VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/3 api 12-15
  • Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te here o te Atua no te feia i ati ra
  • O vai te roohia i te tirotiro SIDA?
  • Eaha tei itehia i teie nei
  • Eaha to outou huru?
  • E nehenehe atoa te feia i roohia i te SIDA e tauturu
  • Te SIDA—Eaha te tia i te mau metua e te mau tamarii ia ite
    A ara mai na! 1991
  • Te SIDA—No te aha oia i parare rahi ai?
    A ara mai na! 1988
  • Te SIDA—Te hoê ati no te mau taurearea
    A ara mai na! 1991
  • Te SIDA—E faaû anei au i te reira?
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/3 api 12-15

Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA

“UA TAPIRIHIA te mau opani i mua i te hoê tia faaroo roohia i te SIDA,” o te upoo parau ïa o te hoê tumu parau i roto i te vea The New York Times. Ua faatia teie vea i te aamu o te hoê tia faaroo baptiste ua roohia ta ˈna vahine e ta ˈna e piti tamarii i te tirotiro SIDA na roto i te hoê pâmuraa toto i ravehia i nia i ta ˈna vahine i te matahiti 1982 ra (ua viiviihia te mau tamarii i te tirotiro i roto i to ˈna opu). I muri aˈe, ua parauhia mai raua e faaea i te haere i te mau fare pure baptistes huru rau no taua maˈi ra. No to ˈna inoino, ua faaea ˈtura oia i te haere e ua faarue atura i te toroa tia faaroo baptiste.

Te faatupu nei te inoino o teie taata i mua i te patoiraa a ta ˈna ekalesia e rave rau mau uiraa: Te haapao maira anei te Atua i te feia maˈi, e tae noa ˈtu te feia i roohia i te SIDA? Nafea ratou ia tauturuhia? Eaha te mau ravea parururaa e tia ia ravehia ia horoahia te tamǎrûraa kerisetiano i te feia e SIDA to ratou?

Te here o te Atua no te feia i ati ra

Te faaite ra te Bibilia e e aupuru hohonu to te Atua Puai hope no te feia e mauiui ra. I to ˈna haerea mai i nia i te fenua, ua faaite atoa o Iesu i te aroha hohonu no te feia maˈi. E ua horoa te Atua i te puai no ˈna no te faaora i te taata i to ratou mau maˈi atoa, mai ta te Bibilia e faatia ra: “E feia rahi tei haere mai ia ˈna ra, i te hopoi-atoa-raa mai i te pirioi, e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau maˈi ěê atoa e rave rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou.”—Mataio 15:30.

Oia mau, i teie mahana aita te Atua i horoa no te hoê taata i nia i te fenua i te mana no te faaora semeio i te taata mai ta Iesu i rave. Tera râ, te faaite ra te parau tohu a te Bibilia e fatata roa, i roto i te ao apî a te Atua, “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) Te tǎpǔ ra te Bibilia e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui.” (Apokalupo 21:4) No to ˈna here rahi i te mau taata, ua faaineine te Atua i te hoê ravea no te faaore roa i te mau maˈi atoa, e tae noa ˈtu te SIDA.

Te na ô ra te Salamo 22:24 no nia i te Atua e: “Aore hoi oia i vahavaha, aore hoi i faaino i te ati o te feia i ati ra; e aore hoi i huna i to ˈna mata ia ˈna, ia tiaoro râ oia ra, ua faaroo maira oia ia ˈna.” E nehenehe te feia atoa e tiaoro ia ˈna ma te haavare ore ia noaa te tauturu a te Atua e fanaˈo i to ˈna here.

O vai te roohia i te tirotiro SIDA?

Te SIDA, o te hoê maˈi iho â râ e tupu na roto i te huru oraraa o te hoê taata. E rave rahi mau taata tei viiviihia o te farii, ia feruri ratou i te ohipa i tupu, i te Salamo 107:17 e na ô ra e: “Te feia neneva ra, no ta ratou ra hara i rave, e ta ratou ra parau ino, i maˈihia ˈi.”

Ia faarue anaˈe te hoê taata i te mau faatureraa a te Bibilia e ia rave oia i te taatiraa pae tino i rapaeau i te faanahoraa a te Atua no te faaipoiporaa, te vai mau ra te atâtaraa ia roohia oia i te SIDA aore ra ia haaviivii atu oia ia vetahi ê. Oia atoa, ia opere anaˈe te mau taata i te mau nira no te patia i te raau taero na roto i to ratou uaua, e nehenehe ratou e viiviihia i te SIDA e e horoa atoa ˈtu i te tirotiro na vetahi ê. Hau atu, e rave rahi o tei roohia i te SIDA na roto i to ratou pâmuraahia i te toto o te feia i viiviihia.

Te vahi peapea râ, mea rahi roa te feia hapa ore o te haaviiviihia nei i te tirotiro SIDA, e na roto e rave rau mau ravea. Ei hiˈoraa, e rave rahi mau hoa faaipoipo tura, aore roa ta ratou e hapa, o te roohia nei i te SIDA na roto i te taatiraa e to ratou hoa faaipoipo i viiviihia. Oia atoa, i te tahi iho â râ mau vahi, te roohia nei te hoê numera riaria mau i nia i te hanere o te mau aiû iti i te tirotiro SIDA no roto mai i to ratou mama tei viiviihia, e riro mai ai te aiû fanau apî e SIDA to ratou ei hoê o te feia maˈihia peapea roa ˈˈe. Oia atoa, ua roohia te mau rave ohipa toroa taote e vetahi atu i te maˈi na roto i te tahi tupuraa hape i reira to ratou tapearaa i te toto viivii.

Noa ˈtu eaha te ravea e roohia ˈi te hoê taata i te SIDA, te haapapu maitai ra te mau Papai e e ere te Atua te tumu o te parareraa o teie maˈi pohe. Noa ˈtu e i teie mahana, te rahiraa o te feia i roohia i te SIDA, na ratou iho te hape e ua haaviivii atu ratou i te tahi mau taata na roto i te hoê haerea o te ore e tuea ra e te mau faatureraa a te Bibilia, te taui nei te mau numera i nia i te hanere, e faaite ra e mea rahi te feia maˈihia hapa ore, mai te mau aiû e te mau hoa faaipoipo tura.

Te faataa ra te Faanahonahoraa no te oraora-maitai-raa na te ao nei e, i teie nei, fatata hoê â pinepineraa te mau vahine na te ao nei i te viiviihia i te tirotiro SIDA e te mau tane, e i te matahiti 2000, te rahiraa o te mau haaviiviiraa apî, tei nia ïa i te mau vahine. Te faaite ra te feia utuutu maˈi i Afirika e e 80 i nia i te hanere o te mau tupuraa o te SIDA i reira, “te parare nei ïa na roto i te mau taatiraa i rotopu i te tane e te vahine, e fatata vetahi mau tupuraa atoa, na te metua vahine ïa e haaviivii atu i te tamarii i te tau hapûraa aore ra i te fanauraa.”

Teie râ, noa ˈtu e te patoi nei te Atua i te mau ofatiraa atoa i ta ˈna mau ture, e tae noa ˈtu te mau ofatiraa e faatupu nei i teie mauiui, ua ineine noa oia i te faatoro i to ˈna rima aroha i te feia atoa e ati ra. E nehenehe atoa te feia o tei roohia i te SIDA na roto i te mau ohipa tia ore e fanaˈo i te aroha o te Atua ia tatarahapa e ia faaea ratou i te rave i te ino.—Isaia 1:18; Korinetia 1, 6:9-11.

Eaha tei itehia i teie nei

E fifi te maˈi SIDA na te ao atoa nei. Noa ˈtu e te haapapu nei te mau aivanaa i te taata e “e ere te HIV i te hoê tirotiro e parare ohie noa,” eita roa teie parau e tamǎrû i te mau mirioni taata o tei roo-ê-na-hia i te SIDA e te mau mirioni ê atu o te roohia i teie maˈi i te mau matahiti e haere mai nei. Te faaite ra te mau tupuraa e itehia ra e te parare nei oia na te fenua atoa nei.

Ma te haapoto i te mau ravea parareraa matauhia, te na ô ra te hoê buka e: “Fatata pauroa te mau haaviiviiraa i te HIV i te parare na roto i te mau taatiraa i te pae tino aore ra te tapiriraa ˈtu i te toto viivii.” Ma te faataa mai i te mau faaotiraa a te rahiraa i roto i te toroa taote, te na ô ra te hoê tabula e: “Ia tupu te haaviiviiraa, e tia ia haere atu te hoê pape o te tino (fatata pauroa te taime te toto ïa aore ra te pape o te melo tane) mai roto mai i te hoê taata viiviihia i roto atu i te tino o te hoê taata mâ.”

Teie râ, te farii ra te mau parau “fatata pauroa” e “fatata pauroa te taime” e e nehenehe te tahi mau tupuraa ê atu e itehia. No reira, noa ˈtu e ua itehia mai e te feia no te tuhaa rapaauraa i teie mahana te rahiraa o te mau ravea e parare ai te SIDA, i roto i te hoê faito huˈa roa i nia i te hanere o te mau tupuraa, e ore te ravea e noaa mai ai te tirotiro e itehia. No reira, e titauhia e ia ara maitai.

Eaha to outou huru?

Tau 12 mirioni tae atu i te 14 mirioni taata na te ao nei o tei viivii-ê-na-hia i te tirotiro SIDA. E te manaˈohia ra e e rave rahi mau mirioni atu â o te viiviihia ia hope teie senekele. Ua farerei aore ra e farerei atu paha outou i te feia o tei roohia i teie maˈi. Ei hiˈoraa, i roto i te mau oire rarahi atoa, te farereihia nei teie mau taata i te mau mahana atoa, i te vahi raveraa ohipa, te mau fare tamaaraa, te mau fare teata, te mau tahua taaroraa, i roto i te mau pereoo uta taata, te mau pereoo na raro i te fenua, te mau manureva, e te mau pereoo auahi, e tae noa ˈtu i te tahi atu mau farereiraa taata.

E rahi roa ˈtu te tupuraa i reira te mau kerisetiano e farerei ai, e e hinaaro ai e tauturu, i te feia i roohia i te SIDA o te hinaaro e haapii i te Bibilia, e haere mai i te mau putuputuraa kerisetiano, e e haere i mua e tae roa ˈtu i te pûpûraa ia ratou no te Atua. Nafea te mau kerisetiano ia pahono i teie mau hinaaro o te feia i roohia i te SIDA? Te vai ra anei vetahi mau ravea parururaa e tano no te maitairaa o te taata maˈi e te feia i roto i te amuiraa kerisetiano?

Niuhia i nia i te mau manaˈo no teie nei tau, eita te SIDA e noaa na roto i te mau farereiraa matauhia. No reira, e mea tano ia ore tatou ia mehameha roa i te tiaraa na pihai iho i te feia e SIDA to ratou. E i te mea e, ua paruparu roa te ravea parururaa o t e tino o te feia roohia i te SIDA, e tia ia tatou ia ara ia ore ratou e roohia i te mau maˈi tirotiro matauhia ta tatou paha e afaifai ra. E nehenehe to ratou tino e ino roa i taua mau maˈi matauhia ra.

No te huru atâta o te SIDA, e mea maitai ia haamanaˈo i te tahi mau ravea parururaa e tano ia farii anaˈe tatou i te hoê taata e SIDA to ˈna i ǒ tatou iho aore ra i roto i te amuiraa kerisetiano. A tahi, noa ˈtu e eita e faaitehia i te taatoaraa, e haere atu paha tatou e faaara i te hoê o te mau matahiapo o te amuiraa i teie huru tupuraa ia nehenehe oia e faaineine no te pahono ma te maitai e te tano i te feia atoa e aniani mai no nia i teie ohipa.

I te mea e e nehenehe te tirotiro e parare na roto i te toto o te hoê taata viiviihia, e mea tano ia faaohipa te mau amuiraa i te mau ravea parururaa parauhia na te taatoaraa ia tamâ-anaˈe-hia te mau vahi haumitiraa e te mau pape i manii, mai te peu iho â râ e e toto atoa to roto. “Mau ravea parururaa na te taatoaraa” e parau teie i faaotihia e te toroa taote no te faataa i te tahi mau ture e na ô ra e e faarirohia te toto o te hoê taata noa ˈtu o vai ra, ei toto viivii e te atâta e no reira e tia ia ravehia maoti te hoê raveraa taa ê. No te mea e e vahi huiraatira te Piha no te Basileia, e mea maitai ia vai ineine noa te tahi mau taoˈa tamâraa e te hoê afata rimarima Latex aore ra vinyl [oia hoi te mau rimarima e faaruehia i muri iho, mai ta te mau taote e faaohipa ra] ia horoahia te atuaturaa e tano e te tamâraa ia tupu noa ˈtu te hoê ati. Te faaitoitohia ra ia faaohipa i te hoê anoiraa 10% (Clorox) no te horoi i te mau maniiraa toto.

I roto i ta tatou mau taairaa atoa e o vetahi ê, e tae noa ˈtu te mau taata i roohia i te SIDA, te faauehia ra te mau kerisetiano ia pee i te hiˈoraa o Iesu. E tia mau â ia tatou ia pee i te aroha o ta ˈna i faaite i nia i te feia i ati ra, e hinaaro haavare ore to ratou e faaoaoa i te Atua. (Faaau e te Mataio 9:35-38; Mareko 1:40, 41.) Teie râ, i te mea e aitâ i itehia ˈtura te ravea rapaauraa i te SIDA, e mea tano e ia rave te hoê kerisetiano i te mau ravea parururaa e au ia horoa anaˈe oia i te tauturu aroha i te feia i roohia i teie maˈi.—Maseli 14:15.

E nehenehe atoa te feia i roohia i te SIDA e tauturu

Ua taa i te taata ara maite i roohia i te SIDA e e huru ê vetahi pae i mua i to ˈna maˈi. No reira, ma te faatura i te manaˈo o te feia e hinaaro ra e tauturu ia ˈna, e mea au aˈe na te taata e SIDA to ˈna ia ore e rave i te mau tapao aroha i mua i te taata mai te tauahiraa e te aparaa. Noa ˈtu e mea iti aore ra aita roa e neheneheraa e ia parare te maˈi na roto i teie mau haerea, e faaite teie huru haavîraa ia ˈna e te faatura ra te taata maˈi ia vetahi ê, e e na reira-atoa-hia oia i te faaturahia.a

I te mea e ua taa ia ˈna e e rave rahi o te mehameha nei no to ratou ite ore, eita te taata e SIDA to ˈna e faariri vave noa mai te peu e eita o ˈna e titau-oioi-hia i te mau utuafare aore ra mai te peu e e tapea te hoê metua i ta ˈna tamarii ia tapiri mai ia ˈna. E mai te peu e e faatupuhia te hoê o te mau haapiiraa buka a te amuiraa i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova, e mea maitai paha no te taata i roohia i te SIDA ia maiti i te haere atu i reira, maoti hoi i te fare o te hoê taata, taa ê noa ˈtu mai te peu e ua paraparau oia i te huru tupuraa e te fatu fare.

E tia atoa i te feia e SIDA to ratou ia tapitapi no vetahi ê ei hiˈoraa, mai te peu e e hota e e hupe to ratou e ua itehia e e maˈi tutoo to ratou. E faaohipa ïa ratou i te mau faaueraa huiraatira i te pae no te oraora-maitai-raa no nia i teie huru tupuraa, te pae iho â râ no te faataa-ê-raa ia ˈna.

Te tahi atu tupuraa i reira te hoê taata hapa ore e nehenehe ai e viiviihia, ia faaipoipo ïa oia i te hoê taata te vai ra te tirotiro SIDA i roto ia ˈna aita râ o ˈna i ite. E mea titauhia iho â râ ia ara i teie huru tupuraa mai te peu e ua rave na hoê aore ra e piti atoa ra o na hoa e opua ra e faaipoipo, i te taatiraa tino aore ra ua faaohipa na i te mau nira no te rave i te raau taero hou e ite ai i te Parau a te Atua. I te mea e te rahi noa ˈtura te taata o tei roohia i te tirotiro HIV aitâ râ te mau tupuraa o te maˈi i fa mai atura, e ere i te mea hape e ia ani te hoê taata aore ra te mau metua e tapitapi ra i te hoê hiˈopoaraa toto no te SIDA o te taata e opua ra e faaipoipo hou te momoˈaraa aore ra te faaipoiporaa. No te huru ino e te pohe o teie maˈi, eiaha te hoê taata e opua ra e faaipoipo e riri mai te peu e e anihia mai oia e na reira.

Mai te peu e e faaite mai teie hiˈopoaraa e te vai ra te tirotiro, eita e tano e ia faahepo te taata i viiviihia i te hoa e opuahia ra e faaipoipo, ia tamau noa i ta raua haamatauraa aore ra to raua momoˈaraa mai te peu e te hinaaro ra oia e faahope i teie nei i to raua taairaa. E mea paari atoa no te taata o tei pee na i te hoê huru oraraa atâta, o tei rave i te mau taatiraa i te pae tino e e rave rau mau hoa aore ra o tei patia ia ˈna i te raau taero, e na ˈna iho e faaoti e ia hiˈopoahia to ˈna toto hou e haamata ˈi i te haamatau. Na roto i teie ravea, e apehia ïa ia haamauiui i te taata.

Ei kerisetiano, te hinaaro nei tatou e faaite i te aroha eiaha râ ia haapae atu i te feia e SIDA to ratou, ma te farii atoa râ e mea taa ê to te tahi e to tahi huru no nia i teie tumu parau fifi. (Galatia 6:5) Aita te mau mea atoa i itehia no nia i te hoê maˈi mai te SIDA, no reira, e mea rahi paha o te haamarirau i te faaruru atu i teie huru tupuraa. Te hiˈoraa aifaito no nia i teie ohipa oia hoi ia tamau noa i te farii i te feia i roohia i te SIDA i roto i te amuiraa kerisetiano e ia faaite i te here e te mahanahana i nia ia ratou, e i te hoê â taime, ia rave i te mau ravea e au no te paruru ia tatou iho e to tatou utuafare i te maˈi.

[Nota i raro i te api]

a Eaha ta te hoê taata o tei ite e e SIDA to ˈna e rave ia hinaaro anaˈe oia e riro ei Ite no Iehova e e bapetizo ia ˈna? Ma te faatura i te mau manaˈo o vetahi ê, e mea maitai paha e ia ani oia e ia bapetizohia o ˈna anaˈe, noa ˈtu e aita e haapapuraa e ua parare te SIDA i roto i te mau vahi hopuraa pape. Noa ˈtu e e rave rahi mau kerisetiano o te senekele matamua o tei bapetizohia i te mau putuputuraa taata rarahi, ua bapetizohia vetahi i te mau vahi taata ore ia au i te tahi mau huru tupuraa taa ê. (Ohipa 2:38-41; 8:34-38; 9:17, 18) Te tahi atu ravea, oia hoi ia bapetizohia te taata e SIDA to ˈna i te pae hopea roa.

[Tumu parau tarenihia i te api 13]

Ua aroha roa vau ia ˈna

I te hoê mahana, tei roto vau i te pororaa na te mau aroâ, ua haafatata ˈtura vau i te hoê vahine apî i roto i te 20 matahiti. Ua peapea roa to ˈna mata maereere rarahi. No te tamata i te haamata i te aparauraa no nia i te Basileia o te Atua, ua pûpû atu vau hoê o te mau api parau iti o ta ˈu e tapea ra. Ma te ore e haamarirau, ua maiti ihora oia Te tamǎrûraa no te feia e taiâ ra. Ua hiˈo atura oia i teie api parau iti e hiˈo mai nei ia ˈu e na ô atura ma te reo haruru e: “Ua pohe iho nei to ˈu tuahine i te SIDA.” E hou vau i faaoti ai i ta ˈu parau aroha, ua na ô maira oia: “E pohe atoa vau i te SIDA, e e piti ta ˈu tamarii nainai.”

Ua aroha roa vau ia ˈna, e ua taio atura vau i roto i te Bibilia i te parau no te oraraa no a muri aˈe ta te Atua i tǎpǔ i te huitaata nei. Ua pahono taue maira oia: “No te aha hoi te Atua e tâuˈa mai ai ia ˈu i teie nei inaha aita vau i tâuˈa noa ˈˈe ia ˈna?” Ua parau atura vau e na roto i te haapiiraa i te Bibilia, e ite oia e te farii nei te Atua i te taata atoa o te tatarahapa ma te haavare ore e o te tiaturi ia ˈna e i roto i te tusia no te hoo a ta ˈna Tamaiti. Ua pahono maira oia e: “Ua ite au e o vai oe. No ǒ mai oe i te Piha no te Basileia i raro i te aroâ—tera râ e fariihia anei te hoê vahine mai ia ˈu i roto i ta outou Piha no te Basileia?” Ua haapapu atura vau e e fariihia o ˈna.

I to ˈna haereraa ˈtu, ma te tapea i te buka Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata? e ta ˈna api parau iti, ua manaˈo atura vau, ‘Maitai e e ite atu oia i te tamǎrûraa ta te Atua anaˈe e nehenehe e horoa.’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono