VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/9 api 21-23
  • No te aha e paraparau ai no nia i te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e paraparau ai no nia i te Atua?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha vetahi e haamarirau ai
  • Te hoê titauraa kerisetiano
  • Eaha ta outou e nehenehe e rave
  • Nafea e noaa ˈi ia ˈu te itoito e tia ˈi ia taa ê au i te rahiraa?
    A ara mai na! 1992
  • E te mau taurearea e—eita Iehova e haamoe i ta outou ohipa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Ua ineine anei au no te bapetizo?
    A ara mai na! 1990
  • E te mau taurearea: a faaoaoa i te mafatu o Iehova
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/9 api 21-23

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e paraparau ai no nia i te Atua?

“E haapaoraa iho â ta te mau taata atoa. Eita e tia ia outou ia faahepo ia vetahi ê ia tiaturi i to outou Atua.”—Racish, Guyana, 14 matahiti.

“Te haamarirau nei au i te paraparau no nia i te Atua no te mea te haama nei au ia faaooohia vau.”—Rohan, Guyana, 17 matahiti.

“E tia ia tatou ia paraparau no nia i te Atua no te mea o ˈna to tatou Poiete e no ǒ mai ia ˈna ra to tatou ora.”—Marco, Helemani, 13 matahiti.

A FAAROO na i te hoê pûpû taurearea ia tauaparau e e huti mai paha outou i teie faaotiraa peapea e: E ere te aparauraa no nia i te Atua no te rahiraa i te tumu parau faufaa roa ˈˈe i rotopu i te mau taurearea. Ia faahiti outou i te mau ohipa taaro, te ahu, te mau taviri hohoˈa hopea, aore no nia i te tamaroa aore ra te tamahine e e faaanaanatae iho â outou i te hoê aparauraa oraora maitai. Ia tamata râ outou i te paraparau no nia i te Atua, e parare oioi noa te hoê maniania ore maere mau meumeu aˈe i te rupehu.

Aita te tahi mau taurearea e tiaturi nei i te Atua. No te mea noa aita ratou e ite ra ia ˈna, aita o ˈna e vai ra—ua riro te aparauraa no nia ia ˈna ei haamâuˈaraa taime. Teie râ, e mea iti roa te feia aita e tiaturi ra i te Atua i rotopu i te mau taurearea. Ia au i te hoê maimiraa ravehia e te Faanahoraa Gallup, fatata e 95 i nia i te hanere o te mau taurearea no te mau Hau Amui e tiaturi ra i te Atua. Inaha, ua faaoti te Gallup e: “No te mau taurearea e rave rahi, e ere te Atua ta ratou e tiaturi ra i te tahi noa faaueraa tumu itea-ore-hia, mai te hoê râ Atua o te hiˈopoa ra i ta ratou mau ohipa e o te haamauruuru nei aore ra o te faautua ra ia ratou ma te tano.” No te aha râ e rave rahi mau taurearea e haamarirau ai i te paraparau no nia i te mea ta ratou e tiaturi ra?

No te aha vetahi e haamarirau ai

E au ra e rave rahi o te manaˈo noa ra e mea ino ia paraparau no nia i te mau tumu parau faaroo e mea maitai aˈe ia tapea noa na ratou iho taua mau manaˈo faaroo ra. Te haama nei te tahi mau taurearea i teie noa manaˈo e paraparau no nia i te Atua. ‘Eita te reira e fariihia i rotopu i te mau taurearea,’ o ta ratou ïa e haaferuri nei.

Noa ˈtu eaha te manaˈo o to outou mau hoa, eaha to outou tiaraa no nia i te reira? E mea faahiahia paha teie uiraa mai te peu e ua paari mai outou ei Ite no Iehova. No te aha? No te mea o te pororaa, te paraparauraa no nia i te Atua, te niu hohonu o taua tiaturiraa ra!—Isaia 43:9, 10; Mataio 24:14.

No reira, haaparuparuhia e te au ore ta ratou e farerei nei i te tahi mau taime, aita te tahi mau taurearea Ite e apiti nei i roto i te ohipa pororaa i mua i te taata—aore ra te apiti nei no te mea noa te turai nei to ratou mau metua ia ratou. Te rave nei vetahi i taua ohipa ra na roto noa râ i te tiaturiraa omoe eita to ratou mau hoa haapiiraa e ite mai ia ratou ia na reira. I te fare haapiiraa, te tamata nei vetahi i te tapea omoe noa i ta ratou mau tiaturiraa faaroo. Mea pinepine te reira no te mea te mǎtaˈu nei ratou ia faaooohia mai ratou e to ratou mau hoa haapiiraa. Te faˈi nei te taurearea ra o Ryan e: “Ua mǎtaˈu vau e paraparau no nia i te Atua, no te mea e pii to ˈu mau hoa ia ˈu na roto i te mau iˈoa faufau atoa e aita to ˈu e itoito no te tamau â i te aparauraa.”

Te vai atoa ra te feia e haamarirau no te mea te mǎtaˈu nei ratou eita e maraa ia ratou i te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Ma te ite i te marei o “te mau hinaaro o te apîraa ra,” te haaferuri nei ratou e mea maitai aˈe ia ore e faaite ia ratou iho ei mau kerisetiano ia rave noa ˈtu ratou i te hoê ohipa hape.—Timoteo 2, 2:22.

Aita vetahi e paraparau nei no nia i te Atua no te mea noa te manaˈo ra ratou e ere ratou i te mea aravihi. Te faataa nei o Wilton e ahuru ma iva matahiti e: “E mea fifi no ˈu ia tauaparau no nia i te Atua i to ˈu mau hoa rave ohipa no te mea ua manaˈo vau e ere vau i te mea aravihi no te turu i ta ˈu mau parau no nia ia ˈna. Ua manaˈo vau e mai te peu e e patoihia mai ta ˈu mau tiaturiraa, e hape ta ˈu pahonoraa.”

Te hoê titauraa kerisetiano

Eaha te huru e te haamarirau atoa nei outou i te paraparau no nia i te Atua no taua mau tumu atoa ra? Mai te peu e te reira iho â, e ere o outou anaˈe. Ua aro te tahi atu mau taurearea i te hoê â mau manaˈo. E rave rahi râ tei taa e, noa ˈtu te mau mea atoa o te nehenehe e haaparuparu ia na reira, te vai ra te mau tumu puai o te faahepo ra ia paraparau ia vetahi ê no nia i te Atua. Eaha vetahi o ratou?

Te faataa maitai ra te taurearea ra o Marco, tei faahitihia i te omuaraa, i te reira i to ˈna parauraa e o te Atua “to tatou Poiete e no ǒ mai ia ˈna ra to tatou ora.” (Apokalupo 4:11) E, e ô faufaa mau te ora. Ua parau te papai salamo ra no nia i te Atua e: “Tei ia oe hoi te tumu o te ora.” (Salamo 36:9) I te noaaraa mai teie ô, eita anei e tia ia outou ia haamauruuru no te reira?

O te arueraa ïa i te Atua ra o Iehova i mua ia vetahi ê te hoê ravea no te faaite i te mauruuru. O ˈna te Tumu o te mahana, te avaˈe, te ûa, te mataˈi ta tatou e hutihuti nei, e te maa ta tatou e amu ra. (Ohipa 14:15-17) “Te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa,” o ta te pǐpǐ ra o Iakobo i parau. (Iakobo 1:17) Te haamauruuru ra anei outou i te Atua no teie mau ô? (Kolosa 3:15) Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te faaite i to outou mauruuru i te paraparauraa no nia i te Atua?—Luka 6:45.

Inaha, te titau mau nei râ te Atua ia tatou ia tauaparau no nia ia ˈna. Ua faaue ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia i te mau kerisetiano e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19, 20) E hopoia atoa ta te mau taurearea e apiti i roto i taua ohipa ra. Te faaue nei te papai salamo e: “E haamaitai ia Iehova . . . te mau taata apî, e te mau paretenia; te mau taata paari, e te mau tamarii ra: o te reira te haamaitai i te iˈoa o Iehova; to ˈna anaˈe ra hoi te iˈoa ia faateitei: tei nia ê to ˈna hanahana i te fenua nei e te mau raˈi atoa ra.” (Salamo 148:7, 12, 13) Eiaha râ outou e faariro i teie ohipa ei hopoia teimaha teimaha. O te hoê haamaitairaa taa ê mau teie—e nehenehe outou e riro mai ei “hoa rave ohipa . . . no te Atua.”—Korinetia 1, 3:9.

E mai te peu e te manaˈo ra outou e e ere outou i mea aravihi? Teie atoa te huru manaˈo o te peropheta ra o Ieremia i te mau tau Bibilia. Ua parau oia e: “Auê! e tau Fatu, e Iehova e! aore ra hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au.” Te pahonoraa a Iehova? “Eiaha e parau, e tamaiti iti au: o tei tonohia oe e au ra, o ta oe ïa e haere; e o ta ˈu e faaue ia ore ra, o ta oe ïa e parau.” (Ieremia 1:6, 7) Na roto i te tauturu a Iehova, ua na reira o Ieremia e 40 matahiti te maoro!

Hoê â huru atoa no te mau kerisetiano i teie mahana, ‘no ǒ mai râ i te Atua ra to [tatou aravihi].’ (Korinetia 2, 3:5) Noa ˈtu e e taata faahaama outou, e taata mamahu, e faaitoito mai te Atua ia outou ia aparau. I roto i te amuiraa kerisetiano te vai ra te mau faanahoraa o te nehenehe e tauturu ia outou ia ‘aravihi’ atu â ei taata haapii i te Parau a te Atua. Mai te peu e e hinaaro outou i te tahi atu tauturu taitahi, no te aha e ore ai e aparau atu i te hoê o te mau tiaau o te amuiraa? E nehenehe paha te reira e faaafarohia ma te faanaho i te hoê porotarama o te haapiiraa bibilia tataitahi aore ra ia ohipa e te hoê taata aravihi aˈe.

Eaha ta outou e nehenehe e rave

E nehenehe te paraparauraa no nia i te Atua e horoa mai i te hoê auraa mau o te ohipa ta outou e rave ra. Te tumu ïa, te imi nei to outou mau hoa e rave rahi i te mau pahonoraa i te mau fifi o te oraraa, te imi uˈana nei te rahiraa i te tauturu. Aita to ratou e aratai e aita ratou e taa maitai ra i te huru oraraa no a muri aˈe. Te uiui nei ratou e, ‘No te aha tatou e vai ai i ǒ nei? Te haere nei tatou ihea? No te aha te ao nei i î ai i te mau arepurepuraa?’ I te mea e kerisetiano outou, tei ia outou ra te mau pahonoraa, to nia outou i te tiaraa maitai roa ˈˈe no te faaite i taua ite ra i to outou mau hoa. No te mea e taurearea outou, hoê â ïa outou e e mea hinaaro aˈe paha e na ratou e tauaparau i te hoê taata hoê â to ratou faito matahiti i te hoê taata paari.

E parau mau, e patoihia mai outou i te tahi mau taime. E imi atoa paha outou i te feia e farii i te poroi o te Bibilia. To roto te hoê taurearea tamahine Ite i te pereoo mataeinaa a taio noa ˈi i ta ˈna iho buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani).a Ua haamata te hoê tamaroa i pihai iho noa mai e taio atoa. “E buka maitai teie!” o ta te tamaroa ïa i parau. “Te faahiti rahi nei teie buka no nia i te Atua. Aita te rahiraa o te mau taata e anaanatae nei i te haapaoraa.” Ua faaohipa te taurearea Ite i te reira ei ravea no te tauaparau ma te maramarama no nia i te iˈoa o te Atua.

E parau mau, ia faaite outou iho e e kerisetiano outou, e tia iho â ia outou ia horoa i te hoê huru kerisetiano. (Petero 1, 2:12) Na te haerea kerisetiano maitai râ e faarahi i te tano-mau-raa o ta outou poroi. A hiˈo na i te aamu o te hoê taurearea o Eric te iˈoa. Ua maere roa o ˈna i te haerea maitai o te mau taurearea Ite i ta ˈna fare haapiiraa. Ua faarahi te reira i to ˈna anaanatae e haapii hau atu â no nia i te Atua. Ua haamata te hoê haapiiraa Bibilia e o ˈna, e i teie mahana e kerisetiano bapetizohia oia o te tavini ra i te pu rahi a te mau Ite no Iehova no New York.

E nehenehe atoa te paraparauraa no nia i te Atua e tauturu ia outou! E nehenehe e riro mai ei paruru. Ia ite anaˈe to outou mau hoa e Ite no Iehova outou, e rave rahi o te faatura ia outou. Eita paha ratou e faahepo rahi roa ia outou ia rave i te hoê ohipa iino ia farii ratou e e mau faaueraa tumu teitei i te pae morare ta outou e ia ite ratou e e horoa iho â outou i te hoê faaiteraa ei pahonoraa.

E parau mau, e ere ïa te auraa e ia paraparau anaˈe outou e e tia ia outou ia faahiti i te mau irava. Mea anaanatae noa na outou te mau ohipa taaro, te ahu, aore ra te upaupa e e hinaaro outou e tauaparau i nia i teie mau huru ohipa i te tahi taime. A haamanaˈo râ: “No te î o te aau hoi i parau ai te vaha.” (Mataio 12:34) Mai te peu e no roto mai to outou here no te Atua i to outou mafatu, e hinaaro iho â outou e paraparau no nia ia ˈna. I roto i te hoê tumu parau i mua nei, e tuatapapa tatou i te tahi mau ravea ta tatou e nehenehe e na reira ma te aravihi.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watch Tower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 23]

Te haama ra anei outou ia ite mai to outou mau hoa ia outou e te poro ra i mua i te taata?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono