Te mau mitionare—E riro ratou ei aha?
E NEHENEHE te parau ra “mitionare” e faatupu i te mau manaˈo hohonu puai mau. I roto i te tahi mau taata, e faatupu te reira i te faahiahia, e faahaamanaˈo mai hoi i te mau taata mai ia Metua vahine Teresa aore ra ia Albert Schweitzer tei pohe hoi i teie nei.
Area te tahi pae ra, e ere roa ˈtu na ratou i te mea tâuˈa, mea riri roa na ratou ia faahitihia te parau no te mau mitionare. No ratou, te vai ra i roto i taua parau ra te manaˈo faatere i te feruriraa e te faahiti ra hoi i te manaˈo no te faatîtîraa.
No nia i te mau mitionare, e matara mai te hoê uiraa tano maitai oia hoi ua riro anei ratou ei mau tavini no te maramarama aore ra ei mau taata e faatupu i te pouri i te pae varua?
Eaha mau na te hoê mitionare?
Te faataahia ra te hoê mitionare mai “te hoê taata i horoahia ˈtu te hoê ohipa te tia ia ˈna ia faatupu,” oia hoi tei horoahia ˈtu “te hoê taviniraa na te hoê haapaoraa no te haaparare i to ˈna faaroo aore ra no te amo i te hoê ohipa maitai i te pae no te tautururaa i te taata.”
Na Iesu Mesia i horoa mai i te niu o te ohipa mitionare kerisetiano ia ˈna i parau i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” E titau hoi te reira e ia porohia te poroi kerisetiano i roto i te ao taatoa nei.—Mataio 28:19.
E mitionare o Iesu iho, i tonohia mai e to ˈna Metua o Iehova, mai te raˈi mai i te hoê vahi ěê, oia hoi te fenua. (Philipi 2:5-8) Ma te tano maitai, e pee maite te hoê mitionare kerisetiano i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu Mesia. Te hoê mitionare o te senekele matamua i na reira atoa, o te aposetolo Paulo ïa, tei riro mai ei hiˈoraa no te mau mitionare kerisetiano te tia ia apeehia.—Korinetia 1, 11:1.
Noa ˈtu â ïa mea anaanatae na ˈna i te mau fifi totiare e faateimaha ra i te huitaata, aita o Iesu i faariro i te reira ei mau mea matamua te tia ia araihia, ia ˈna i haere mai i te fenua nei. Ahiri oia i na reira, e faaoraraa poto roa ïa te itehia mai. (Ioane 6:26, 27; 12:8) E ohipa ê atu te mea faufaa roa ˈˈe. “I fanau[hia] mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei,” o ta Iesu ïa parau atu ia Pilato, “e faaite i te parau mau.” O te ite no nia i taua parau mau ra te mea faufaa roa, mai ta Iesu i parau na mua ˈtu i roto i te hoê pure: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe te Atua mau ra, e ia Iesu Mesia o ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3; 18:37.
Ua pee maite anei te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu? Ua haapapu anei ratou e e mau tavini ratou no te maramarama mai ia ˈna, i te faaiteraa i te maramarama o te Parau a te Atua, te ite e aratai i te ora mure? Aore ra ua vaiiho noa anei ratou i te taata i roto i te pouri? E riro te pahonoraa i teie mau uiraa i te faaanaanatae ia tatou paatoa no te mea e riro te hotu i faahotuhia na te mau mitionare i faaite ia ratou ei mau mitionare kerisetiano i roto i te roaraa o te mau senekele, i te tauturu ia tatou ia taa maitai eaha mau na te haapaoraa mau e eaha atoa te haapaoraa hape. No reira, te oaoa nei te A ara mai na! i te faaite atu e e vauvau mai oia i teie nei tumu parau ma te taa maitai i roto i ta ˈna mau vea e pae i mua nei.
Mea nafea to te mau mitionare pee-maite-raa?
Ua turu papu te mau mitionare i te parau no te haaparareraa i te poroi a te Mesia. Ei hiˈoraa, ua huri vetahi pae i te Bibilia na roto i te mau reo o te fenua iho, ia nehenehe te taata e taio roa ˈtu i te reira, maoti hoi i te vaiiho e na vetahi ê e faaite mai ia ˈna eaha ta ˈna e parau ra.
I teie râ tau, mai te huru ra ïa e te manaˈo nei vetahi mau mitionare e mea faufaa aˈe te mau farereiraa totiare i te parau no te pororaa aore ra no te huriraa. Teie ta te hoê tumu parau i roto i te vea Time oia hoi te upoo parau “Te mitionare apî” i tapao: “I roto i te mau porotetani, ua itehia te hoê tauiraa i nia i te ô-rahi-raa mai te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa e i te pae totiare o te mau taata ta te mau mitionare e tamata nei i te titau.” Mai te mau katolika, ua parau te aratai o te mau pǔ mitionare jésuites tei tonohia mai te mau Hau Amui no Marite atu e “tei nia [te parau no te haaparareraa i te mau tiaturiraa kerisetiano] i te piti o te parahiraa no te tavini i te mau hinaaro o te taata nei.” E teie ta te hoê papai parau no te pǔ mitionare katolika i haapapu: “I mutaa ihora, i vai na i roto ia matou i te manaˈo hohonu no te faaora i te taata. . . . I teie nei, maoti te Atua, te tiaturi nei matou e te ora nei te mau taata atoa e te mau haapaoraa atoa i roto i te hamani maitai e te aroha o te Atua e e riro hoi ratou i te faaorahia na te aroha faito ore o te Atua.”
Te auraa ra aita ïa e faufaa faahou ia haapiihia te Parau a te Atua mai ta Iesu i rave?
Te vai noa ra anei te tahi hinaaro?
I te matahiti 1985 ra, ua niuniuhia ˈtu te tahi tau 18000 mau utuafare i Hambourg, i te fenua Helemani, na te tahi tau hanere feia rave tamoni ore, i roto i ta te hoê vea i parau e “te rahiraa o te ohipa mitionare i ravehia na roto te niuniu paraparau.” Ma te papu maitai, mea iti roa te hotu ta ˈna i faatupu mai. I te avaˈe titema i mairi aˈenei, teie ta te vea ra The European i papai: “Ua ite mai te ekalesia porotetani i Helemani . . . i te faito o te taata haere pure i te topa-rahi-raa mai i nia hau atu i te 500000 mai te matahiti 1991 mai.”
Te itiraa mai te taata e ere roa ˈtu ïa i te ohipa otahi roa e itehia i roto i te mau ekalesia no te fenua Helemani. E rave rahi mirioni taata i roto i te ao nei tei faarue i ta ratou haapaoraa, ma te ore hoi e faariro ia ˈna ei tuhaa faufaa roa no te mau matahiti 1990. Tera râ, mea faufaa roa te ite no nia i te haapaoraa kerisetiano mai te peu e hinaaro tatou e matara ˈtu i te pouri o te ao o teie nei tau e mai te peu e hinaaro tatou ia turuhia tatou na te tiaturiraa i te hoê ao maitai aˈe no a muri aˈe. Ua riro te faaueraa a Iesu e haere e faariro i te mau taata o te mau fenua atoa ei pǐpǐ ei ravea faufaa roa no te faatupu i te hoê hinaaro ru.
Ta Iesu i hinaaro e parau ia riro ïa te mau mitionare kerisetiano ei mau tavini no te maramarama, eiaha râ ei mau tavini no te pouri. Mea nafea to te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano i te pee-maite-raa? Eaha te hiˈoraa ta ratou i apee? Mau hohoˈa no nia i te uupa
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Hohoˈa a Culver