahou.” I te tahi mau taime e nehenehe e imi i te ohipa i rapae. E ere i te mea ohie ia faaaifaito noa i te tiaraa metua vahine, te ohipa, e te mau ohipa pae varua, ua manuïa râ vetahi i te na reira.
Ma te faaohipa i te paari e te ite ia ora amui
Mai te peu e e mea maitai nau metua, te vai ra ïa te mau tumu maitatai no te faaea i te fare maoti râ i te tamata i te ora o ˈna anaˈe. E mea mama aˈe ia faaea i te fare. Hau atu, e nehenehe te oraraa utuafare e pûpû mai i te hoê manaˈo paruru e te ino ore. E mea ohie aˈe atoa no te tamahine ia haere noâ â i te haapiiraa ia faaea oia i te fare. E nehenehe te hoê tamahine e manuïa i te ape i te hoê oraraa veve na roto i te faatuiteraa mai i te fare haapiiraa tuarua.e
E parau mau, e nehenehe te tufaraa e toru ui i te hoê fare e faatupu i te faateimaharaa rahi e te peapea no te taatoaraa. E tia paha i te metua vahine taa noa e faaruru i te hoê huru oraraa pirihao. E tia paha i te mau metua e te mau tamarii ia haamatau i te taˈi pepe o te haapeapea i to ratou taotoraa. E nehenehe atoa te huru oraraa matarohia e te utuafare i te faahuru-ê-hia. Te parau nei râ te Maseli 24:3 e: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite.” E, mai te peu e te faaite ra te taatoaraa i te here rotahi e te haapaoraa ia vetahi ê, e nehenehe te fifi i roto i te utuafare fetii e iti mai.
E tupu atoa mai te mau fifi e mai te peu e te tamata ra te metua vahine apî i te ape i ta ˈna iho hopoia e te tiaturi ra e na te mama ruau o te tamarii e rave i te mau ohipa atoa. (A faaau i te Galatia 6:5.) Aore ra e nehenehe atoa te mama ruau hinaaro maitatai i te haru tia i te haapaoraa i ta ˈna mootua. Te tapaohia ra i roto i te buka Facing Teenage Pregnancy: “E nehenehe te mau metua, tei rave i te tamarii a te hoê tamahine faaipoipo-ore-hia e au e na ratou iho, e faarahi i te aimârôraa i roto i te utuafare e te huenaneraa i roto i te tiaraa metua. Noa ˈtu te faahiahia te turu e te tauturu a te papa e te mama ruau, te horoa ra te mau Papai i te hopoia no te rave i te tamarii i te mau metua. (Ephesia 6:1, 4) E nehenehe râ te hoê aparauraa e te rave-amui-raa i te ohipa e tauturu rahi no te arai i te mau taa-ore-raa.—Maseli 15:22.
E ere o outou anaˈe
Noa ˈtu e e mea fifi te fanauraa i te hoê tamarii ma te ore e faaipoipo, e ere ïa te hopea o te oraraa o te hoê taata. Te ‘faaore rahi ra [te Atua]’ i te feia tei tatarahapa i ta ratou mau hara. (Isaia 55:7) E nehenehe te feruri-hohonu-raa i nia i te reira e tauturu i te hoê metua vahine taa noa e haapaiuma i te au-ore-raa ia ˈna iho o ta ˈna e nehenehe e farerei i te tahi mau taime. Ia haaparuparu te manaˈo hohonu, e nehenehe oia e turui atu i nia ia Iehova e e haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te pure. E nehenehe atoa oia e ani i te tauturu a te Atua no te rave i ta ˈna tamarii.—A faaau i Te mau tavana 13:8.
Te horoa atoa ra o Iehova i te turu na roto i te amuiraa kerisetiano. Noa ˈtu e aita te mau Ite no Iehova e faatano ra i te peu tia ore, te haapao atoa nei râ ratou i te feia tei rave i te mau tauiraa, ma te tatarahapa, i roto i to ratou oraraa no te faaoaoa i te Atua. (Roma 15:7; Kolosa 1:10) Ua turaihia vetahi i roto i te amuiraa ia imi i te mau ravea paari no te horoa i te tahi tauturu i te hoê metua faaea taa noa. (A faaau i te Deuteronomi 24:17-20; Iakobo 1:27.) Ia faaite noa ˈˈe ratou i te hoê huru auhoa e te hoê tariˈa faaroo ia hinaarohia mai. (Maseli 17:17) Noa ˈtu e o te mau metua tei rave i te hara rahi, aita râ e hapa ta te tamarii. E nehenehe ïa te amuiraa e tauturu mai te peu e te faaite ra te metua vahine i te hoê haerea tia.
E mea maitai aˈe ia ore e ofati i te mau ture a te Atua! E nehenehe râ te feia taiva tei tatarahapa i to ratou haerea teoteo, e o tei ohipa ma te au, e ite papu i te tauturu a Iehova no te faanaho maitai i to ratou huru oraraa.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
b Aita teie tumu parau e faahiti ra i te mau taata tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa o te tino e te fetii aore ra tei maferahia, e nehenehe râ te tahi mau manaˈo i ǒ nei e tauturu ia vetahi.
c A hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . Ia hapû te hoê potii apî—E nafea ïa o ˈna?” i roto i ta matou vea no te 8 no me 1990.
d A hiˈo i te tumu parau “Na vai e haapao i te tamarii?” i roto i ta matou vea no te 22 no atopa 1988 (farani).
e Ua faaohipa vetahi i te mau porotarama a te hau faatere o te haapii ra i te mau ite aravihi o te hooraa taoˈa. Te vai atoa ra paha te mau porotarama o te pûpû ra i te hoê faanahoraa no te haapao i te tamarii a haere noa ˈi te metua vahine i te haapiiraa.
[Hohoˈa i te api 25]
E titau te mama faaipoipo-ore-hia i te tauturu e te turu