Te iteraa i te taio e te papai i rotopu i te nunaa a te Atua
I TE tau tahito e mea ite roa te nunaa a te Atua i te taio e te papai. E 3 500 matahiti i teie nei, ua papai o Mose i na buka matamua e pae o te Bibilia. Ua faauehia o Iosua tei mono ia ˈna, ia taio i te mau Papai i “te rui e te ao” ia manuïa oia i roto i te hopoia ta te Atua i horoa ia ˈna ra. E ua faanaho te Atua e ia parahi anaˈe te mau arii no Iseraela i nia i te terono, e tia ia ratou ia papai no ratou iho i te Ture e ia taio ratou i te reira i te mau mahana atoa.—Iosua 1:8; Deuteronomi 17:18, 19.
E ere te mau faatere o te nunaa anaˈe iho te ite i te taio e te papai. Noa ˈtu â ïa e parau faaau teie, te titauraa i te mau Iseraela ia “papai” i te mau faaueraa a te Atua i nia i te uputa a to ratou mau fare e tia iho â ïa i te taata ia ite i te taio e te papai. E taata tiai mamoe o Amosa, e no roto mai te peropheta ra o Mika i te hoê oire rii no te mataeinaa; ua papai râ raua toopiti i te mau buka o te Bibilia—Deuteronomi 6:8, 9; Amosa 1:1; Mika 1:1.
E nehenehe ia Iesu e taio i te mau otaro atoa o te mau Papai Hebera faauruahia i roto i te mau sunago, i reira oia, i taio ai i mua i te taata, i te hoê mahana, ma te faaau i nia ia ˈna iho teie parau. Ua ite atoa ta ˈna mau pǐpǐ i te taio, ma te faahiti e te horoa i te mau manaˈo o te mau Papai Hebera e mau hanere taime i roto i ta ratou mau papai.—Luka 4:16-21; Ohipa 17:11.
Te nunaa a te Atua i teie nei mahana
Ua parau Iesu i te feia i apee ia ˈna “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta [ˈna] i parau atu.” Ua tohu atoa oia e “e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.”—Mataio 24:14; 28:19, 20.
Mai te mau kerisetiano o te senekele matamua, te faatupu ra te mau Ite no Iehova i teie nei mahana i teie ohipa ma te haapii e te pororaa i te taata ma te itoito. Ua haaparare atoa ratou i te parau apî maitai o te basileia na roto i te api parau. Mai te matahiti 1920 mai â, ua nenei te mau Ite no Iehova e ua opere ratou hau atu i te iva tausani mirioni Bibilia, buka, vea, e api parau iti i roto hau atu i te 200 reo.
E mau mirioni taata na te ao nei tei farii maitai, e ua riro ratou ei mau pǐpǐ na te Mesia. I rotopu ia ratou te vai ra te mau tane e te mau vahine te ore i ite i te taio e te papai. E ere ratou i te mau kerisetiano haihai aˈe—ua tavini e rave rahi o ratou ma te haapao maitai e mau ahuru matahiti i teie nei, ma te faaoromai i te hamani-ino-raa no to ratou faaroo, e ma te faaite i to ratou here no Iehova na roto i te haapaoraa i ta ˈna mau faaueraa.—Ioane 1, 5:3.
E rave rahi i rotopu ia ratou te hinaaro mau e ite i te taio e te papai, ma te taa e e taviri teie o te iriti i te eˈa no te rave hau atu â no te haamoriraa i te Atua. I te mau putuputuraa, te hinaaro ra ratou e taio atoa i roto i te Bibilia e i roto i te mau buka e mau vea kerisetiano, e te hinaaro atoa nei ratou e taio i te mau parau o te mau himene ia nehenehe atoa ratou e himene e to ratou mau taeae e mau tuahine i te pae varua. I te fare, te hinaaro ra ratou e haapaari ia ratou iho e to ratou utuafare i te pae varua na roto i te haapiiraa i te Bibilia. I roto i te taviniraa, te hinaaro nei ratou e haapii atu i te tahi atu mau taata i te parau mau o te Parau a te Atua ma te ore e tiaturi noa i nia ia vetahi ê no te taio i te reira no ratou.
Te haapiiraa i te taio
No te haamâha i teie hinaaro, ua faanaho te mau Ite no Iehova no te tauturu i te taata ia ite i te taio e te papai na roto i te arai o ta ratou mau amuiraa e na nia atoa i te taata taitahi. I roto i te ao atoa nei, ua haapii atu ratou e rave rahi tane e vahine. I Nigeria noa, ua haapii atu te mau Ite no Iehova hau atu i te 23 000 taata ia taio e ia papai. O Effor te hoê i rotopu ia ratou. Te faatia ra oia e:
“Ua haamata vau i te taio e te papai i te matahiti 1950 e 16 ïa matahiti to ˈu i reira. Na te mau Ite no Iehova e aratai ra i te haapiiraa i te taio e te papai. Ua rave matou i te hoê vea neneihia e te Taiete Watch Tower, e ua horoahia na matou ia taio atoa i te fare.
“Ua riro no ˈu te ite ore i te taio e te papai mai te hoê maˈi te huru. Ua hinaaro hoi au e faataa i te Bibilia i to ˈu mau taeae e mau hoa, aita râ vau i ite i te taio e te papai, eita iho â ïa vau e manuïa. No to ˈu hinaaro e poro e e haapii atu ia vetahi ê ia riro mai ratou ei pǐpǐ na te Mesia i turai ia ˈu. E papai vau i nia i te mau mea atoa e itehia e au, tae noa ˈtu i nia i te mau rauere meiˈa. No te rahi o to ˈu hinaaro i te taio e te papai e nehenehe vau e tamau i te taio e te papai i roto i ta ˈu mau moemoeâ. E ani vau i te tahi atu ia tauturu mai ia ˈu; eita vau e haama. Te haamanaˈo ra vau e e papai vau i te mau rata i te mau hoa e e horoa vau i te mau rata i tei haere i te haapiiraa no te faaafaro i te vahi hape.
“Ua titauhia hoê matahiti haapiiraa i te taio e te papai i roto i te piha haapiiraa a te amuiraa no te haapii. I muri aˈe i te reira, ua nominohia vau no te haapii atu i te pǔpǔ. Ua horoa te reira ia ˈu i te ravea no te tauturu e rave rahi atu â.
“Ua tauturu rahi mau teie haapiiraa ia ˈu e i te roaraa o te mau matahiti, ua horoahia mai ia ˈu te hopoia no te tatararaa i te hautiraa taata ora beretane a te Taiete na roto i to ˈu reo tumu, te reo Isoko. Taa ê atu i te reira, ua tavini au ei tiaau o te amuiraa mai te matahiti 1960 mai â. I te mau matahiti 1980, ua tavini au ei tiaau haaati mono a te mau Ite no Iehova. Ua haamaitai-atoa-hia vau i te aratairaa i te Haapiiraa Taviniraa Pionie [te hoê haapiiraa no te mau tavini taime taatoa] e e piti taime no te haapii atu i roto i te Haapiiraa Taviniraa o te Basileia [te hoê haapiiraa no te mau matahiapo kerisetiano]. Ua ite au e ahiri au i vai ite ore noa i te taio e te papai, eita teie mau hopoia atoa e horoahia mai ia ˈu.
“Ua mauruuru roa vau i teie faanahoraa e haapii atu i te feia haehaa ia ite i te taio e te papai! I te tahi mau taime ia tarava vau i nia i te roˈi i te po, e tamau noa vau i te haamauruuru ia Iehova e ere faahou vau i te taata ite ore i te taio e te papai i roto i teie nei tau apî.”
Ua horoa noa mai to tatou Poiete, te Atua ra o Iehova, na te huitaata te ravea ia ite i te taio e te papai. Eita e aravihihia ma te ore e tutava. Te haamauruururaa rahi roa ˈˈe i te iteraa i te taio e te papai teie ïa ia rave mai oe i te Parau a te Atua ma te auraro i te faaueraa a te Atua e: “Ia [taio mamû noa] oe i te reira i te rui e te ao.”—Iosua 1:8.
[Tumu parau tarenihia i te api 17]
Nafea ia tauturu i ta outou mau tamarii ia hinaaro rahi atu i te taio
● A horoa i te hiˈoraa ma te taio tamau atoa outou iho. Ia taio anaˈe te mau metua e taio atoa ïa te mau tamarii.
● A paraparau atu i te aiû mai to ˈna aruaruraa. Ia faaroo tamau te tamarii i te parau tano e tauturu te reira ia taa ratou i te mau parau e te mau manaˈo e ohie mai ïa te haapii i te taio.
● A taio tamau atu i ta outou mau tamarii. Ia rave-anaˈe-hia te tamarii i nia i te turi ma te taio atu ia ratou, e roaa ia ˈna te poroi e mea maitai te mau parau e te mau buka, noa ˈtu e aita ratou i paari roa ia taa ia ratou te auraa o te aamu e taiohia ra. A tamau â i te taio atu i ta outou mau tamarii noa ˈtu e ua ite ratou iho i te taio. E haapii atu te mau orometua haapii tamarii ia ite e nafea ia taio, e nehenehe râ te mau metua e tauturu hau atu râ i ta ratou mau tamarii ia oaoa i te taio. Mea au roa na te tamarii e faaroo na nia iho noa i ta ratou aamu au-rahi-roa-hia.
● Ei buka to te fare ia nehenehe ta outou mau tamarii e taio.
● A faaitoito i ta outou mau tamarii ia papai. Te tamarii o te papai ra e tamarii o te taio atoa ïa.
● A maiti i te hoê taime taa maitai no te taioraa utuafare. A taio te tahi i muri iho i te tahi, e a tauaparau amui i te parau i taiohia. E riro te reira ei mau taime oaoaraa e faaitoitoraa.
[Hohoˈa i te api 16]
Ua ite te feia no te tau tahito o te mǎtaˈu ra i te Atua i te taio e te papai