Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau ia ape i te hauti e te haerea morare tia ore?
“Ua manaˈo vau na mua ˈˈe e aita e ino ia apapa e ia herehere, e ravea noa hoi te reira no te faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu e to ˈu here. Ua manaˈo vau e e nehenehe ta ˈu e faaea hou e rave ai i te tahi ohipa ino mai te poreneia. Ua hape roa râ vau.” O ta te hoê taurearea vahine ïa o Valérie te iˈoa i papai e ua topa hoi oia i roto i te taatiraa tia ore i te pae tino.a
UA ITE te mau taurearea kerisetiano e te opani ra te Bibilia i te mau taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa. (Korinetia 1, 6:9, 10) Teie râ, aita paha vetahi e papu maitai ra e te opani atoa ra te Bibilia i te hautiraa e te mau taatiraa tia ore i te pae tino—oia hoi te raveraa i te tahi mau taatiraa e tano noa no te feia faaipoipohia.b (Galatia 5:19) Te auraa anei e mea ino ia faaite i to ˈna here? Eita.
Te faatia ra te Bibilia i te aamu o te hoê tamahine Sulami e te hoê taurearea tiai mamoe o tei momoˈahia. Mea tura e mea mâ maitai ta raua haamatauraa i te pae morare. Teie râ, ua faaite mau â raua i te tahi mau tapao no te here hou raua a faaipoipohia ˈi. (Sire a Solomona 1:2; 2:6; 8:5) I teie mahana, e riro vetahi mau hoa e haamatau ra i te manaˈo e te tapearaa i te rima e te aparaa, e mau faaiteraa tano ïa no to raua poihere ia fatata roa raua i te faaipoipo.c
E mea ohie roa hoi no te mau hoa e manaˈo maitai to raua ia horuhoru rahi roa e ia haamata i te hauti e te taatiraa tia ore i te pae tino. Nafea ratou ia ape i te na reira?
‘A vai ara noa’
I roto i te Salamo 119:9, ua ani te papai salamo e: “E nahea te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa?” Te pahonoraa? “Ia [vai ara noa oia ia au] i ta oe ra parau.” Hoê ravea no te vai ara noa, oia hoi te maitiraa i to outou mau hoa. “Te faahepo noa nei to ˈu mau hoa ia ˈu ia rave roa i te taatiraa,” o ta te hoê taurearea Marite ra o Nakia te iˈoa e parau ra. Te faaara ra te Bibilia e: “O tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Ua horoa te hoê vea taurearea i te hoê aˈoraa maitai roa ia ˈna i parau e: “A imi i te mau hoa hoê â te mau mea ta outou e haafaufaa ra.”
Te tahi atu ravea no te vai ara noa, o te aperaa ïa i te mau huru tupuraa atâta. A hiˈo na i te ohipa i tupu i te taime a ani ai te tiai mamoe e here ra i te tamahine Sulami ia haere raua anaˈe e ori haere. E mea hapa ore te mau manaˈo i turai ia ˈna; ua hinaaro noa hoi oia e oaoa i te unauna o te tau uaaraa tiare e o ˈna. Noa ˈtu râ, ua ‘faahape’ te mau taeae paari aˈe o te tamahine Sulami ‘ia ˈna.’ E ere no te mea e aita ratou i tiaturi ia raua. Tera râ, ua ite maitai ratou i te mau faahemaraa o te nehenehe e tupu mai ahiri e e faatiahia raua ia faaea o raua anaˈe i te hoê vahi au mau no te here. Te ravea? Ua faahope ihora te mau taeae i te mau opuaraa no te here o teie nau taurearea e ua horoa ˈtura i te hoê ohipa rohirohi na to ratou tuahine ia rahi ta ˈna ohipa.—Sire a Solomona 1:6; 2:8-15.
Ua riro noâ te faaearaa raua anaˈe i te hoê vahi au mau no te here ei tupuraa atâta i teie mahana. Te haamanaˈo ra te hoê tamahine o ta tatou e pii o Maria e: “I to mâua farereiraa, e apee iho â to mâua.” I te hoê râ taime, ua vai noa mai o raua anaˈe i roto i te hoê fare. “Ua horuhoru roa mâua. E mea maau roa to mâua vaiihoraa i teie ohipa ia tupu. Ua manaˈo hoi mâua e ‘Eita mâua e na reira.’ Ua ite râ vau i teie nei e e tia iho â ia rave i te hoê apee i te mau taime atoa, noa ˈtu eaha te huru tupuraa. A taui i ta outou mau faanahoraa mai te peu e aita e taata vata no te apee ia outou. Aita hoi mâua i ara faahou.”
Eiaha outou e faaea i te ara! Mai te peu e te haamatau ra outou i te tahi taata, a faanaho maitai i ta outou mau farereiraa. Mai te peu e e nehenehe, a farerei ia orua e te tahi pǔpǔ, aore ra a onoono ia apee mai te hoê taata ia orua. A ape i te mau huru tupuraa atâta, mai te faaearaa o orua anaˈe i roto i te hoê pereoo i tapeahia aore ra i roto i te hoê fare. Mea papu aˈe ia fanaˈo i te tahi e te tahi ia haere orua i te mau fare vairaa tauihaa tahito, te mau fare tamaaraa, te mau tahua faaheeraa, e vetahi atu mau vahi. Oia atoa, a haamanaˈo i te mau parau a Hosea 4:11: “E riro ê te aau i te taiata, e te uaina, e te uaina apî.” I te mea e e haaparuparu te ava i te haavîraa ia ˈna iho, e mea papu aˈe ia ara no nia i te inuraa i te ava noa ˈtu e ua naeahia ia outou te matahiti no te inu.
A haamau i te mau otia
Te horoa ra te Maseli 13:10 (Taa) i te tahi atu aˈoraa faufaa roa ia parau oia e: “Tei te feia e feruri amui te paari.” Eiaha e tiai e ia tae outou i te hoê taime e horuhoru roa ˈi to outou here no te haamau i te mau ture. E mea paari e ia haamau na feia e haamatau ra i te mau otia na mua roa ˈˈe, ia aparau raua ma te huna ore eaha te mau faaiteraa no te here e tano. E tia râ ia raua toopiti atoa ia pee i te faaueraa tumu i roto i te Ephesia 4:25: “Ei parau mau ta te taata atoa i parau atu i te tahi.”
A rave na i te hiˈoraa e e manaˈo te hoê tamahine e ua tae to ˈna taairaa e te hoê tamaroa i te faito e e nehenehe raua e apa no te faataa ê ia raua i te po. Area te tamaroa ra, e manaˈo oia e, ia au i to ˈna iho huru, e riro te aparaa ei faahemaraa teimaha roa. No to ˈna mǎtaˈu e ia riri mai te tamahine aore ra te manaˈoraa e e tia ia ˈna ia faatia i to ˈna hinaaro, e na nia ˈtu paha oia i ta ˈna opuaraa maitai. Tera râ, noa ˈtu e e mea haama paha no ˈna, e tia ia ˈna ia faaite i te parau mau e ia vauvau i to ˈna mau manaˈo mau i roto i teie tuhaa. I te mea e eita te here kerisetiano “e imi i te maitai no ˈna iho,” e tia ia raua tataitahi ia faatura i to te tahi manaˈo—e to ˈna haava manaˈo—i roto i teie tuhaa. (Korinetia 1, 13:5; Petero 1, 3:16) Parau mau, e ere i te mea ohie e mea haama atoa paha ia paraparau no nia i teie tumu parau fifi rii, i te omuaraa iho â râ o te tau haamatauraa. Teie râ, e tauturu rahi te reira no te ape e ia tupu te mau fifi iino a muri aˈe. Ma te anaanatae, e riro te neheneheraa e paraparau e e faaafaro ia orua i roto i teie mau tuhaa i te faaite e eaha te manuïaraa ia noaa mai te hoê faaipoiporaa paari maitai.
‘E farii oe, ahiri e ua here oe ia ˈu’
I te tahi râ mau taime, noa ˈtu te mau manaˈo maitatai roa ˈˈe, e uˈana roa te hinaaro. Ua tae ïa i te taime ia parau roa outou i to outou manaˈo! Ma te mǎrû e te papu atoa râ, a parau atu e, faaea. A faarue i taua vahi ra mai te peu e e titauhia. (Hiˈo Maseli 23:2.) Eaha ïa mai te peu e e patoi te taata o ta outou e haamatau ra i te faatura i te mau otia tano e e tamau noa oia i te faahepo ia outou ia haere â i mua? Ma te peapea hoi, ua vare vetahi mau taurearea i te mau parau mea maramarama maitai hoi to ratou auraa, ‘E farii oe ahiri e ua here oe ia ˈu’ aore ra, ‘Te na reira nei te mau taata atoa’ aore ra, ‘Fatata roa tâua i te faaipoipo, eaha ïa te ino?’ Mai i te mau tau bibilia, te vai ra te feia o te tamata nei i te haavarevare maoti ‘te taparu rahi o to ratou vaha.’ (Maseli 7:21; faaau e te Salamo 5:9.) Eiaha e hema i te mau râmaraa!
A tahi, eita roa te hoê taata o te here mau ra ia outou e faahepo mai e rave i te hoê mea o te ofati i to outou haava manaˈo kerisetiano aore ra o ta outou e au ore ra. (Korinetia 1, 13:5) A piti, mea hape ia parau e ‘te na reira nei te mau taata atoa.’ E noa ˈtu e mai te reira iho â, e ere ïa te auraa e e tia ia outou ia na reira atoa. A haamanaˈo i te faaueraa tumu i roto i te Exodo 23:2: “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino ra.”
Area no te tǎpǔraa e faaipoipo, aita roa te mau Papai e faatia ra i te feia momoˈahia ia rave mai te feia faaipoipohia. Taa ê atu, a tapao i te mau numera peapea mau i faahitihia i roto i te buka a Nancy Van Pelt (The Compleat Courtship): “Hau atu i te 33 i nia i te hanere o te mau tamahine i taati i te pae tino o tei tiaturi na i to ratou taotoraa i te tane no te taime matamua e e faaipoipo ratou i taua tamaroa ra—teie râ mea iti roa o tei faaipoipo iho â. Area ra, e 7 anaˈe i nia i te hanere o te mau tamaroa e rave nei i te taatiraa i te pae tino i uiuihia o tei manaˈo e e faaipoipo ratou i te tamahine. E piti ïa huru—ua vare te tamahine aore ra aita te tamaroa i faaite i te parau mau. Na outou e maiti.” Te na ô ra te hoê maseli paari e: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.”—Maseli 14:15.
Ia horuhoru rahi roa outou
Te faˈi ra te hoê taurearea Helemani o Thomas te iˈoa e: “E hoa tamahine tamau ta ˈu, e ua rave mâua i te tahi mau peu herehere. Tera râ, e au ra e e faaea iho â mâua i te taime tano. Ua manaˈo atura vau e e nehenehe ta ˈu e haavî ia ˈu iho.” Ua aratai taua manaˈo haavare ra ia ˈna ia topa i roto i te taatiraa tia ore. A haamanaˈo i te faaararaa a te Bibilia: “E teie nei, o tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.”—Korinetia 1, 10:12.
Eaha ïa mai te peu e e topa te hoê tamaroa e te hoê tamahine i roto i te haerea tia ore? Te na ô ra te hoê taurearea o John te iˈoa e: “I te taime a haamata ˈi mâua ta ˈu tamahine momoˈa e haamatau, mea mâ to mâua haerea e ua tapea noa mâua i nia i te hoê faito teitei. Tera râ, i te hoê taime, ua haamata ˈtura mâua i te apapa e i te herehere—fatata roa mâua i te taoto roa. I reira to ˈu faaotiraa e paraparau i te hoê matahiapo i roto i ta ˈu amuiraa.” E, ia faatia anaˈe te hoê tamaroa e te hoê tamahine ia naeahia teie faito, te titau ra raua toopiti atoa i te tauturu! Eiaha e haavare ia outou iho i te manaˈoraa e e nehenehe ta outou e faatitiaifaro i te fifi o outou anaˈe. “Ua pure au, ‘Tauturu mai ia mâua ia ore e na reira faahou,’” o ta te hoê tamahine ïa i faˈi. “I te tahi mau taime, ua manuïa, i te tahi atu râ mau taime, aita ïa.” Te horoa maira ïa te Bibilia i te hoê aˈoraa maitai roa ia parau oia e: ‘E pii i te mau matahiapo o te amuiraa.’ (Iakobo 5:14) E nehenehe teie mau tiaau kerisetiano e horoa i te mau huru aˈoraa, manaˈo tauturu, aore ra faatitiaifaroraa atoa e titauhia no te faahoˈi i to orua taairaa e orua iho—e, hau atu i te faufaa, e te Atua—i nia i te aveia maitai.
E mea hau atu râ ia ara maitai, ia haamau i te mau otia na mua roa ˈˈe, e ia faaoti e vai mâ noa i mua i te aro o te Atua. I reira ïa outou e ape ai i te ati.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
b Hiˈo te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . Eaha te auraa ia ‘na nia aˈe i te mau otia’?” i roto i ta matou vea o te 8 no atopa 1993.
c I te tahi mau fenua, te manaˈohia ra e mea tia ore e mea au ore roa ia faaite te feia faaipoipo-ore-hia i to raua here i mua i te taata. E ara te mau kerisetiano ia ore ratou ia rave i te hoê haerea o te faaturori ia vetahi ê.—Korinetia 2, 6:3.
[Hohoˈa i te api 17]
E patoi te tamaroa e te tamahine paari i te mau faaiteraa no te here e ore e tano