VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/4 api 22-24
  • Ia hiaaihia i te rave i te ohipa ma te mâha ore

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia hiaaihia i te rave i te ohipa ma te mâha ore
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te rave-hua-raa i te ohipa
  • Te hiaai mâha ore i te afata teata
  • Te hiaai mâha ore i te pere moni
  • Ia matara oia i te reira, e tia ˈi
  • E nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia oe ia faaea i te rave i te raau taero?
    Tumu parau rau
  • Te feia apî e ô ra i roto te mau taurearea!
    A ara mai na! 1995
  • Te upootiaraa i te hiaai mâha ore i te tahi mea
    A ara mai na! 1994
  • Te feia pere mâha ore—E feia pau noa
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/4 api 22-24

Ia hiaaihia i te rave i te ohipa ma te mâha ore

UA RIRO te hiaai mâha ore i te tahi mea e te hiaai mâha ore i te raveraa i te tahi ohipa mai e piti atoa ra pereoo auahi o te haere ra i te hoê â vahi na nia i te hoê â eˈa. Hoê â tapao aore ra opuaraa ta raua: oia hoi, te haamoeraa i te tahi huru e te hunaraa i te mauiui. E hiˈopoa tatou i te tahi mau hiˈoraa no nia i te mau ohipa e hiaaihia ra ma te mâha ore.

Te rave-hua-raa i te ohipa

Ua piihia te rave-hua-raa i te ohipa e hiaai mâha ore tura. Ia rave hua anaˈe te mau taata i te ohipa e feia rave ohipa maitai roa ïa. I roto râ ia ratou iho, e au ra e aita ratou e mauruuru ra. E nehenehe te ohipa e haamoe i te mauiui e aore ra i te onoonoraa e ia fariihia ratou.

E paruru te pape paari e vai ra i nia iho i te hoê roto pape i te taata e faahee ra na nia iho eiaha oia ia paremo i roto i te pape; e paruru atoa te ohipa eiaha te taata ia paremo i roto i to ˈna mau manaˈo hohonu. Mai te taata faahee i nia i te pape paari te huru, e nehenehe atoa te taata e rave hua i te ohipa i te haafaahiahiahia i ta ˈna faaiteiteraa. O te huru rapaeau noa tera. Eaha te hunahia ra i raro aˈe? Te papai ra te vahine aˈo rapaau i te feruriraa o Linda T. Sanford e: “Ia ore anaˈe te taata rave hua i te ohipa e haa i ta ˈna ohipa ma te taatoa, e nehenehe o ˈna e tapoˈihia e te hepohepo rahi riaria mau, te taiâ, te riri uˈana, te tiaturi ore e te faufaa ore.”

Te horoa ra te onoonoraa hohonu o te rahiraa feia rave hua i te ohipa i te manaˈo e e tapao te reira i mau na e mea maoro i teie nei, peneiaˈe ua niuhia i te paariraa te tamarii. E parau mau tera no te hoê vahine o ta matou e pii Mary. Mai te onoraa o to ˈna matahiti mai â, ua tutava oia ia herehia o ˈna e to ˈna metua tane inu ava, ma te tunu i te maa e te haapaoraa i te fare. “Riro maira te reira ei puai umeraa,” o ta ˈna e parau ra “Ua manaˈo vau e ahiri e rave hau atu â vau i te ohipa aore ra, e ahiri e mea maitai roa ta ˈu ohipa, e here ïa o ˈna ia ˈu. Ei faahoˈiraa, e mau amuamuraa noa ïa te roaa mai ia ˈu.”

Ei taata paari te haafifi noa ra teie manaˈo hape ia Mary. “E mea faufaa ore vau, ia manaˈo anaˈe vau,” o ta ˈna hoi i faˈi mai. “Te tamau noa nei â vau i te manaˈo e e tia ia noaa ia ˈu te here, e aita to ˈu e faufaa aˈe ahiri aita vau e rave ra i te tahi mea. I te mau tamaaraa e faarohirohi vau ia ˈu i te tunuraa e te hopoiraa i te maa, ia noaa ia ˈu te tiaraa e ia vai au i reira.”

No te feia mai ia Mary te huru, mea titauhia te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te ohipa. Te faaitoito ra te Bibilia e ia haa i te rave i te ohipa. (Maseli 6:6-8; Tesalonia 2, 3:10, 12) Te rave atoa nei te Atua ra o Iehova i te ohipa. (Salamo 104:24; Ioane 5:17) Eita roa ˈtu ra o ˈna e onoono noa i te rave i te ohipa. Ua ite Iehova e mea maitai ta ˈna ohipa i poiete eiaha noa i te otiraa te reira ia ˈna atoa râ i poiete i te reira.—Genese 1:4, 12, 18, 21, 25, 31; a faaau i te Koheleta 5:18.

Ua oaoa atoa hoi te rave ohipa aravihi a te Atua ra o Iehova, oia hoi ta ˈna Tamaiti o Iesu, i te ohipa o ta ˈna i rave. (Maseli 8:30, 31) Ua tǎpǔ o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ite-atoa-hia ia ratou te haumǎrû i te raveraa i te ohipa e oia. Ua rave amui ratou i te hoê tuhaa taviniraa faufaa roa. Aita râ te reira i tapea ia ratou ia faafaaea rii.—Mataio 11:28-30; Mareko 6:31; a faaau i te Koheleta 4:6.

Ua horoa paha te hoê metua i te manaˈo e ua taaihia to oe faufaa i nia i te ohipa o ta oe e rave aore ra e tapea ino i te here e tae roa ˈtu i te taime e au ia horoahia. E oaoa oe i te iteraa e ere te reira te huru hiˈoraa a Iehova no nia i te haerea e au i te metua. Te aˈo ra ta ˈna Parau e: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ [“e manaˈo e mea faufaa ore,” The Amplified Bible], hoi ratou.” (Kolosa 3:21) Eita o Iehova e tapea noa ia ˈna i te faaite i to ˈna here e tae noa ˈtu i te taime e au ia horoahia. E ere to ˈna here i te hoê mea o ta ˈna e horoa ia here anaˈe e ia tavini te taata ia ˈna na mua ˈˈe roa. Te parau nei râ te Bibilia ia tatou e “oia [Iehova] na tei hinaaro [aroha] mai na ia tatou nei,” oia mau, noa ˈtu â ïa e “te vai taata hara noa nei â tatou” ua faaoti te Atua e here ia tatou. (Ioane 1, 4:19; Roma 5:6-8) Hau atu â, eita te Atua e faahapa i ta tatou mau tutavaraa ma te aau tae mau no te raveraa i to ˈna hinaaro. No reira, e riro ta tatou taviniraa ia ˈna ei faaiteraa haavare ore no to tatou here ia ˈna.

Te hiaai mâha ore i te afata teata

E faariro te tahi pae i te mataitai hua i te afata teata ei hiaai mâha ore. “Aita i taa ê i te raau taero aore ra i te ava,” ta Marie Winn i papai i roto i te The Plug-In Drug, “e faatia te ohiparaa a te afata teata i te taata e mataitai ra ia haamoe roa oia i te ao mau e ia tomo atu i roto i te navenave e te ohipa-ore-raa o te feruriraa.”

Parau mau, aita e vahi ino ia haamoe rii i te mau hopoia o te oraraa—maa taime poto noa. Eita râ te tahi feia mataitai e hoˈi mai i roto i te oraraa mau. Ua faˈi te hoê tane faaipoipo, e i te ino-taue-raa te afata teata e eita oia e nehenehe faahou e mataitai i te afata teata e: “E au ra e ua oriorio roa to ˈu feruriraa i taua mau matahiti atoa ra. E tiatonu noa vau i nia i taua matini ra e ma te ore hoi e matara mai.” Te faataa ra te hoê taurearea o Kai i te hoê â puai umeraa: “Eita vau e hinaaro e hiˈo rahi i te afata teata mai ta ˈu i matau aita râ ta ˈu e ravea. Na te afata teata e faatere ia ˈu.”

E haafifi te mataitai-hua-raa i te afata teata ia aravihi i te pae o te feruriraa. Te faaitoito ra te Bibilia e ia feruri maite, e e titau ïa te reira ia faaea maa taime oia anaˈe iho. (Iosua 1:8; Salamo 1:2, 3; 145:5; Mataio 14:23; Luka 4:42; 5:16; Timoteo 1, 4:15) E riaria e rave rahi taata ia faaea ratou anaˈe iho. E rurutaina ratou ia haaati-anaˈe-hia e te maniania ore. E mǎtaˈu ratou ia faaea ratou anaˈe iho e to ratou iho mau manaˈo. E imi ratou mai te maamaa te huru i te tahi mea no te faaî i teie huru aore. E riro mai te afata teata ei ravea oioi eiaha ia faaea o ˈna anaˈe iho. Noa ˈtu to ˈna huru maitai, e riro te afata teata i te mono noa i te oraraa mau.

Te hiaai mâha ore i te pere moni

Ua niuhia te pere moni i nia i te nounou. Ua hau atu â râ te hiaai mâha ore i te pere moni i te moni anaˈe.a “E mea hinaarohia na ˈu te ‘anaanatae rahi’ ia matara vau i te oraraa mau,” ta Nigel e parau ra. “E au mau ra e te rave ra vau i te raau taero.” No te taata pere moni onoono, e pinepine o ˈna i te oaoa i te pereraa anaˈe iho. E mau faahopearaa ino mau ïa te itehia mai. Aita to Nigel e hoa faahou. Ua erehia te tahi pae i to ratou utuafare. Ua erehia e rave rahi i te oraora-maitai-raa o te tino. E ua ere-mau-hia ratou paatoa i te moni. Tera râ, mea iti tei faaea i te pere moni, no te mea e ere te manuïaraa aore ra te manuïa-ore-raa te tapao ta ratou e titau ra. O te pereraa—te tereraa ohipa—o tei taui i te huru o te taata e o tei horoa mai i te anaanatae e au i te raveraa i te raau taero te huru.

E nehenehe te pere moni e haamoe i te mau fifi o te oraraa, eita râ te reira e faaore i te mau fifi. E titau te hoê taata pepe ino mau hau atu i te raau tamǎrû anaˈe iho. E tia ia rapaauhia to ˈna mau pepe. Ahiri e te vai ra te mau pepe o tei turai i te hoê taata ia pere moni, e tia ia ˈna ia imi e ia rapaau i te reira. E titau te reira i te itoito, i te pae hopea râ e faufaahia oia.

Ia matara oia i te reira, e tia ˈi

Ia matara oia i te hoê hiaai mâha ore, eita e tia ia tâuˈa-ore-hia te hepohepo o te faaitoito pinepine hoi i te hiaai mâha ore. E tia i te taata e hiaai mâha ore ia tamata i te faatitiaifaro i te tumu o te fifi. E ohipa rahi mau ïa. “Eita oe e faarue ohie noa e 30 matahiti i te raveraa i te raau taero e te ava,” o ta te hoê taata e hiaai mâha ore to ˈna na mua ˈˈe e parau ra, “ia huna iho â ra teie hiaai mâha ore i te hoê fifi o tei mau papu.”

E mea faufaa teie tutavaraa ia matara mai oia i te hiaai mâha ore. Ua faataa maitai o Mary i te reira, te vahine te faahiti-aˈena-hia e o te onoono noa i te rave i te ohipa. “E rave rahi matahiti,” o ta ˈna e parau ra, “ua horo ê vau i te mau mea o ta ˈu i mǎtaˈu i te faaruru. I teie nei râ e ua faaruru vau i teie nei mau mea, e mea maere mau e mea nafea ratou i te riro mai ei mea iti mau.”

O te reira atoa tei itehia mai e te feia o tei matara mai i to ratou hiaai mâha ore. Maoti i te tamau noa ei “tîtî no te mau peu haamou,” ua ani ratou na roto i te pure i te “mana maitai rahi ra” no te faaruru ma te manuïa i te fifi no te upootiaraa mai i te hiaai mâha ore.—Petero 2, 2:19, Today’s English Version; Korinetia 2, 4:7.

[Nota i raro i te api]

a Taa ê atu i te raveraa i te ohipa e te mataitairaa i te afata teata, eita roa ˈtu te mau kerisetiano e pere moni, noa ˈtu eaha te huru. (A faaau i te Isaia 65:11.) No te mau haamaramaramaraa hau atu â, hiˈo i te A ara mai na! no te 8 no tiunu, 1992, te mau api 3-11.

[Parau iti faaôhia i te api 22]

‘E nehenehe e faaohipahia te parau no te mau hiaai mâha ore i nia i te mau huru haerea atoa o te onoono i te tahi mea.’—Te taote J. Patrick Gannon.

[Hohoˈa i te api 23]

No te hoê taata o te onoono noa i te rave i te ohipa, e au ra e o ta ˈna ohipa te mea faufaa roa ˈˈe i to ˈna utuafare

[Hohoˈa i te api 23]

E nehenehe te pere moni e haafifi i te huru o te taata mai te huru ra e ua rave oia i te raau taero

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono