Te mau kerisetiano mau e te tamaˈi
UA PARAU Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho.” (Ioane 13:34) E nehenehe anei te mau kerisetiano mau e faatupu i teie here i te tahi e te tahi e e apiti atoa ˈtu i roto i te tamaˈi e e taparahi i te tahi e te tahi?
A tapao atoa na i te uiraa faahitihia e te aposetolo Paulo e: “Ua amahamaha anei te Mesia?” (Korinetia 1, 1:13) A uiui na ia outou iho e: ‘Ua itehia anei i te tahi amahamaharaa rahi aˈe i tei tupu i rotopu i te mau melo o te hoê â haapaoraa o tei taparahi i te tahi e te tahi?’
Oia mau, eita e tia ia tatou ia maere i te haapii e aita te mau kerisetiano matamua i haere e tamaˈi. Ua tapao te Encyclopædia of Religion and Ethics tuiroo a Hastings e: “Mea ite-tahaa-hia i roto i te Ekalesia matamua e ua riro te tamaˈi ei hara faanahohia o te tia roa i te Ekalesia e te mau pǐpǐ a te Mesia ia ape.”
Ua ora te mau kerisetiano matamua ia au i te faaueraa a Iesu e here i te tahi e te tahi. Ua faataa te taata tuatapapa i te faaroo helemani ra o Peter Meinhold e: “Aita hoi te Faufaa Apî i faataa i te uiraa e mai te peu e e tia aore ra eita i te mau kerisetiano ia riro ei mau faehau e mai te peu e e tia ia ratou ia faarue i te nuu ia riro mai ratou ei mau kerisetiano, ua rave te ekalesia tahito i te hoê tiaraa i taua pae ra. Aita roa ˈtu e tuatiraa i rotopu i te riroraa ei kerisetiano e ei faehau.” Te rave ra anei vetahi i teie mahana i te hoê tiaraa mai to “te ekalesia tahito” ra?
Te vai ra anei te tahi mau kerisetiano mau i teie nei mahana?
Te parau ra te Encyclopedia Canadiana e: “Ua riro te ohipa a te mau Ite no Iehova ei faaora-faahou-raa e ei haamau-faahou-raa o te kerisetianoraa matamua faaohipahia e Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te mau senekele matamua e te piti o to tatou nei tau. . . . E mau taeae ratou paatoa.”
Mea nafea te reira i te faaohipa-mau-raahia? “Te tapea nei te mau Ite no Iehova i te hoê tiaraa amui ore papu ia tupu te tamaˈi,” ta te Australian Encyclopædia ïa e tapao ra. Ei taata e tia ia ratou ia maiti i te rave i teie tiaraa, aita ratou e faaô nei i roto i te mau ohipa a te hau faatere i raro aˈe ratou e ora ˈi. No reira aita ratou i turu i te tamaˈi a Hitler, e aita ïa te hoê noa ˈˈe o ratou i faahapahia i roto i te mau tamataraa i Nuremberg ei mau taata tamaˈi.
Te hoê taata helemani o tei haavahia e tei haapohehia, o Alfred Rosenberg ïa, upoo o te Tuhaa o te mau ohipa ěê a te pǔpǔ nazi. Ma te turu i te politita nazi e tuu i te mau Ite no Iehova i roto i te mau aua tapearaa taata, ua faaite Rosenberg i roto i ta ˈna tamataraa e: “Ua horoa mai te hoê perepitero marite ma te hamani maitai i roto i ta ˈu piha tapearaa te hoê api parau faaroo no Columbus mai [Ohio]. Ua haapii au e ua tapea atoa te mau Hau Amui no Marite i te mau Ite no Iehova i roto i te tamaˈi e mai te avaˈe titema 1945 mai â, ua tapea-noâ-hia 11 000 o ratou i roto i te mau aua.” E mea mau e ua faaite te mau Ite no Iehova i te tiaraa amui ore papu, ma te ore e faaô atu i roto i te mau aimârôraa politita. Aita ratou i haamanii noa ˈˈe i te toto, i roto anei i te Piti o te Tamaˈi Rahi aore ra i roto i te tahi atu tamaˈi.
I Honegeria, ua parau te hoê taata papai i roto i te vea Ring no te 4 no novema 1992, no nia i te mau Ite no Iehova e: “E maiti ratou i te pohe maoti râ i te haapohe i te hoê taata. Ei faahopearaa, ua papu ia ˈu e ahiri e e Ite no Iehova anaˈe o tei ora i nia i te fenua nei, eita ïa te mau tamaˈi e paaina haere noa na te mau vahi atoa.” Ua tuatapapa o Reo M. Christenson, te hoê orometua haapii i te ite politita, i roto i te vea ra The Christian Century e mai te peu e e nehenehe ta te hoê kerisetiano mau e apiti atu i roto i te tamaˈi, e ua faaoti oia e:
“E nehenehe mau anei te hoê noa ˈˈe taata e feruri ia Iesu i te taoraraa i te mau ofai haapurara i nia i to ˈna mau enemi, i te faaohiparaa i te hoê pupuhi haapurara, te hoê pupuhi auahi, i te taoraraa i te mau paura atomi aore ra i te taueraa i te hoê topita ICBM o te nehenehe e haapohe aore ra e faahapepa tau tausani mau metua vahine e mau tamarii? No te maamaa rahi o te uiraa, eita e tia ia pahonohia i te reira. I te mea e aita Iesu i nehenehe e rave i te reira e ua haapao maitai atoa oia i tei tiaihia ra ia ˈna, nafea ïa tatou e nehenehe ai e rave i te reira e e faaite i te parau mau ia ˈna ra?” Ua riro te reira ei uiraa o te haaputapû i te feruriraa.
Te tamau nei râ te mau haapaoraa o te ao nei i te faaô atu i roto i te tamaˈi. Te haapohe noa nei â te mau katolika i te mau katolika, e te haapohe atoa ra te feia o te mau haapaoraa ê atu i te mau taata o ta ratou iho haapaoraa aore ra i te mau melo o te tahi atu mau ekalesia. No te pee atu i te mau haapiiraa a Iesu Mesia, e titauhia te manaˈo papu e te itoito, mai ta te aamu mau i muri iho e faaite ra.
[Hohoˈa i te api 15]
E nehenehe anei te hoê noa ˈˈe taata e feruri ia Iesu i te faaohiparaa i te hoê pupuhi haapurara i roto i te tamaˈi?
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa a te U.S. National Archives