VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/7 api 31
  • E manu eiâ mau anei te [pie]?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E manu eiâ mau anei te [pie]?
  • A ara mai na! 1994
  • Papai tei tuea
  • Te mau manu unauna o te Roto Bogoria
    A ara mai na! 1992
A ara mai na! 1994
g94 8/7 api 31

E manu eiâ mau anei te [pie]?

I TO te taata papai himene Italia ra o Rossini no te senekele 19 papairaa i te hautiraa taata ora himenehia La gazza ladra (Te manu [pie] eiâ), i te matahiti 1817, ua tiaturi mau oia e manu eiâ te [pie]. E hoê â manaˈo atoa to vetahi ê e manu rata oia. Te parauhia ra i roto i te Buka o te mau manu i te fenua Marite Apatoerau (beretane) e: “Tei rotopu teie manu [pie], animala iino iho â, i te mau tamariirii orure hau i te Hau amui no Marite Tooa o te râ.” Ua itehia teie manu utu ereere, e matauhia i te tahi atu mau vahi, i te Hau amui no Marite i roto i te hoê tere tuiroo a Lewis e Clark i te mau matahiti 1804-06 o tei haere atu na te pae tooa o te râ. Ua parau te mau melo o te pǔpǔ e ua faaô mai te manu i roto i to ratou mau fare ie e ua eiâ ratou i te maa.

Mai te peu e te ora ra outou i te mau fenua rarahi no Europa, i Asia, i Auteralia, aore ra i Marite Apatoerau, e ite paha outou i teie manu no taua vahi ra. E manu rahi, hau atu e 56 tenetimetera te roa, e te peni ereere e te uouo i nia i to ˈna mau pererau e to ˈna tino. E aero matie purapura to ˈna e te utu paari. E pinepine te manu e ora tapǔpǔ e e paruru uˈana i to ratou tuhaa fenua, i te mau taata atoa.

I te hiˈoraa matamua o teie manu no beretane, mai te huru ra ïa e peni ereere noa to ˈna, e te uouo i nia i te ouma e te pererau, te vai atoa râ to ˈna mau peni purapura maere mau. Te vai ra te mau peni ura vareau e te matie anaana i nia i te tino e te mau huruhuru manu o te aero roa, e te tahi peni veo i te hopearaa o te aero. Ia faitohia te roa o to ˈna aero, ua hau atu ïa i te afa o te roa o to ˈna tino.

E mea navenave roa ia faaroo i te mau manu [pie] no Auteralia ia mauriuri e ia taˈi to ratou reo. E tapao papu te mau pii o te mau manu [pie] e te kookaburra, piihia te asini arearea, e tei Auteralia mau outou. Taa ê atu i te himene otahi roa o teie manu, e ite outou ia ˈna maoti i te patapata uouo i nia i to ˈna tua anaana, te haamataraa o te aero, mau pererau, e i raro aˈe i te aero.

E manu eiâ mau anei oia? Te parauhia ra i roto i te buka Himene e te aua manu i te fenua Marite Apatoerau e: “I te pae tooa o te râ i te Hau amui no Marite, ua haavahavaha-noa-hia te manu utu ereere ei manu eiâ e o te ohi i te mau pehu.” I roto râ i teie parau hopea, e haapopouraa te reira. No te aha? No te mea te ohi nei te animala ohi pehu i te mau tino pohe o te tahi atu mau animala e o te mau manu. Noa ˈtu e haavahavaharaa aore ra e haamauruururaa, e manu ê atu te [pie] i na hau atu e 9300 huru manu o te faahanahana nei e te faanehenehe ra i to tatou fenua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono