Te papai mai nei te feia taio
Te parau tuuraa tarahu Ua mauruuru roa vau i te tumu parau “Te parau tuuraa tarahu—E tano anei na oe?” (8 no titema 1993) Tau matahiti i teie nei, ua rahi roa ta ta ˈu vahine e ta ˈu iho mau tarahu na roto i te mau parau tuuraa tarahu e mea maoro atoa to mâua aufauraa, i muri iho atoa to mâua faarueraa i ta mâua parau tuuraa tarahu. Ua noaa mai râ ia mâua te hoê parau tuuraa tarahu apî aita i maoro aˈenei, no mâua iho â. Ua tauturu ta outou mau faahaamanaˈoraa horoahia mai i te taime au ra no nia i te parau tuuraa tarahu e to ˈna mau atâtaraa ia faaoti ia ore ia faaohipa hape i te reira i teie nei.
M. B. e D. B., Hau amui no Marite
Aamu o te animala Mauruuru no te tumu parau no nia i te mau daba no te mau poro toetoe, oia hoi “Te mau aito no te Kanada Apatoerau.” (8 no titema 1993 [farani]) E tumu parau nehenehe roa oia. Ua faataa te mau ohipa tei tuatapapahia i te here o Iehova i to ˈna poieteraa i te mau animala ia oaoa tatou.
D. C., Hau amui no Marite
E 11 matahiti to ˈu, e ua au roa vau i te tumu parau i roto i te “Hiˈoraa i nia i teie nei ao” oia hoi te “Haamoriraa i te iore.” (8 no novema 1993 [farani]) Ua faataa te vea e i roto i te hoê hiero i Inidia, te tiaturi nei te mau tahuˈa e ia pohe ratou, e ora faahou mai ratou i roto i te mau iore! Te parau nei ratou e ere ratou i te mau iore mau e mau afai parau râ no ǒ mai i te Atua ra. E mea ê roa!
E. L., Hau amui no Marite
Te mau mahana oroa Te hinaaro nei au e haamauruuru rahi ia outou no te mau tumu parau “Te mau mahana oroa—No te aha eita te tahi mau tamarii e faatupu i te reira.” (8 no novema 1993) Ua taˈi au i te taioraa i te mau tuhaa “Aita matou e faaerehia ra!” E rave rahi taime, te manaˈo nei au e o vau anaˈe o te faaite ra i ta ˈu mau tiaturiraa i to ˈu mau hoa haapiiraa, e ua tauturu teie tumu parau ia ˈu ia taa e ere o vau anaˈe iho e eita roa ˈtu iho â.
B. P., Hau amui no Marite
Ia haamanaˈo vau ehia maororaa i teie nei, aita vau i faatupu i te oroa Noela. Ua vai na te hoê tau, ua faahinaaro vau i te oaoa o te tahi atu mau tamarii. E hou a matara mai ai teie vea, ua titau-manihini-hia vau i te hoê oroa Noela. Ua patoi vau i te titauraa e ua tamata, na roto i te mea ta ˈu i haapii aˈena, i te faataa e no te aha. I to ˈu iteraa e oroa etene apitihia mai e te mau demoni te Noela, tei riro mai ei oroa tamatahiti i te fenua Tapone atoa, te papu nei ia ˈu e e mea tano te ohipa ta ˈu i rave.
K. I., Tapone
Piti huru oraraa Mauruuru no te neneiraa mai i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . E piti huru oraraa—No te aha e ore ai?” (22 no titema 1993 [farani]) E 15 matahiti to ˈu e ua paari mai au ei kerisetiano. E ere râ vau i te mea maitai roa i te pae varua, e tamau noa vau i te manaˈo e te atea mǎrû noa ra vau i te parau mau. Hoê o te mau tumu oia hoi e mea etaeta roa to ˈu mau metua, e pinepine vau i te hinaaro e rave i te mau ohipa ta raua e opani, noa ˈtu e ua ite au e mea ino. I to ˈu taioraa i te vea, ua taa ia ˈu e ua afai mai te Atua ra o Iehova i te tauturu. Ua ite au e ere o vau anaˈe o te rave nei i te mau ohipa i muri i te tua o to ˈu nau metua. I to ˈu râ taioraa, ua maere roa vau e hoê â mau manaˈo to vetahi ê e to ˈu. Te ite nei au e ere i te mea ohie, te tiaturi nei râ vau e taui i to ˈu huru oraraa maoti i te tauturu a Iehova.
K. J., Hau amui no Marite
Tairururaa a te mau nunaa atoa Te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no te mau tumu parau “Na te aha e tahoê i te ao?” (8 no titema 1993) Ua oaoa roa râ vau i te tuhaa no nia i te mau tairururaa a te mau nunaa atoa a te mau Ite no Iehova i Europa Hitia o te râ. E mea itoito ia faaroo e ua putuputu atoa te tahi mau kerisetiano o te faaea ra i te mau vahi e tupu ra te tamaˈi.
E. R., Hau amui no Marite
Ua riro vau e ta ˈu tane, ei mau pionie. Eita e navai ta mâua moni no te haere i te hoê tairururaa [a te mau nunaa atoa]. . . . I to ˈu taioraa i te vea i faahitihia, ua ‘oaoa roa vau i te huru tupuraa o te tairururaa’. Ei hiˈoraa, te manaˈonaˈo ra vau ia ˈu iho e te himene puai ra e te mau tuahine kerisetiano faaitehia i te api 17. Te faaitoito ra teie vea ia ˈu ia tamau noa.
I. F., Farani.