Te upootiaraa i te hiaai mâha ore i te tahi mea
TE HAAPAERAA i te hoê hiaai mâha ore e nehenehe e faaauhia i te faarueraa i te fare i reira oe i te paariraa. Noa ˈtu e e fare tahito e te pe hoi, e mea fifi mau ia faarue i te reira. O to oe fare tera.
Ahiri e hiaai mâha ore to oe, ua riro ïa teie hiaai mâha ore mai te hoê nohoraa te huru no to oe mau manaˈo hohonu. Noa ˈtu â e huru huehue mau, ua matau râ oe i te reira. “E peu matauhia na ˈu te inu-hua-raa i te ava. Te inu ma te au tera te mea tano ore na ˈu,” o te parau ïa a Charles, te hoê taata inu ava o tei ora mai. E mea fifi te faarueraa i te hiaai mâha ore i te tahi mea, e mea faufaa râ ia faaitoito.
Te taahiraa matamua o te haapae-roa-raa i te rave i tena mau mea hiaaihia ma te mâha ore.a Eiaha e haamarirau e aore ra e tǎpǔ e faaea rii mǎrû noa. A faarue i te hoê â taime te mau mea atoa e te mau taoˈa no te raveraa i te reira. E maa tau i muri iho te apeehia ma te ore e rave faahou i te reira e e tia ïa ia hiˈopoahia e te taote. O te haamataraa noa teie no te haapaeraa i te roaraa o te oraraa. Eiaha râ oe ia manaˈo e eita roa oe e nehenehe e na reira. A haamata ma te haamau i te hoê tapao o te naeahia e oe: te haapaeraa i te hoê avaˈe, te hoê hebedoma, aore ra i te hoê noa mahana. Ia tae te hopea o te tau taitahi, ma te ore e rave faahou i te mea hiaaihia ma te mâha ore, a haamau i te hoê tapao apî.
Teie ïa te haamataraa no te tauiraa i te haerea o te hiaai mâha ore i te tahi mea. Te faaitoito ra te Bibilia ia tatou “e tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua.” (Korinetia 2, 7:1) Ua hau atu te hiaai mâha ore i te hoê noa viivii o te tino. Ua haafifi-atoa-hia te varua, aore ra te huru feruriraa. Na te aha e tauturu ia oe ia ora mai, te tino e te huru feruriraa atoa hoi?
E titauhia te tutavaraa tamau
“Te hiaai mâha ore e faahuehueraa ïa i te iho taatoa,” ta te taote Robert L. DuPont e parau ra. No reira no te upootiaraa i te hiaai mâha ore o te taata taatoa ïa te rapaauhia. E tia ia tauihia te huru feruriraa taatoa no nia i te mea maitai e te mea ino. E titauhia ïa te taime. Aita e ravea poto e vai ra no te ora mai. E aratai te hoê tǎpǔ e ora oioi mai, ia topa oioi faahou.
Te aroraa no te rave i te mea maitai e aroraa tamau ïa. Ua papai te aposetolo kerisetiano o Paulo e: “Te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai [“o te aro-tamau-raa,” Phillips] i te ture i roto i tau [feruriraa] nei.” (Roma 7:23) Ua papai atoa oia e e tia i te mau kerisetiano ia “faatupu hua i te maitai.” (Korinetia 2, 7:1) Te tapao ra te buka Word Pictures in the New Testament e te faaite ra te parau “faatupu hua” i ô nei, “eiaha i te hoê moˈaraa taatoa tei naea-taue-hia, o te hoê râ ohipa tamau.” No reira no te upootiaraa i te hiaai mâha ore ia haere mǎrû, e tia ˈi.
Te imiraa i te tumu
No e rave rahi, ua riro te hiaai mâha ore ei ravea no te haamoe i te mau tupuraa mauiui tahito. “Ia popore anaˈe vau i te maa [te hoê peu ino no te tamaaraa] e haamoe vau i te mau tupuraa o ta ˈu e haamanaˈo ra,” ta Janis e parau ra. “Ua riro te reira ei ravea no te faaora ia ˈu.” No Janis, ua mau noa ïa to ˈna hiaai mâha ore i to ˈna tâuˈa-ore-raa i te mau mea tahito ra. I to ˈna iteraa i te mau tumu no to ˈna haerea, na te reira i tauturu ia ˈna ia taui i to ˈna haerea hiaai mâha ore.
E nehenehe vetahi e taui i te mau peu tahito e e nehenehe ratou e faaruru ma te manuïa, ma te ore e hiˈopoa i to ratou oraraa tahito. No te tahi pae e au ra e te tamau noa ra te mau manaˈo hohonu niuhia i nia i te oraraa matamua i te ohipa puai i nia i te hiaai mâha ore. E au ratou i te taata papai salamo o Davida, tei papai e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau [mafatu]; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha e haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai ra”—Salamo 139:23, 24.
Te haapaoraa i te mau manaˈo hohonu
Ua taahi aˈena anei oe i rapae au i te hoê fare pouri i te vahi mahana? E otohe oe i muri i teie anaana taue. Hoê atoa ïa huru, ia haamata oe i te haapaiuma i te mau hiaai mâha ore, e au ra e te topita-taue-hia ra oe e ma te mauiui hoi e rave rahi mau manaˈo hohonu. Te here, te hae, te teoteo, te pohehae, te riaria, te inoino, e te tahi atu mau manaˈo hohonu tei huna-maoro-hia, i teie nei te faura maira ma te puai mau.
E nehenehe te taiâ e turai ia oe ia hoˈi i te pouri matauhia o te rave-hua-raa i te tahi mea. Eiaha râ oe e haapae i to oe mau manaˈo hohonu. E nehenehe te reira e riro ei mau haamaramaramaraa o tei tauturu ia oe. E pinepine te mau manaˈo hohonu i te faaara ia oe e e tia ia haapaohia te tahi mea. E ahiri e mea titauhia te reira, a feruri maite i to oe mau manaˈo hohonu. Eaha ta ratou e faaara maira? Ahiri e e poroi papu ore e aore ra e mau manaˈo hohonu puai mau, a paraparau atu i te hoê hoa feruriraa paari. (Ioba 7:11) Aita e faufaa ia faaruru i to oe mau manaˈo hohonu o oe anaˈe iho.—A faaau i te Maseli 12:25.
A haamanaˈo e ere te mau manaˈo hohonu ei enemi no oe. E mau manaˈo hohonu puai atoa to te Atua ra o Iehova, e te taata ïa—tei poietehia i te hohoˈa o te Atua—hoê atoa ïa huru. (Genese 1:26; Salamo 78:21, 40, 41; Ioane 1, 4:8) Mai te maramarama taue o te mahana, e nehenehe te mau manaˈo hohonu i te haamauiui na mua ˈˈe. I te tau au râ, e riro atoa mai ratou, mai te maramarama te huru, e pu aratairaa e tamahanahanaraa.
Te faatitiaifaroraa i te fifi
E mea riaria roa ia haere na nia i te hoê taura taamuhia i te vahi teitei no te hoê taata o tei mǎtaˈu i te teitei. Ia haamata anaˈe te taata e hiaai mâha ore to ˈna i te ora mai, e riro te oraraa mai te hoê haereraa riaria na nia i te hoê taura e vai ra i te vahi teitei te huru. E nehenehe te mau hopoia maitai roa o te raveraa i te tahi mea ma te au noa i te hopoi mai i te mǎtaˈu i te amoraa i te mau hopoia hau atu. Ia feruri anaˈe oe e eita oe e manuïa, e manaˈo paha ïa oe e: ‘E topa iho â vau. Mea maitai aˈe eiaha roa e tamata?’
A haamanaˈo ra, aita te mau fifi e aro ra ia oe ei taata. E mau tupuraa noa o te tia ia haapaohia. Eiaha roa ia taiâ. A faaruru i to oe mau fifi hoê i muri iho i te tahi. Na te reira e tauturu ia oe ia tuu ia ratou i to ratou vairaa.—Korinetia 1, 10:13.
To oe iho faufaa
E tia ia Marion, tei ora mai i te inu-hua-raa i te ava, ia faaruru i to ˈna manaˈoraa e mea faufaa ore o ˈna. “Teie to ˈu manaˈo hoê roa,” o ta ˈna i parau, “Ua manaˈo noa vau e ahiri te taata e ite i to ˈu huru mau, eita ïa [te taata] e au mai ia ˈu.”
Ia matara i te tapea o te hiaai mâha ore e titau te reira ia haapii oe—peneiaˈe no te taime matamua—i to oe faufaa ei taata. E mea fifi te reira ahiri iho â ua faahuehuehia to oe oraraa e te hiaai mâha ore i te tahi mea. Eaha te tauturu e titauhia?
Ua riro te Bibilia ei buka o te tamahanahana i te feia feruriraa paruparu. E nehenehe e tauturu ia oe ia haamau i te manaˈo faatura ia oe iho ma te tano. (Salamo 94:19) Ei hiˈoraa, ua papai te taata papai salamo ra o Davida e ua faakoronahia te taata i “te hinuhinu e te tura.” Ua parau atoa oia e: “Ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa.” (Salamo 8:5; 139:14) Auê ïa mau parau nehenehe mau no nia i te faufaaraa e au i te taata!
A haafaufaa i to oe tino, e e haapao maitai ïa oe i te reira ia au i te manaˈo o te Bibilia: “Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” (Ephesia 5:29) E nehenehe mau oe e faaruru i teie tamataraa oia te upootiaraa mai i te hiaai mâha oreb.
Ua hau atu râ te vai ra i roto i te parau no te hiaai mâha ore. E hiaai atoa oe i te raveraa i te ohipa ma te hoê â huru itoito e no te hoê â huru opuaraa e hiaaihia te mau raau taero, te ava e aore ra te maa. E hiˈopoahia i teie nei te tahi o teie mau ohipa.
[Nota i raro i te api]
a Parau mau, eita te feia maˈi patoi i te tamaa e nehenehe e haapae i te tamaa. E nehenehe râ ratou e faaea i te rave i te maa ei ravea tauiraa i to ratou huru. E nehenehe te tamaa hua, te oreraa e tamaa, te haapihaeraa aore ra te faahee, e te manaˈo-hua-raa i te maa e monohia e te amu i te maa e te inu ma te au noa.
b No te haapae tamau i te rave i tena mea hiaaihia ma te mâha ore e no te haere i mua ia ora mai oia, ua rave te tahi pae i te hoê porotarama faaoraraa. Ua rau te mau piha faaoraraa, te mau fare maˈi, e te tahi atu â mau fare o te pûpû ra i teie huru porotarama. Eita te A ara mai na! e faaitoito i te tahi huru rapaauraa taa ê. E tia i te feia te hinaaro ra e ora ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia haapao maitai eiaha ratou ia ô atu i roto i te tahi mau ohipa o te ofati ra i te mau faaueraa tumu a te mau Papai.
[Parau iti faaôhia i te api 19]
“Ia ora mai oia e tia mau ia tauihia te huru feruriraa [o te taata] no nia i te mea maitai e te mea ino.”—Te taote Robert L. DuPont.
[Hohoˈa i te api 20]
Te taahiraa matamua o te haapae-roa-raa i te rave i tena mea e hiaaihia ma te mâha ore
[Hohoˈa i te api 21]
Ia taiâ anaˈe oe, a paraparau atu i te hoê taata o te nehenehe e faaore i te reira