VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/2 api 12-15
  • Te tautururaa i te taata ia ite i te taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tautururaa i te taata ia ite i te taio
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ereraa i te ravea
  • Te huru o te taata paari e haapii ra
  • A tauturu i te piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • E nafea ia aratai i te hoê piahi i te bapetizoraa? (Tuhaa piti)
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • E nafea ia aratai i te hoê piahi i te bapetizoraa? (Tuhaa matamua)
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • A haapao maitai i ta oe “haapii-maite-raa ˈtu”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/2 api 12-15

Te tautururaa i te taata ia ite i te taio

O VAI ma teie mau mirioni taata o tei ore i ite i te taio e te papai? Te taatoaraa e feia huiraatira rave ohipa itoito o te tia ia tiaturihia. I te mau fenua navai ore, o ratou te hamani i te maa, te ahu e te mau fare na te rahiraa o te huiraatira. I te mau fenua maona, na ratou e rave i te mau ohipa ta vera e ore e hinaaro e rave—te mau ohipa rohirohi roa, na nia iho noa i te ravehia, e te haehaa, faufaa râ hoi no te totaiete taata nei.

Te mea matauhia, o te ereraa i te ravea te tumu no reira te taata e ore ai e aravihi i te taio e te papai. Na nia i te tiaraa pǔpǔ, e ere te feia o te ore i ite i te taio e te papai, i te feia maˈua e te ite ore aore ra i te aravihi ore. “E ere i te mea fifi na ˈu i te feruri,” ta te hoê e taata haapii ra i parau. “To ˈu fifi o te taioraa ïa.”

Te ereraa i te ravea

No te veve hoi i ore ai e rave rahi e ite i te taio e te papai. I roto i te utuafare, ia veve anaˈe ratou, e imi iho â ïa te taata i te maa hau atu i te noaaraa mai te hoê ite. Ia hinaaro-anaˈe-hia te tamarii i te fare no te rave i te ohipa, eita ïa ratou e haere i te fare haapiiraa. E rave rahi o te haere ra i te haapiiraa, eita e tamau noa i te haere.

E haafifi atoa te veve i te nunaa. Ua teimaha roa te mau nunaa navai ore i te mau aitarahu i te fenua ěê e ua iti ïa ta ratou moni e haamâuˈa no te pae o te haapiiraa. I Afirika, ei hiˈoraa, ua faaitihia te taatoaraa o te moni e haamâuˈahia no te pae o te haapiiraa fatata e 30 i nia i te hanere i te afaraa matamua o te mau matahiti 1980. A haamâuˈa ˈi te mau nunaa ona hau atu i te 6000 dala marite i te matahiti hoê no ta ratou mau tamarii haere haapiiraa taitahi, e haamâuˈa ïa te tahi mau fenua veve no Afirika e no Asia Apatoa e 2 noa ïa dala marite no te tamarii taitahi. Te mau faahopearaa, aita rea e mau fare haapiiraa e mau orometua haapii tamarii e rave rahi atoa mau tamarii i roto i ta ratou piha haapiiraa.

No te mau aroraa e te mau tamaˈi tivila atoa i reira e itehia ˈi te ite ore i te taio e te papai. Te manaˈo ra te UNICEF (Faufaa tauturu i te tamarii a te mau Nunaa amui) e hitu mirioni tamarii e paruparu ra i roto i te mau aua tapearaa, e mea ravai ore hoi te mau ravea no te haapiiraa i reira. I roto i te hoê anaˈe iho fenua no Afirika, 1,2 mirioni tamarii iti aˈe i te 15 matahiti o tei ore i tae i te fare haapiiraa, te tumu no te hoê tamaˈi tivila mauiui mau.

O tei erehia i te ravea i to vai-tamariirii-raa ra i te tahi taime ia paari anaˈe ratou e nehenehe ratou e haapii i te taio e te papai, aita râ te taatoaraa e manaˈo ra e mea faufaa ia tutava. No nia i te feia faaapu tei ore i ite i te taio e te papai, te faˈi ra te buka Te haapiiraa i te feia paari no te mau fenua navai ore (beretane) e: “Eita te taata paari tei manuïa i te ora ma te ore e ite i te taio e te papai, taa ê atu i te tahi mau tupuraa ê, e hinaaro uˈana i te taio e te papai. . . . E mea hape roa hoi ia faaoti e ua mauruuru roa o ˈna i teie huru tupuraa, aita râ i rahi roa te mauruuru ore a hinaaro ai e tutava no te taui i te reira.”

E hinaaro hua râ e rave rahi e haamaitai ia ratou iho. Mea taa ê iho â ïa te mau tumu. E hinaaro noa te tahi pae e haamaitai i to ratou ite e to ratou iho faufaa. Na te mau tumu i te pae faanavairaa faufaa e turai i te tahi pae. Te manaˈo ra te feia e ere ra i te ohipa e e tauturu te iteraa i te taio e te papai ia noaa mai te ohipa. Te feia e ohipa ta ratou e titau ïa i te ohipa maitai aˈe.

Ma te farii i te auraa piri e vai ra i rotopu i te ite i te taio e te papai e te haereraa i mua o te taata taitahi e te nunaa atoa hoi, ua haamata te mau faatereraa e te mau faanahoraa i te mau porotarama no te haapii i te feia paari i te taio e te papai. E hopoia teimaha teie o te titau ra i te feia haapii ia ara e ia taa maitai i te huru hoê roa o te taata paari e haapii ra.

Te huru o te taata paari e haapii ra

E tia i tei haapii i te feia paari ia ite i te mau taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te feia paari haere haapiiraa e te mau tamarii haere haapiiraa. Ua mau papu te ihotaata, te mau peu, te mau haerea, e te mau mea e anaanataehia ra i roto i te feia paari hau aˈe i to te tamarii, e mea etaeta aˈe e mea iti te hinaaro e taui o te taata paari. I te tahi atu pae, e nehenehe e patu i nia i te huru oraraa î maitai a te feia paari e e mea ite aˈe ratou ia faaau i te mau ohipa i tupu e te mau manaˈo o te nehenehe e faahuru ê i te feruriraa a te feia apî. Aita hoi ta ratou e taime vata rahi mai ta te mau tamarii. Te tahi atu taa-ê-raa faufaa e tiamâraa ta te feia paari, eiaha râ te tamarii, i te faaea i ta ratou haapiiraa noa ˈtu eaha te taime.

E mea aravihi roa e rave rahi feia ite ore i te taio e te papai e ua manuïa ratou i roto i te tahi mau tuhaa o te oraraa; aita râ ratou i haa i te iteraa i te taio e te papai. E tia i te taata haapii i te taio e te papai ia faaitoito ia ratou i te faaohipa i te huru ite i te faaau, te iteraa i te hamani e te faaoromai ta ratou i faaite i roto i te tahi atu tuhaa o to ratou oraraa.

E titauhia te itoito i te taata ite ore i te taio e te papai ia farii i te mau mea e erehia e ana e ia ani i te tauturu. Noa ˈtu e mea taa ê te mau tupuraa e te taata taitahi, e mǎtaˈu e rave rahi feia paari ia haapii i te taio e te papai ma te ore e tiaturi ia ratou iho. Te tahi pae e rave rahi taime ratou i te ore e manuïa i te pae o te haapiiraa. E manaˈo te tahi pae e ua ruau roa ratou no te haapii i te mau mea apî. “E mea fifi roa te haapii i te hoê mea apî e te taa ê roa ia ruau anaˈe,” ta te hoê parau paari no Nigeria e faˈi ra.

E nehenehe te mau orometua haapii na roto i te ite-oioi-raa e te haapopouraa i te haereraa i mua o te taata e haapii ra e faatiaturi e e faaanaanatae ia ˈna. E tia ia faanahohia te mau haapiiraa ma te faaiti i te mau hape e ma te haapapu pinepine i te manuïaraa ia naeahia te mau tapao o te haapiiraa. Te faˈi ra te buka Te haapiiraa i te feia paari (beretane) e: “Na nia i te mau mea atoa, peneiaˈe o te manuïaraa te tumu rahi hoê roa no te hinaaro tamau e ite.”

Ua ite iho â te feia paari i ta ratou e hinaaro ra i te mau mea o ta ratou i ite i te haapiiraa e te hinaaro ra ratou e ite oioi i te haereraa i mua ia naeahia ta ratou mau tapao. Ua faˈi te hoê orometua haapii i te feia paari i Afirika e: “Te hinaaro nei ratou e haamata oioi i te haapiiraa, ma te haapii i te mau mea o ta ratou e hinaaro e ite, ma te haavitiviti, e i reira ratou e faarue ai.”

I te tahi mau taime te mau tapao e haamauhia ra e te taata haere haapiiraa e ore roa e naeahia i roto i te hoê tau taotiahia. Mai te omuaraa iho â e tia i te orometua haapii ia tauturu i te taata e haapii ra ia haamau i te mau tapao poto e ma te tauturu i te taata e haapii ra ia tapae oia i reira. Ei hiˈoraa, e faaô te hoê kerisetiano i roto i te hoê piha haapiiraa i te taio e te papai no te mea te hinaaro ra oia e taio i te Bibilia e te mau buka e te mau vea no nia i te Bibilia. E mau tapao ïa teie o te ore e naea-oioi-hia. Ma te haaraa ia naeahia te reira, e nehenehe te orometua haapii e faaitoito i te taata e haapii ra ia haamau i te mau tapao poto, ia aravihi i te piapa, te imiraa e te taioraa i te mau irava maitihia, e te taioraa i te mau vea ohie no nia i te Bibilia. Ia naea-noa-hia te mau tapao e hinaaro e e faaitoito ïa te taata e haapii ra ia tamau noa oia i te haapii.

E hau atu â ta te orometua haapii aravihi e rave ia hinaaro rahi atu â na roto i te faaitoitoraa e te haapopouraa i te feia e haapii ra e ma te tautururaa ia ratou ia tapae i te mau tapao faufaa e nehenehe e naeahia. No te haereraa i mua, eiaha te feia paari e tiai ia ravehia te mau mea atoa no ratou. E titauhia ratou ia amo i ta ratou iho hopoia no ta ratou iho haapiiraa e ia haa i te haapiiraa. I te na reiraraa, e ite ai ratou i te taio e te papai, e e taui roa ïa to ratou oraraa.

[Tumu parau tarenihia i te api 14]

Aratairaa no te haapii i te feia paari i te taio

1. E mea faufaa ia faaitoitohia te taata e haapii ra. Mai te haapiiraa matamua, e tia i te orometua haapii ia haafaufaa i te mau haamaitairaa e noaahia mai i te ite i te taio e te papai e ia faaitoito i te taata e haapii ra ia haamau oia i te mau tapao o te ore e naea-oiooi-hia e te mau tapao poto.

2. No te haere i mua e tia i te taata e haapii ra ia haapiihia o ˈna e rave rahi taime i te hebedoma hoê. Eita e ravai te hoê noa taime i te hebedoma. E tia i te taata e haapii ra ia rave i te tahi ohipa i te fare i rotopu i ta ˈna mau haapiiraa.

3. Eiaha e titau hua e aore ra faateimaha i te taata e haapii ra na roto e rave rahi mau mea i te hoê â haapiiraa. E nehenehe te reira e haaparuparu ia ˈna e ia faaea oia i te haapii faahou.

4. Ei huru tano to outou e te faaitoito. Te aravihi no te taio e te papai e ravehia na roto i te mau taahiraa avaˈe haihai e te tatuhaahia. E tia i te taata e haapii ra ia oaoa ia haere anaˈe oia i mua.

5. A faaitoito i te taata e haapii ra ia faaohipa oioi i roto i to ˈna oraraa i te mahana taitahi i ta ˈna e haapii ra.

6. Eiaha e haamâuˈa i te taime i nia i te mau tuhaa rii. Mea rahi roa ta te feia paari ohipa. A haafaufaa i te mau haapiiraa no te haapii atu i te mea titau-roa-hia.

7. I te mau taime atoa a faatura i te taata e haapii ra, ma te faaite i te tura e au no ˈna. Eiaha roa e faahaamâ ia ˈna e aore ra e faahaehaa ia ˈna.

8. A ara i te mau fifi o te taata taitahi. Peneiaˈe eita te hoê taata e haapii ra e nehenehe e taio i te mau reta papai nainai no te mea e titia mata te titauhia. Peneiaˈe eita te tahi atu e faaroo maitai ra e no reira e mea fifi na ˈna ia faaroo i te tuuraa reo tano.

9. E tia i te taata haapii ia ite na mua ˈˈe i te papai i te mau reta o te piapa mai tei neneihia hou a tamata ˈi i te papai i te mau reta ma te tapiri ia ratou. E mea ohie aˈe i te haapii i te mau reta neneihia e mea ohie aˈe atoa i te papai i te reira no te mea e mau reta tapiri mai tei neneihia i nia i te hoê api parau.

10. Te ravea maitai aˈe no te haapii i te papai i te mau reta ia apee ïa te taata e haapii ra i te hoê hohoˈa reta. E rave rahi taime e na nia iho noa o ˈna hou oia e tamata ˈi i te papai ma te ore e apee i te hohoˈa.

11. E vitiviti aˈe te ite i te taio i te papai. Eiaha e tapeapea i te mau haapiiraa apî i te taio ahiri e eita te taata e haapii ra e nehenehe e rave i ta ˈna papairaa i te fare. I te tahi atu pae, a haamanaˈo e ohie te haapiiraa e te haamanaˈoraa i te mau reta apî ia pinepine te taata e haapii ra i te papai i te reira.

12. Noa ˈtu e nehenehe te taata paari e haapii ra i te rave i te mau ohipa fifi roa e to ˈna mau rima, e nehenehe râ te papairaa i te peni inita aore ra te penitara e riro ei ohipa fifi mau e te fiu no ˈna. Eiaha e onoono i te papai-maitai-roa-raa i te mau reta.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono