A tauturu i ta outou tamarii ia faaruru i te mau fifi i te fare haapiiraa
TE ROO atoa nei tatou paatoa i te huru ino o te ao nei, e ta tatou atoa mau tamarii. Ua tohu te Parau a te Atua, te Bibilia, ma te tano e “e tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe” e “te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:1-5, 13) No reira, i teie mahana, ua î roa te fare haapiiraa i te mau fifi a faaruru noa ˈi te mau tamarii haere haapiiraa i te mau tupuraa e mea varavara to ratou mau metua i te farerei. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faaruru?
Te faahemaraa a te mau hoa
Te faahemahia ra te rahiraa o te mau tamarii i te tahi mau taime na to ratou mau hoa. Te parau nei te hoê taurearea haere haapiiraa no Farani ma te taˈi e: “Te rave nei te mau metua e te totaiete i ta ratou e nehenehe, eita râ e navai. Te aratai nei te mau taurearea ohipa iino i te tahi atu mau taurearea. . . . Aita te mau metua, aita e faatere ra i ta ratou mau tamarii, e rave ra i te mea e titauhia ra no ratou.”
Te tamata nei te mau metua haapao maitai i te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faatupu i te mau huru maitatai i te pae varua e te puai no roto no te patoi i te faahemaraa ino a te mau hoa. Te faataa ra te hoê metua tane e: “Te tutava nei mâua i te tauturu i ta mâua mau tamarii ia faatura ia ratou iho, ia ore ratou e manaˈo e mea faufaa ia auhia mai ratou e to ratou mau hoa. Mai te peu e e ere i te mea faufaa ia riro ratou mai ia vetahi ê, e mea ohie no ratou ia patoi i te taime e tia ia ratou ia na reira.” No te haapii i ta ˈna mau tamarii ia faaruru i te mau tupuraa fifi, te rave nei teie metua i te taime no to ˈna utuafare no te hauti i te tiaraa o te taata haapii e te orometua aore ra te hoa, ma te rave i te hoê faahiˈoraa o te mau tupuraa fifi e ma te faaite i te mau ravea no te faaruru atu. A turu, e a tauturu i ta outou tamarii ia tiaturi oia ia ˈna iho.
Te parau ino
A haere noa ˈi te mau faaueraa i te pae morare i te ino-roa-raa na te ao nei, te parare rahi nei te parau ino. I roto e rave rahi fenua, te faaroo-pinepine-hia ra te reira i roto i mea e piihia ra te afata teata i te po. Hau atu, e faaroohia te mau parau ino i te mau vahi hautiraa i te fare haapiiraa, te vahi haereraa taata, e i roto i te mau piha haapiiraa.
Te faatano nei te tahi mau orometua haapii i ta ratou iho mau parau ino, ma te haaferuri e e nehenehe ïa ta ratou mau tamarii haere haapiiraa e faaite i to ratou iho mau huru i mua i taua mau huru parau ra. E turai râ teie huru feruriraa i te mau tamarii haere haapiiraa ia farii i teie mau parau faufau ei aparauraa no te mau mahana atoa.
Te faataa nei te hoê metua feruriraa paari ma te mǎrû e no te aha eita teie mau parau e fariihia i roto i te oraraa utuafare. E nehenehe atoa oia e arai i te fifi o te parau-ino-raa i roto i te piha haapiiraa na roto i te imiraa i roto i te porotarama e eaha te mau buka ta ta ˈna tamarii e haapii ra. Mai te peu e te vai ra i roto i te mau buka te parau ino aore ra te hohoˈa faufau, e ani paha oia i te orometua a te tamarii ia maiti i te hoê buka maitai. Te faaite ra te hoê huru raveraa au maitai i te hoê manaˈo aifaito.—Philipi 4:5.
Te peu tia ore i te pae taatiraa e te raau taero
Te faaite nei te mau titorotororaa e e rave rahi metua o te farii nei e “e haama aore ra e taupupu ratou i te tauaparau no nia i te haapiiraa o te [taatiraa o te tino] i te fare.” Maoti râ, te tiaturi nei ratou e na te haapiiraa e horoa ˈtu i te mau haamaramaramaraa tano no nia i te reira no ta ratou mau tamarii. Te faaite nei râ te vea The Sunday Times no Lonedona, ia au i te hoê orometua haapii aravihi, i teie nei e rave rahi potii tei hapû “no to ratou viiviiraa i te pae morare eiaha râ no to ratou taa ore i te mau ravea parururaa.” Tei te mau metua ra te tiaraa maitai roa ˈˈe no te haamau i te mau faaueraa o te haerea te tia i ta ratou mau tamarii ia tapea mai.
E mea tano atoa te reira no nia i te faaohiparaa i te raau taero. Na te ereraa i te faatereraa a te metua e faarahi roa i te fifi. Te faaite ra te buka Francoscopie 1993 e: “E au ra e aita e rave rahi oraraa utuafare e huti faahou mai ra i te tamarii, te ohipa rahi roa ˈˈe e tupu nei oia hoi te imiraa o ˈna iho i te hoê mono. E pinepine te [raveraa] i te raau taero i te mono i te reira.” Te faˈi nei te peretiteni o te taatiraa Puhipuhiraa raau taero e te Parururaa i te taurearea ra o Micheline Chaban-Delmas e: “E mea fifi roa ia riro mai ei metua. E tia ia oe ia vai ara noa; o te raau taero te ravea pinepine no te faaara i te mau metua e te fifihia ra. Mai te peu e e ite te taurearea e aita to ˈna metua vahine aore ra metua tane e tâuˈa roa ra ia ˈna, ia rave oia i te raau taero, e nehenehe te reira e riro mai ei ravea semeio no to ˈna mau fifi.”
Te faataa ra te hoê metua no Kanada e nafea o ˈna e ta ˈna vahine e anaanatae mau ai i ta raua tamahine apî o te haere noa ra i te haapiiraa: “Te faahoro e te haere nei mâua e tii ia Nadine i te fare haapiiraa. Ia rave mai mâua ia ˈna, e pinepine matou i te tauaparau no te ite i te mau mea ta ˈna i rave i taua mahana ra. Ia ite mâua i te hoê ohipa fifi rii, e tauaparau mâua ia ˈna no nia i te reira aore ra e faahiti faahou i te reira i te tahi atu taime tano aore ra i te roaraa o te aparauraa a te utuafare.” E nehenehe outou e faaite i te hoê ara-maite-raa e te here mau no ta outou tamarii ma te tamau noa i te tauaparau.
Te taparahiraa e te haavîraa uˈana
Te taparahiraa o te “hoê ïa o te mau fifi ino roa ˈˈe i te fare haapiiraa,” o ta Maureen O’Connor e parau ra i roto i te buka How to Help Your Child Through School (beretane). Te tapao atoa ra oia e “noa ˈtu te ati e farereihia ra e te mau tamarii, eita roa ˈtu ratou e parau atu i te hoê taata paari no te mǎtaˈu e parauhia ratou e e ‘tihotiho parau.’”
Ma te peapea, te farii nei te tahi mau orometua haapii i te taparahiraa. E rave rahi atoa râ o te farii nei i te manaˈo o te taata haapii ra o Pete Stephenson, o te tiaturi ra e te taparahiraa o te hoê ïa “huru haavîraa” e “e ere i te mea maitai no te feia taparahi ia turu-anaˈe-hia e tamau noa ïa.”
Eaha ïa ta outou e nehenehe e rave mai te peu e o ta outou tamarii te taparahihia ra? Te papai ra o O’Connor e: “Te paruru faufaa roa ˈˈe o te mau taata paari o te oire i reira te mau tamarii i hamani-ino-hia e ora ˈi.” A tauaparau i te mau fifi e te hoê orometua haapii maitai. E tamǎrû te reira i ta outou tamarii e aita outou e te orometua e farii ra i teie huru ino. E rave rahi fare haapiiraa tei farii i te hoê faatureraa no nia i te taparahiraa o ta te mau orometua haapii e tauaparau ra i roto i te piha haapiiraa.
Ua hamani-ino-hia o Nathalie no ta ˈna haapaoraa. Te faatia ra oia e: “No te mea e Ite no Iehova vau, ua faainohia vau, e i te tahi taime e tumutuhia ta ˈu mau ohipa.” No te faaafaro i te fifi, ua faaite oia i to ˈna nau metua, o tei faaue ia ˈna ia tauaparau e ta ˈna mau orometua haapii. Ua na reira oia. Te parau faahou ra oia e: “Ua niuniu atoa vau i te mau metua o na hoa haapiiraa e piti o tei hamani ino ia ˈu. Maoti i to ˈu faataaraa ia ratou i te fifi, e mea maitai roa ïa i teie nei. Ua nehenehe vau e tiaturi i ta ˈu mau orometua haapii e te rahiraa o to ˈu mau hoa haapiiraa.”
I te tahi taime, te ite nei te mau metua e o ta ratou tamarii o te hamani ino ra, e ere râ oia o tei hamani-ino-hia. I roto i taua huru tupuraa ra, e tia ia ratou ia hiˈopoa e eaha te ohipa e tupu ra i te fare. Te faaite ra te vea The Times no Lonedona e: “E no roto mai te mau tamarii e huru ino to ratou i te mau utuafare e aita te mau metua e faatitiaifaro oioi nei i te mau aimârôraa. Ua riro te haerea haavî uˈana mai te hoê huru raveraa i haapiihia.”
Te maraa noa ra te haavîraa uˈana na roto i te tahi mau vahi. Ia tupu anaˈe te mau faahuehueraa politita e eita e nehenehe faahou e haere i te haapiiraa, e mea maitai aˈe no te mau tamarii ia faaea i te fare ia ore e amui atu. Ia tupu râ te mau faahuehueraa e tei te fare haapiiraa ratou, e haere mǎrû noa ratou i rapae au i te piha e e hoˈi atu i te fare e tae noa ˈtu i te taime e ore ai te reira.
Haapiiraa navai ore
E nehenehe te aparauraa maitai i rotopu i ta outou tamarii e ta ˈna mau orometua haapii e tauturu mai te peu e e faatupu te haapiiraa navai ore i te mau fifi. “Te faaitoito noa nei mâua i ta mâua tamahine ia farii i te hoê manaˈo maitai i nia i ta ˈna mau haapiiraa,” e parauhia ra e na hoa faaipoipo. Ia ore râ te mau orometua e tuatapapa i nia i te mau tumu parau anaanatae, e oioi atoa te mau tamarii i te fiu. Mai te peu e te na reira ra ta outou tamarii, no te aha e ore ai e faaitoito ia ˈna ia tauaparau e ta ˈna orometua haapii o raua anaˈe?
A tauturu i ta outou tamarii ia faaineine i te mau uiraa, e ia pahonohia, o te faaohie ia taa i te manaˈo o te haapiiraa e ia ite e nafea ia faaohipa i te mea i haapiihia. E ere râ te reira anaˈe o te haapapu ra i te hoê anaanatae mau e o te vai maoro no te tumu parau. Te taaihia nei râ te reira i to outou hiˈoraa metua. A faaite e te tâuˈa ra outou na roto i te tauaparauraa e ta outou tamarii no nia i ta ˈna mau haapiiraa, e a tauturu ia ˈna ia rave i te mau maimiraa no nia i te mau ohipa ta te orometua e horoa ra.
I te fare haapiiraa, te vai ra te mau tamarii e no roto mai ratou i te mau oraraa utuafare amahamaha, aore ra o te haavîhia nei e aita e haapaohia ra, e pinepine râ e aita ratou e tiaturi e aita atoa e faatura nei ia ratou iho. Te apiti ra ratou i te mau tamarii e oraraa maitai to ratou. Te ite nei te rahiraa o te mau metua e tia ia ratou ia tamau i te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faaruru i te mau fifi e farereihia ra i te fare haapiiraa. Eaha râ te mau taairaa i rotopu i te mau metua e te mau orometua haapii? Teihea huru auraa e tia ia ratou ia faatupu, e nafea?
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
O ta outou tamarii anei tei taparahihia?
TE AˈO nei te feia aravihi i te mau metua ia hiˈo i ta ratou tamarii ia ite i te mau tapao. Aita anei oia e haamarirau ra e haere i te fare haapiiraa, e ape i te mau hoa haapiiraa, e hoˈi mai i te fare e ua pepe e ua mutumutu te ahu?
A faaitoito i ta outou tamarii ia faaite ia outou eaha mau na tei tupu. E tauturu te reira ia ite outou e mai te peu e te taparahiraa iho â te fifi. Mai te peu e e, a tauaparau i te hoê orometua maitai
A tauturu i ta outou tamarii ia faaruru ma te faaea noa i pihai iho i te mau hoa maitatai e ia ape i te mau vahi e te mau taime e tupu mai ai te hamani-ino-raa. E pinepine te hoê tamarii mata ataata e o te ite e nafea ia parau no te faaore i te hoê tupuraa fifi i te manuïa.
Eiaha e haapeapea rahi roa, e eiaha e faaitoito i te tahoo.