Te papai mai nei te feia taio
Te moemoe Te hinaaro nei au e haamauruuru roa ia outou no te mau tumu parau no nia i “Te moemoe—Eaha te tia ia oe ia rave.” (8 no setepa 1993) Ua tae mai oia i te hoê mahana e ua moemoe roa vau. Noa ˈtu e ua taˈi au, mea maitai roa vau i muri iho i to ˈu taioraa i te reira. Te manaˈo ra vau i te tahi atu o ta ˈu mau hoa e rave rahi o te noaa mai i te itoito i te taioraa i te reira.
B. H., Te mau Hau amui no Marite
Noa ˈtu e te hinaaro ra vau i teie huru tumu parau i te tahi mau mahana, ua tae mai te reira i te mahana manaˈo-ore-hia. Te hinaaro nei au e faaite i to ˈu aau mehara no te aˈoraa e vai ra i roto. E mea fifi mau ia taa i te huru o te moemoe ahiri e aita oe i moemoe aˈenei.
C. G., Italia
E 38 matahiti to ˈu e ua ite au i te huru o te moemoe, i te mea e tamarii hoê au e i muri iho e tauiui noa te toroa e ua faaruru vau i te faataa-ê-raa. E mea maramarama maitai te tumu parau e e haapiiraa atoa to roto. Aita râ outou i faahiti e e nehenehe te moemoe e aratai i te taiataraa, te raveraa i te raau taero e te mau amuimuiraa iino.
J. B., Te mau Hau amui no Marite
I roto i teie tumu parau taa ê mau, ua maiti matou i te haafaufaa i te mau ravea no te haapaiuma i te moemoe maoti i te tuatapapa te mau ati ta ˈna e faatupu. Teie râ, te farii maitai nei matou i teie manaˈo.—Te feia nenei.
Te hoê fare vairaa ohipa tahito e te mau Ite no Iehova E ere i te mea maoro aˈenei ua opua ta ˈu paoti ohipa e haere e mataitai i te fare vairaa ohipa tahito. Ua horoa vau i te tumu parau no te 8 no me 1993, “Te hoê fare vairaa ohipa tahito e te mau Ite no Iehova” ia faufaahia o ˈna i ta ˈna mataitairaa. Ua opere te fare vairaa ohipa tahito e 500 faatiaraa a te taata i nia i te mau api parau. Te vai ra i nia i ta ˈna api parau te aamu a te hoê Ite no Iehova—o Emma Arnold. Ua farerei to ˈu utuafare i te fetii Arnolds i te matahiti 1951 e mau hohoˈa ta ˈu i pata i roto i ta matou buka hohoˈa. Ua maere roa ta ˈu paoti ohipa i te mea ua noaa ia ˈna te aamu a te hoê Ite no Iehova e hau atu â ua matau to ˈu utuafare ia ratou! Ua faaite vau ia ˈna e i te tahi atu feia i ta ˈu vahi raveraa ohipa i ta matou mau hohoˈa e te mau mea o ta te hunoa tane a te tuahine Arnold o Max Liebster i farerei, tei faatiahia i roto i te Te Pare Tiairaa o te 1 no atopa 1978 (beretane).
J. K., Te mau Hau amui no Marite
Te au-ore-raa i te tahi atu opu I roto i ta outou mau tumu parau “E ora amui anei te mau opu atoa?” (8 no atete 1993), ua faahiti outou i te mau faahopearaa o te au-ore-raa i te tahi atu opu. No te aha outou e faaea ˈi i reira? E ere anei e tuhaa noa teie o te huru taata te hiˈo paetahi i te tahi atu taata tei taa ê ia ˈna? A feruri i te mau fifi e vai ra i rotopu i te feia aravihi ore e te feia ite, te feia o te oire e te feia no te mataeinaa, te feia apî e te ruhiruhia. I teie nei mahana te itehia ra e te faarahihia nei te parau no te au-ore-raa i te tahi atu opu no te mau tumu politita e te tahi atu mau tumu.
B. G., Helemani
Te vai ra te tahi atu â mau huru fifi, aita râ i faatupu i te mauiui, te parau-tia ore, e te amahamaharaa mai ta te au-ore-raa i te tahi atu opu i na reira. No reira matou i manaˈo ai e e tia ia haapaohia teie ohipa e tupu ra i teie nei tau.—Te feia nenei.
Te mau tamarii e roohia i te hepohepo rahi Te hinaaro nei au e haamauruuru roa ia outou no teie mau tumu parau no nia i “Te mau tamarii e roohia i te hepohepo rahi—Nafea ia tauturu atu ia ratou?” (8 no tiurai 1993) Ua horoa mai oia i te mau haamaramaramaraa faufaa no te tauturu ia matou te mau metua ia taa e mea nafea matou, no te ite ore e aore ra te hepohepo, e nehenehe e haafifi ino mau i ta matou mau tamarii.
M. L. S., Italia
Ua riro te ao nei ei vahi i reira atoa te mau tamarii e roohia i te hepohepo rahi. Ua matau vau i te hepohepo no te mau iˈoa faaooo ta to ˈu mau metua i pii ia ˈu ia taere anaˈe vau i te rave i te ohipa. E mauiui roa vau. E nehenehe vau e ite i roto i teie mau tumu parau e e ohipa te mau metua i nia i te tamarii mai te mahana fanauraa mai â. Ia riro anaˈe vau ei metua, e hinaaro vau e taa e e haaferuri i ta ˈu mau tamarii.
N. K., Tapone
Ua haaputapû roa teie mau tumu parau ia ˈu. Ua hamani-ino-hia vau e to ˈu metua vahine. Ua tauturu teie mau tumu parau ia ˈu ia taa e no te aha vau e na reira ˈi i mua i te tahi mau tupuraa e no te aha e pinepine vau i te manaˈo e e mea faufaa ore vau e aita atoa vau e tiaturi ra ia ˈu iho. Ua tauturu mau outou ia ˈu ia tiaturi ia Iehova. E mauiui noâ vau i te pae o te mau manaˈo hohonu, ua ite râ vau e ua tǎpǔ oia e e horoi i te mau mea atoa o tei aramoina i roto i te mafatu e te feruriraa. E tamahanahana mau te reira ia ˈu.
E. B., Beretane