Mea faufaa ore anei te Bibilia?
E RAVE rahi teie e pahono nei e e, e teie e na ô nei e: “E ere i te buka aivanaa. E buka aai râ. Aita to ˈna e taio faahou. Eita e nehenehe e faaohipa. Te ora nei te feia e tiaturi ra i taua buka nei i roto i te hoê ao moemoeâ.”
Eaha râ hoi ta te mau ohipa e haapapu ra?
• Te parau ra te Bibilia e na te Atua i poiete i te ora. Te parau ra te ite aivanaa e mea tupu noa mai te ora na roto i te anoiraa te mau taoˈa chimiques e te ito. Te na ô ra te buka The World Book Encyclopedia e: “Ua faaite mai o Pasteur e eita te ora e nehenehe e tupu taue noa mai.” Te na ô ra te buka Evolution: A Theory in Crisis, a te taata tuatapapa i te parau no te ora o Michael Denton e: “I rotopu i te hoê taoˈa tahi ora e te faanahoraa teitei roa ˈˈe aita e ora i roto, . . . te vai ra te hoê apoo iti rahi e te papu maitai eita e nehenehe e parau.” Aita e taata turu i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, e nehenehe e faahiti i te tahi taˈiraa parau e haapapu mai e ua tupu taue noa mai te ora.
• Te parau ra te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa e ua tupu taua taoˈa tahi matamua ra i roto i te mau mea ora atoa i poietehia i nia i te fenua nei. Aita roa ˈtu te aamu no nia i te mau tapao i vai mai i nia i te mau pǎpǎ, e haapapu maira i teie huru tauiraa, i reira te hoê huru fetii e riro ai ei fetii ê atu. Teie ta te aivanaa o Francis Hitching i papai i roto i ta ˈna buka Te arapoa o te giraffe (beretane): “Ia hiˈo outou i te mau taairaa e vai ra i rotopu i te mau pǔpǔ animala matamua, eita roa ˈtu ïa ratou e itehia i reira.” Te turu maitai ra te reira i ta te Bibilia e parau ra—oia hoi e horoa mai te hoê huru fetii “i to ˈna iho huru.”—Genese 1:12, 25.
• I roto e rave rahi mau hiˈoraa, te haapapu ra te pae no te ihipǎpǎ e e parau mau anaˈe te mau aamu o te Bibilia.
• Ua manaˈo to tahito ra e e mau na te fenua i roto i te reva maoti te tahi mau huru mea huru ê atoa. Na Isaac Newton i haapapu mai, e te reira ma te ite aravihi, e maoti te mau ture o te tereraa e o te ohuraa, aita e mea e tapea ra i te fenua i roto i te reva. Ua haapapu mai te Bibilia fatata e 3200 matahiti na mua ˈtu, i roto i te Ioba 26:7 e na te Atua i “faauta i te fenua i nia i te [a]ore.”
• Te na ô ra te buka The Encyclopedia Americana e: “Aita te manaˈo no nia i te hoê fenua menemene i farii-rahi-hia e tae roa mai i te tau parauhia no te Renaissance,” i te vauraa râ o te senekele hou to tatou nei tau, te na ô ra te Bibilia no nia i te Atua e: “E na ˈna, na te parahi i nia i te hugo [menemeneraa] o te fenua nei.”—Isaia 40:22.
• Ua faahiti mai te Ture a Mose (senekele 16 hou to tatou nei tau) i te parau no te haapao-maitai-raa i te mau manumanu ino o te mau maˈi pee, te tahi tau tausani matahiti hou aˈe o Pasteur e faatuati ai i te manumanu ino e te maˈi.—Levitiko, pene 13, 14.
• Hoê tausani matahiti na mua ˈˈe i te Mesia, ua papai o Solomona na roto i te hoê huru paraparau taipe no nia i te tereraa o te toto, ua tiai râ te pae no te rapaauraa i te tau o William Harvey e faataa mai ai i te reira i te senekele 17 o to tatou nei tau.—Koheleta 12:6.
• Ua papai o Solomona no nia i te mau ro e ta ratou mau haapueraa maa i raro i te fenua i reira ratou e haaputu ai i ta ratou maa no te tau toetoe. (Maseli 6:6-8) Te parau ra te feia patoi i te Bibilia e aita taua mau huru ro ra e vai ra. I te matahiti 1871 râ, ua itea i te hoê taata beretane tuatapapa i te parau no te natura, i taua mau ro nei e ta ratou mau haapueraa maa.
• Te faahiti ra te Salamo 139:16, i te ite no nia i te ture o te mau huru tupuna: “Ua ite to mata ia ˈu i to ˈu vai-oti-ore-raa ra; e ua oti to ˈu mau melo atoa ra i te papaihia i roto i te buka na oe.”
• I te senekele hitu hou to tatou nei tau, hou aˈe te mau aivanaa e taa ˈi i te parau no te haerea o te manu mai te hoê fenua i te tahi atu fenua, ua faaite mai te Bibilia, i roto i te Ieremia 8:7, i te pahonoraa: “Ua ite hoi te heside o te raˈi ra i to ˈna mau tau; e te uupa, e te susa e te ogura, te haapao ra i to ratou haerea mai.”
• I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua faaite atea mai te Bibilia e ia tae i te “mau mahana hopea”, e faaino te taata i te fenua, e no taua tumu ra te Atua e “[haapohe ai i te feia e faaino nei i te fenua]”.—Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 11:18.
• Eita e nehenehe e faaohipa i te Bibilia? Tei ia ˈna hoi te paari rahi roa ˈˈe o te mau paari atoa e hinaarohia no teie nei mau tau fifi, tera râ tei te taata noa te apeeraa i te reira mai te peu e hinaaro ratou ia faufaahia ratou. ‘A tiapai i ta outou mau ˈoˈe ei auri arote e ta outou mau mahae ei tipi tope vine.’ ‘O ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, ia na reira atoa na ïa outou’. A aroha i to outou taata-tupu mai ta outou e aroha ia outou atoa iho na. Te feia e faaohipa i teie mau aˈoraa, e ore ïa ratou e faatupu i te mau tamaˈi, e rave i te ohipa taparahi taata. Ia auraro te taata i nia i te fenua nei i te ture a te Basileia o te Atua i tuuhia i roto i te rima o Iesu Mesia, i reira ïa te tiaturiraa o te taata tiaturi Bibilia e riro ai eiaha ei moemoeâ, ei parau mau papu râ.—Mika 4:2-4; Mataio 7:12; Apokalupo 21:3-5.